Page 61 - Drumul_socialismului_1970_10

'/✓ ///////////.///////////////////////////w /////w w ////w //////////////w ///F^
M __ -
!
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A l

B O vie activitate diploma- f

tică la 0. N. U. j

B Lucrările sesiunii Confe- J

rinţei generale U.N.E.S.C.O. |

m CANADA Ample desfăşu­

rări de forje după instituirea

stării de urgenţă
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN

m Curier, Atlas

ANUL XXII. Nr. 4900 DUMINICA 18 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI ---------------*—**—

P e m a rg in e a V i z i t a t o v a r ă ş u l u i

a d u n ă rilo r de a le g e ri
NICOLAE CEAUŞESCU în C a lifo rn ia

PROSPECTAREA la suprafaţă, încheind un cir­ rii vizitate. In întîmpinare au

La sistemul de irigaţii cuit complet. venit primarul oraşului, Ja­
mes Ron, şi preşedintele În­
DE PARTID In continuarea vizitei neo­ vie, de bumbac, livezi de pomi barajul friant de pe rlul San treprinderilor „Food Machi­
Următorul popas se face la
nery
James
Corporation“ ,
Joaquin. Apa acumulată în
Hait. îndată după sosire, es­
ficiale pe care o întreprinde
fructiferi, lanuri de cereale
pe coasta de vest a Statelor Preşedintele Nicolae Ceauşescu lacul artificial permite iriga­ te prezentat un interesant
rea a 350 000 ha. Preşedintele
Unite, preşedintele Consiliului se interesează îndeaproape de Nicolae Ceauşescu se intere­ film despre activitatea între­
de Stat al României, Nicolae caracteristicile acestui sistem, sează îndeaproape de unele prinderilor care au legături
Partidul comunist, ca unitate a mişcării sociale cu ştiinţa Ceauşescu, împreună cu per­ primeşte explicaţii amănunţi­ aspecte concrete ale sistemu­ de afaceri şi cu ţara noastră,
socialismului, şi-a păstrat şi-şi păstrează cu sfinţenie otri- soanele care-] însoţesc, a ple­ te din partea proiectantului lui de irigaţie folosit : debi­ despre diverse tipuri de ma­
butul care ii conturează cel mai bine personalitatea, onu- cat vineri de la San Francis­ principal al sistemului de iri­ tul de apă distribuită anual şini şî instalaţii.
Are loc apoi un dejun ofe­
me acela de a străbate viitorul înaintea mersului istoric. co spre oraşul Fresno din Ca­ gaţii şi de control al regimu­ pentru fiecare ha, eficienţa rit de conducerea întreprin­
Partidul poate, datorită concepţiei sale despre lume, să lifornia. Distinşii oaspeţi ro­ lui apelor. economică a sistemului în an­ derilor. In cadrul discuţiilor
foreze, să prospecteze şi să elaboreze prognoze ; îşi crista­ mâni sînt însoţiţi de repre­ După ce survolează regiu­ samblu etc. Specialiştii pre­ avute cu acest prilej au fost
lizează gindirea de perspectivă in planuri cincinale, anua­ zentanţi ai întreprinderii pen­ nea Island Valley, avionul a- zenţi dau răspunsurile solici­ evocate posibilităţile de ex­
le, in planuri. tru echipament destinat in­ terizeazâ pe aeroportul din tate. In încheierea vizitei la tindere în continuare a rela­
Cerinţa de a munci intr-o perspectivă clară, după jaloa­ dustriei alimentare şi irigaţi­ Fresno. In întîmpînarea pre­ baraj, preşedintele Nicolae ţiilor de colaborare dintre
ne precise, insă nu se pune numai in faţa partidului ca în­ ilor „Food Machinery Corpo­ şedintelui Ceauşescu au venit Ceauşescu semnează în car­ firmele americane şî firmele
treg, ci şi in faţa fiecărei organizaţii de bază in parte. A­ ration", ale cărei uzine se a- primarul ad-interim al ora­ tea de onoare din ţara noastră — inclusiv
