Page 62 - Drumul_socialismului_1970_10

I <><».» • «r-n u r ,r'*
DRUMUL SOCIALISMULUI s> Nr. 4908 $ DUMINICA 18 OCTOMBRIE 1970

Pe marginea adunărilor de alegeri

P r o s p e c t a r e :

t tehnice mal Insistente echipe­ (nvâţâmîntirlui, biroul va antrena
lor etc. Hotârirea prevede şi al­ pe toţi membrii de partid in ri­
te obiective şi măsuri care să dicarea continuă a nivelului lor
mobilizeze întregul colectiv la în­ profesional, in aşa fel incit sâ
făptuirea sarcinii de punere la constituie un exemplu pentru
Vom arunca o privire suma­ timp in funcţiune şi in condiţiuni toate celelalte cadre didactice
ra asupra citorva hotâriri ale u­ bune a celor două grupuri ener­ din şcoala noastră.
nor adundr generate care au a- getice ale termocentralei. a) Pentru acest lucru biroul
vul loc pină in prezent. Avem in Mai multe adunări generale ce organizaţiei P.C.R. va da un a­
iaţâ hotârirea adunării generale au avut loc pînâ în prezent in­ jutor substanţial direcţiunii pen­
a organizaţiei de baza din sec­ să au adoptat hotâriri care, prin tru a urmări felul in care ca­
torul turbine al şantierului e* concepţie, prin lipsa de preve­ drele didactice se pregătesc pen­
nergomontaj de la Termocentra­ dere, de perspectivă, prin impre­ tru lecţii în scopul transmiterii şi
la Mintia. Privindu-I moi atent iţi cizie nu dobîndesc capacitatea înarmării elevilor cu cunoştinţe
dai seama câ biroul organizaţiei de a înfăţişa cu claritate mo­ temeinice.
de bazâ a încercat şi a reuşit în dul in care colectivitatea de co­
bună măsură sâ întrevadă cu munişti va acţiona cu eficienţă b) Se va urmări dacă tovară­
destulâ limpezime ceea ce trobu- pentru îndeplinirea sarcinilor in şii învăţători şi profesori începă­
ie fâcut pina la predarea ulti­ primi] doi ani ai viitorului cin- tori (şi fac planuri de lecţie şi Un nou lot de mobilă se
mului grup generator. Hotârirea cirial. O bunâ parte din aceste dacă folosesc la clase cele mai pregăteşte pentru a fi expe­
conţine atit formularea sarcinii hotâriri nu numai câ nu indică eficace procedee. diat beneficiarilor.
finale, cit şi a celor care for­ cu precizie jaloanele, dar - mai c) Se va urmări, de asemenea, Reveniri la articolele pubiicafe
mează etapele intermediare, cu râu - conţin sarcini extrem de de către toţi tovarăşii directori Foto : N. MOLDOVEANU
termene şi responsabilitâţi con­ generale, valabile pentru orica­ dacă toate cadrele didactice fo­ Economii de combus­
crete. Adunarea generalâ însăr­ re organizaţie de bază. Ne vom losesc materialul didactic adec­
cinează biroul organizaţiei de opri la eiteva exemple. vat şi Ia momentul potrivit pre­ tibil şi lubrilianţi
bazo să determine ca pînâ fa 10 cum şi preocuparea care o au A v a w m §1
noiembrie sâ fie terminate Insta­ Cine poate stabili, de pildă, în codrele didactice pentru moder­ Sa nu se p a iu l Activitatea desfăşurată de
laţiile de încălzire din zona gru­ ee sferă a producţiei materiale nizarea învăţăm intui ui. Răspunde î Expediţie de mecanicii, fuchiştîi şi mese­
purilor III şi IV pentru ca in sau spirituale lucrează organiza­ tovarăşul Mitrofan M., Vlad A. şi riaşii de la Depoul C.F.R.
timpul Iernii sâ se poată lucra ţia de bazâ în hotârirea căreia Siito D.s. | cercetări geologice Simeria. pentru economisi­
in condiţii optime la ultimul tur­ Intilnim ca obiectiv important Inşirarea poate continua, dar rea combustibilului conven­
bogenerator. Răspunderea vizea­ următoarea formulare ? „Biroul aceasta n-ar schimba esenţa lu­ | Din portul .Tomis" a ridi- din o ch iu l a ltu ia , c i birna.. ţional şl a Inbriffanţilor s-a
ză firesc şi numele comunistului organizaţiei de bazâ se va pre­ crurilor. Organizaţia de partid [ cat ancora nava ştiinţifică
care, de fapt, conduce lucrările ocupa tn permanenţă pentru din şcoală este astfel, din punc­ i .Marea*, care face prima soldat cu rezultate bune. In
aici, şeful de sector, maistrul creşterea continuă a organizaţiei tul de vedere al metodelor de j expediţie românească de primele 0 luni ale acestui
N u este u n u l şl acela şi l u c r u —
r e la ta te
c e lo r
u l t i m a I n s ta n ţă , la r ă s p u n s u r i t e n ­
Vasile Dumitroche. de bazâ prin primirea de noi lucru, o continuare, o prelungire ; cercetări geologice pe Marea vâ „ A s u p r a Ju s te ţe i d o c u m e n t a . .. In c o n c h i d e t o v a r ă ş u l S t o i c a S t a n . d e n ţ io a s e cc a u d a r u l sâ I n d u c ă an s-au economisit 2 307 to­