dunările pentru dări de seamă şi alegeri care au loc in pre­ flâ în localitatea Fresno : Hu- şului, Paul Wasemiller, şi alţi După o călătorie de o oră cooperarea în producţie — şi,
zent au menirea nu doar de a foee o analiză a activităţii bier Byrd, prîm-vicepreşedin- reprezentanţi ai autorităţilor cu avionul, oaspeţii poposesc în general, de intensificare a
trecute, ci şi de a concretiza cit moi exact jaloanele viitoa­ te al F.M.C., Jaek Ratjens şî locale. In semn de omagiu, în localitatea San Jose, unde raporturilor economice dintre
rei activităţi. Nu intenţionăm să formulăm de pe acum con­ Elmer Anderson, vicepre­ primarul înmîneazâ şefului România şi S.U.A.
cluzii asupra modului în care aceste foruri comuniste pro­ şedinţi. statului român o diplomă se află centrala întreprinde-
pulsează la noi cote activitatea colectivelor pentru înfăp­ Oficiile de gazdă sînt înde­ prin care i se conferă titlul
tuirea sarcinilor ultimului an al actualului cincinal, ci doar plinite de doamna Shirley de cetăţean de onoare al o­
să facem, din acest punct de vedere, o remarcă ce se de­ Temple Black, vicepreşedinta raşului Fresno, precum şi La Uzinele de echipament
taşează - anume că ele işi dovedesc cu prisosinţă rolul. agenţiei pentru protejarea cheia oraşului. Numeroşi zia­
Adunările care au avut loc pinâ acum au pus in evidenţă mediului înconjurător, fostă rişti înregistrează aceste mo­ electronic „Memorex“
capacitotea organizaţiilor de partid de a selecta cu per­ La U. V. Călan membră în delegaţia S.U.A. mente semnificative pentru
spicacitate din noianul de probleme pe cele mai importan­ la O.N.U., fostă actriţă de stima şi consideraţia de care
te, de a concentro atenţio şi eforturile colectivelor de mun­ film cunoscută şi în România se bucură peste hotare ţara din Santa Clara
citori, ingineri, tehnicieni din secţii, sectoare, cadre didac­ Avionul special pus la dis­ noastră, preşedintele Consili­
tice din şcoli, lucrători din unităţi sanitare şi comerciale o- Furnalul ni*. 1 - poziţia şefului statului român ului de Stat personal.
sunra esenţialului. de Casa Albă zboară deasu­ Oaspeţii sînt invitaţi apoi Dupâ-amiază, preşedintele nă, urarea „Bine aţi venit la
Se ştie că este mult mai uşor să realizezi o analiză re­ în refacere capitală pra unei regiuni brăzdate de să ia loc în automobile rare Nicolae Ceauşescu şi persoa­ Memorex". Ba sosire, oaspeţii
trospectivă, în care ai de-a face, evident, cu fapte şi ele­ o reţea de canale de irigaţii se îndreaptă spre plantaţiile nele care-1 însoţesc au vizitat au fost salutaţi de preşedin­
mente trecute, decît o analiză o viitorului, să-l citeşti, să-l şi lacuri de acumulare. Pînâ de portocali irigate. Se dau Uzinele „Memorex" din Son­ tele companiei, Lawrence
I n u r m A t o r u l p la n
descifrezi, Dar cînd se spune că adunarea trebuie bine c in c i n a l , la U z i n a i m p o r t a n t de lu c r A r i p e r a t u r i i a c r u lu i nu demult, această zonă era explicaţii asupra sistemului ta Clara (California), produ-
f a p t u l cA
p r i n
c a ld I n s u fla t In f u r ­
se
pregătită se are în vedere în primul rînd alcătuirea proiec­ „ V i c l o r i a * C A I a n u r - în lo c u ie ş te În t r e a g a n al la a p r o a p e 1 000 în general aridă. Datorită iri­ de aducţiune. pompare şi dis­
tului de hotârire a cărui menire este tocmai de a orienta mea?.A sâ se o b (in A z i d A r i e r e f r a c ta r A g r a d e C c lsiu s. gaţiilor, oâmîntu! sterp a de­ tribuire a apei Apa vine aloi câlonre de echipamente pen­ (Continuare In pag, a 4-o)
tru
calculatoare electronice.
venit roditor.
Există acum.
L u c r ă r i l e dc r e f a ­
organizaţia de partid, şi prin aceasta — întregul colec­ i n d ic a to r i s u p e r io r i d i n in te r i o r u l a g r e ­ cere c a p lia lA şl dc aici, plantaţii de citrice. în prin conducte subterane şi a­ Deasupra intrării principale
m a n t a u a
g a t u l u i,
dc p r o d u c ţ ie .
P r e ­
tiv spre înfăptuirea sarcinilor economice şi ale educării mul­ g ă tir ile ce se fac dc m e ta lic ă a c u v c l , e- m o d e r n i z a r e , a c ţ i u ­ special portocali, de viţă de poi se reîntoarce prin canale se află scrisă, în limba româ­
tn
acest
le m e n til d e
rA c lrc
tilaterale a oamenilor muncii. Capacitatea organizaţiei de sc op v i z c a z A şl a m ­ şi alte c o m p o n e n t e . n ile ec v o r îl î n t r e ­
pc a c u m
partid se verifică însă în precizia cu care îşi formulează ple l u c r A r ! de d e z ­ Se re fa c de a s e m e ­ p r in s e p e n t r u î m b u ­
n ă t ă ţ ir e a
p r o c e s u lu i
planurile. Totul este să «ştii ce vrei, precum şi ce mijloace, v o l t a r e şl m o d e r n i ­ nea şi in stalaţiile t e h n o lo g ic v o r c o n ­
c re şterea
pîrghii şi arme foloseşti pentru izbindă. z a r e c a ro au d e m a ­ c a re au c o n t in g e n ţ ă d u c e la dc u t i l i z a ­
In d ic e lu i
d e s f ă ş u ­
d ir e c tă
cu
ra t cu în c e p e r e a r e ­
Mai există un adevăr de însemnătate capitală pentru ori­ p a r a ţ ie i c a p ita le a r a r e a p r o c e s u lu i t e h ­ re a f u r n a l u l u i şi la
entarea activităţii tuturor organizaţiilor de partid. Avem in f u r n a l u l u i n r . 1. n o lo g ic de t o p ir e şi r e d u c e r e a c o n s u m u ­ CONTRACTELE ECONOMICE
f o n te i.
lui sp e c ific de cocs.
vedere faptul că sarcinile viitorului plan cincinal sint con­ C o n s t r u c t o r i i s i d e r u r ­ e la b o r a r e se a lu c r e a z ă P e n t r u a I lu s tr a e-
A s t f e l ,
g i c i de la I . C . S . H . ,
turate cu exactitate. De aici, organizaţiile partidului ¡si pot c A r o r a II s-a î n c r e ­ c o n c o m i t e n t la c o n ­ f l d c u t a ac e s to r l u ­ Ce reprezintă
extrage sfera de acţiune, problemele ce trebuie să le re­ d in ţ a t m is i u n e a dc s tr u c ţia a trei n oi c ră ri tr e b u ie p r e c i ­
r e t n ll n e r l r c a celui c a u p e r c , d i n care z a t cA t lu p A t e r m i ­
zolve in următorii 2 ani. m a l v e c h i f u r n a l d o u A v o r fl p u s e In n a r e a lo r se va o b ­
pe onorate la termenele, cantitatea
C. ARMEANU d i n c a d r u l u z i n e i , f u n c ţ i u n e o d a tA ţin e o p r o d u c ţ ie munca pentru
a u h o t A r l t sA-1 r e ­ cu p o r n i r e a f u r n a ­ m a i m a r e cu 15-20
d e a p r o d u c ţ ie i in 45 lu lu i. In acest fel to n e dc f o n tA
(Continuare in pag- o 2*o) d e zile . ■se c r c c a z A p o s i b i l i ­ zl fn fâ dc r c a l i z A r i-
R e p a r a ţ i a c a p italA dumnea­
p r e s u p u n e u n v o l u m tate a r ld lc A r ll t e m ­ le de p l n A a c u m .
şi calitatea cerute de beneficiari voastră ?
Imperativul zilei in agricultură Activitatea intensă pentru constatarea că în marea majo­ liului de administraţie al cen­ A discuta despre muncă, ar
O întrebore oporent inutilă.
spune unii, e un
nonsens.
încheierea in cele mai bune
condiţiuni a cincinalului pre­ ritate a întreprinderilor comi­ tralei şi comitetelor de direc­ Doar munca a fost elementul
tetele de direcţie au acţionat
ţie ale exploatărilor miniere
supune cu necesitate ca în fie­ mai eficace pentru onorarea subordonate pentru recupera­ esenţial in însăşi formoreo o­
care unitate economică, conco­ contractelor cu beneficiarii din rea râmînerilor în urmă şi mului, in dezvoltoreo gindirii
lui. Istoria civilizaţiei, a socie­
ţară şi străini. Ca urmare, si­
mitent cu îndeplinirea tuluior
neîndeplinîrea
planului
de
Mobilizare masivă la terminarea Cu recoltările indicatorilor de plan şi anga­ că fală de contractele scaden­ cupru, plumb şi zinc. Datorită tăţii, e in fond Istorio muncii.
tuaţia globală pe judeţ arată
producţie la concentratele de
Marile descoperiri în evoluţia
jamentelor, să se acţioneze cu
în grafic fermitate pentru realizarea e- te la finele trimestrului IT1, aceleiaşi cauze, I M. Ţebea a ştiinţei şi culturii sînt rodul
muncii. Atunci, de ce încer­
gradul de îndeplinire este dc
xemplarâ a contractelor eco­
rămas datoare faţă de benefi­
semănatului şi recoltatului! a recoltei acestei toamne nomice. Această cerinţă, per­ contractelor şi de 00,7 la sută ciari cu o cantitate de cărbu­ căm să demonstrăm ceea ce
pierderi
Strîr.gerii fără
cu
peste 00 la sută la numărul
de milenii a demonstrat ome-
valabilitate generală şi
cooperatorii din Haţeg i-au manentă pentru întreprinderi, la valoarea acestora. Este de ne in valoare de 4,1 milioane nireo ? De ce ? Pentru că,
lei, restanţă ce echivalează cu
acordat o deosebită aten­ capătă în împrejurările actua­ remarcat câ CS Hunedoara, valoarea producţiei marfă pe alături de milioane de con­
ţie. Ca urmare, s-a reuşit structori al socialismului in
Două acţiuni principale — şi conducerilor unităţilor a­ griului. Aproape identic se ca înainte de sfîrşitul de­ le dimensiuni şi proporţii noi, U.V. Călan. F.C. Orâştie. mai bine de o lună de muncă.
respectiv semănatul griului şi gricole. prezintă lucrurile şi la coope­ cadei a doua a lunii oc­ o • însemnătate deosebită. A- U.M.M.R. Simeria şi alte uni­ Mari dificultăţi a provocat România, alături de purtătorii
recoltarea culturilor de toam­ Deoarece în unele locuri o rativa agricolă din Orâştioara tombrie să se recolteze cuin, orice abatere de la clau­ tăţi cu legături multiple şi im­ beneficiarilor şi, din păcate demni ai ştafetei munci), moi
nă — conlinuâ sâ ocupe locul asemenea cerinţă a fost lăsată de Jos cartofii şi porumbul. zele contractuale, orice neîn- portante cu beneficiarii şi-au continuă sâ provoace, Combi­ întîlnim concepţii retrograde,
de frunte pe agenda lucrători­ la periferia preocupărilor de In legătură cu executarea O dală cu recoltatul s-a deplinire a obligaţiunilor de respectat obligaţiunile con­ natul de exploatare şî indus­ străine de sentimentul datori­
lor din agricultură. Firesc era sezon, se semnalează restanţe arăturilor reţin atenţia şi as­ urmărit şi onorarea obli­ ordin cantitativ, calitativ sau tractuale pe fiecare din cele trializare a lemnului Deva ei faţă de societate. De fapt,
ra pe măsură ce ne apropiem inadmisibile la însâminţâri şi pectele întîlmlc la C A P. Si 1- gaţiilor contractuale, pre- de termen înscrise în con­ trei trimestre, au livrat pro­ Insuficientul efort pentru re­ la cine întîlnim asemenea
de sfîr.şitul epocii optime re­ recoltat. In această privinţă vaş şi Sibişel, la fiecare din u- dindu-sc la I L.F. întreaga tracte, nu numai câ dereglea­ duse în devans, facilitind în cuperarea minusului la buş­ concepţii ? Au înţeles cceşti
comandate pentru efectuarea serioase motive de îngrijorare mtâţilc amintite râinînind de cantitate dc cartofi (50 «le ză raporturile normale dintre acest fel desfăşurarea norma­ teni, sortarea necorespunzâ- oameni semnificaţia muncii,
fiecărei lucrări să se reducă în se ridică la C A P. Geoagiu. însâmînţat 40-50 Ja sută tone) care a fost stabil f- întreprinderile furnizoare şi lă a activităţii productive în toare a materialului lemnos, au ei un ideal şi, dacâ-l au,
mod corespunzător volumul Pe lîngâ faptul câ s-a rămas din suprafeţele destinate cul­ lă. In accsfc zile eforturile beneficiare ci provoacă im­ economie livrarea materialului de slabă în ce se materializează el.
muncilor agricole de sezon. mult în urmă cu executarea turii griului. Se poate vorbi cooperatorilor şi ale meca­ plicaţii ce prejudiciază direct Dincolo de procentele glo­ calitate — stare de lucruri o- cum vor să-l împlinească ? Şi
Dar, contrar previziunilor, rit­ arăturilor, există un decalaj oare despre o organizare judi­ nizatorilor rare deservesc economia naţională. bale, a căror mărime atestă un glinditâ în cele 13 contracte apoi, dacă există asemenea
mul anemic înregistrat la se­ apreciabil — de peste 40 de cioasă a muncii, despre folosi­ C.A.P. Haţeg sînt concen­ Abordînd sub acest raport plus de preocupare şi răspun­ restante — grevează serios a­ oameni, core e cauzo persis­
mănat şi recoltat în prima ju ­ hectare — între suprafaţa ara­ rea deplină a timpului favora­ trate la insămînţări. situaţia existentă în industria dere faţă de îndeplinirea pre­ supra desfăşurării producţiei tenţei concepţiilor lor ?
mătate a lunii octombrie, pe tă şi cea însâmînţatâ. In plus, bil şi a mijloacelor mecaniza­ judeţului nostru se impune vederilor contractuale, se vă­ în combinatele de Industriali­ In jurul acestor idei, redoc-
de o parte, iar pe de alta ca­ nici la recoltatul sfeclei de za­ te cînd faţă de dalele stabili­ desc încă serioase neajunsuri zare a lemnului cu care ţio ziarului „Drumul socialis­
priciile toamnei au determinat hăr nu s-a făcut o mobilizare te în planurile întocmite pen­ în respectarea contractului e- C.E.I.L. Deva este în raporturi mului" a organizai o masă ro­
un bilanţ nefavorabil al rea­ susţinută, pînâ acum lucrarea conomîc în lumina hotărîrilor contractuale Deficienţe de a- tundă, la care au participat
lizărilor, cxislînd încă supra­ fiind efectuată pe o suprafaţă tru actuala campanie se sem­ Lucrători din agricultură! conducerii partidului şi a noii ceastâ natură se semnalează şi muncitori - tineri şi virstnicî
feţe de ordinul miilor de neglijabilă, ceea ce creează nalează nerealizâri de cîte 20­ legislaţii cu privire la perfec­ la întreprinderea de prefabri­ de Io I. M. Borza - Ingineri
hectare care trebuie însâmîn- mari greutăţi şi Ja livrarea 30 sau chiar mai multe pro­ ţionarea aprovizionării tehni- cate din beton Bîrcea, „V i­ şî maiştri, oameni stimaţi pen­
ţate cu grîu şi de pe care nu producţiei. Destul de palide cente la semănat ? co-materiale. Existenta în în­ dra" Orâştie şi industria ali­ tru activitatea lor în produc­
s-au slrîns produsele, îndeo­ sînt şi realizările cooperatori­ Recuperarea grabnică a Terminarea grabnică a semănatului treprinderile judeţului a 73 dc mentară, care cumulează 32 ţie şî viaţo socială. Consem­
sebi cartofii şî porumbul. lor din Ocolişu Mic, unde s-au contracte în valoare de peste contracte restante cu o va­ năm în continuare dialogul,
— însăşi formarea ca om
Gospodarii ogoarelor sînt însâmînţat numai 30 de hec­ restanţelor şi evitarea pierde­ şi recoltatului im$une folosirea cu ran­ 2B milioane Iei neonorate Ia loare de 6,7 milioane lei. coincide cu formarea unor
confruntaţi, deci. cu probleme tare, cu toate că pe 50 de hec­ rilor din producţie impun co scadenţă demonstrează con­ De-a dreptul incalificabila deprinderi de muncă ce cre­
multiple, de felul cum sînt ele tare terenul a fost pregătit azi, şi în zilele următoare, în dament maxim a timpului favorabil, a cludent că întreprinderile res- este situaţia existentă la „Mar­ ează sentimentul utilităţii co
rezolvate depinzînd nemijlocit înainte de 3 octombrie a.c. (?). toate unităţile agricole să se tanţiere se abat de la obligaţia mura“ Simeria. La această în­ individ, ca membru ol unei
soarta recoltei Iată de ce or­ De asemenea, nu poate fi facă o mobilizare masivă dc forţelor şi mijloacelor me c a n i z a t e esenţială de a livra beneficia­ treprindere, unde conducerea colectivităţi - spunea N. Stoi­
ganizarea exemplară a muncii considerată decît alarmantă rilor — în cea mai mare parte pedalează într-una pe lipsa ca, secretarul comitetului co
şi mobilizarea masivă a forţe­ situaţia întîlnitâ la C.A.P. O- forţe şi mijloace în cîmp, toţi existente! întreprinderi cu sarcini de posibilităţilor de desfacere a ordonator al U T.C.
lor la intensificarea acţiunilor râştîoara de Sus. Unitatea cooperatorii şi mecanizatorii producţie bine stabilite în flu­ producţiei, considerînd-o ca
„unică" pricină a neîndeplini-
aflate la ordinea zilei consti­ mai are de efectuat arături fiind chemaţi să depună efor­ Azi, duminică, participaţi cu xul economic naţional — pro­ — Evident, un mobil de loc
pe aproape 50 de hectare, su­ dusele necesare la termenele, rii sarcinilor de plan şi ca ex­ neglijabil al muncii e, pentru
tuie sarcina de căpetenie ce turi intense pentru terminarea cantitatea, sortimentul şi cali­ plicaţie a situaţiei economico-
prafaţa respectivă reprezen- toţii la munca pe ogoare! fiecare, eiştigarea existenţei,
rev ine organizaţiilor de partid, tînd peste 30 de procente din semănatului şi recoltatului in tatea prevăzute. finaneîare precare, au fost ne­ îşi exprimo părerea tehnicia­
consiliilor populare comunale prevederile planului la cultura cel mai scurt timp posibil. Analiza de detaliu a situa­ realizate la scadenţa trimes-
ţiei vizează din acest punct nul Vasile Ruda, redactor la
de vedere Centrala mi­ L V1SKI ziarul de uzină „Munci­
nereurilor neferoase Deva ca­ torul miner". Dor banii se
re n-n onorat 15 contracte în duc : cîştigul bănesc -
valoare de 12,4 milioane lei (Continuare in pag. a 2-a)
Cauza constă în exclusivitate ca să zic aşa - constituie mul­
în slaba preocupare a consî- ţumiri de moment. Ceea ce ai
realizat însă pentru coiectîvî-
totc rămîne peste veacuri şi
aduce sotlsfactîî inegalabile.
P A G I N A A I I I - A Eu, înainte de a veni aici, în
colectivitatea muncitorească o
judeţului Hunedoara, am mun­
cit pe şantierul din Insula Mo
re a Brăilei. Cred câ de a-
De la cititori la redacţie... ceeo, în timpul inundaţiilor,
am urmărit înfiorat lupta uri-
ILFANA LASCU
...de la redacţie la cititori (Continuare io pag.--, a -2-o)
Mecanizatorul Gheorghe Oaidă, ajutai de Troian Barbu şi Covaci Ludovic, pregătindu-se sâ înceapă o noua zi de lucru Io semănot, pe ogoarele C.A.P. Ruş.