r u g ă m a v ă
membri, acordindu-se o atenţie
Adunarea generalâ a apreciat deosebită calităţii moral-politi­ a direcţiei şcolii. Problema se I Neagră. Dotat cu aparatura c a z u l c o n f i r m ă r i i J u s te ţe i s u s ţin e ­ A ş a s t t n d l u c r u r il e , a p a r e c l a r i In e r o a r e . I n loc ul u n u l a s e m e ­ ne combustibil convenţional
d a o
că rezultatele dobîndite pinâ in ce şi profesionale ole celar ce pune astfel : poate organizaţia j adecvată şi avind un corp r i l o r n o a s t r e v ă r u g ă m a i n c o r e c t In t e r p r e ta r e a s u b ie c t iv is t ă a o r d i ­ n e a p r o c e d e u — p e n t r u că e ­ şi 4 844 kg lubrifianţi.
n u l u i M . C . I . 1041 p e n t r u a p u te a
s itu a ţie i
d e z m i n ţ i r e
a
prezent puteau fi mai bune dacă urmează sâ fie primiţi tn partid". de bază, in astfel de condiţii \ de specialişti multilateral re d a te În p a g in ile z i a r u l u i " . A ş a fl f a b r i c a t ă c i t r o n a d a ( a r t . 1). x e m p l u l d e ia tă n u este u n i c —
o r g a n i z a ţ i a dc p a r t i d , c o n d u c e r e a
organizaţiile de parlid, sindicat O spunem noi, organizaţia de sâ-ş| îndeplinească rolul de con­ \ pregătiţi, vasul are ca obl- Işl În c h e ie O . C . L . c o m e r ţ m i x t D a r e n e g l i j a t a r t i c o lu l 2, c a re O . C . L c o m e r ţ m i x t B r a d t r e b u i e Tonaji‘1 mediu al (renurilor
r ă s p u n s u l
şi U.T.C, ca şi conducerea sec­ bază de la coloana I călători ducător la nivelul cerinţelor eres- \ ectiv principal studierea B r a d c r itic a fă c u t ă t r i m i s re d a c ţie i p r e v e d e o b l ig a t i v i t a t e a p r o d u c e r i i sâ I m p â m t n t e n e a s c ă o b ic e iu l d e de marfă a sporit cu 84.44
a r t ic o lu l
la
p r i n
b ă u t u r i l o r r ă c o r i t o a r e c h i a r şl I n
torului s-ar fi ocupat cu mai mul­ Haţeg. cinde ale vieţii şcolii ? Fireşte câ î complexă a sedimentelor „ A b u z u l Î m b r ă c a t In h a i n a f a l ­ c a z u l p r o d u s e l o r lo c a le n o i. N u ­ a a n a l iz a o b i e c t i v p r o p r i i le d e fi c i ­ la sută faţă de plan, iar la
tă tenacitate de întărirea disci­ O trăsătură negativă a unor nu. Dar intr-un context mai ge­ • neconsolidate de pe plat­ să a re ţe te i lo c a le “ . R ă s p u n s u l m a i că c i t r o n a d a r e a l i z a t ă la B r a d e n t e , să n u se v a d ă n u m a i „ p a l u l
plinei in muncă, a răspunderii fi­ hotâriri adoptate este caracterul nera! de idei subliniem necesi­ : forma continentală. Aceas- c it a t . In s ă . n u fa c e a l t c e v a d e c ît n u e ra n ici p r o d u s n o u şl nici d i n o c h iu l a l t u ia , cl b t m a d in cele de călători cu 8,61 la
sl
loc al, cl o b ă u t u r ă r ă c o r i t o a r e ce
să
9ă
6â
J u s tific e
m o t i v e z e ,
ecărui lucrător. Pentru a putea lor neschimbat de la o perioadă tatea ca pregătirea adunărilor | tft acţiune se Înscrie fntr-un c o n t r a c a r e z e — p r i n c it a r e a u n o r se f a b r i c a p e b a z a u n e i r e te te l o ­ p r o p r i u l o c h i* . sută.
valorifica mai bine rezervele ce la alta, care frineazâ activitatea generale pentru dări de seamă : program de Întocmire a u­ a d r e s e — c r itic a , t n o e r c l n d să c a le , şl c a r e — aşa c u m s p u n e a DRAGOS CALIN
le oferă disciplina, adunarea ge­ viitoare, lată cum arată eiteva şi alegeri sâ realizeze intr-un : nel hărţi geologice marine. p u n ă la a d ă p o s t d e o c h it l u m i i d i r e c t o r u l D i r e c ţi e i c o m e r c i a l e —
to t c i t r o n a d ă r â m l n e . D e ce n u
u n e le d e fic ie n ţe c a r e ţ in d e o r ­
neralâ a hotârit măsuri concrete, mod mal pregnant dezideratul : menită să pună în eviden- g a n i z a r e a a c t i v i t ă ţ i i . s -a fo lo s it a t u n c i r e ţe ta M C . I . 7
Intre care, o susţinută preocupa­ obiective în hotârirea adunârii studierii profunde a realităţii, al i ţă anumite aglomerări de F ă d n d a p e l la f a p t u l că „ t n - — N - a v e m c o n d iţii d e r e a l i z a ­
re a el In l a b o r a t o r u l n o s tr u —
re pentru educarea tineretului, generale a organizaţiei de bază prospectării mal clare a modali­ minereuri utile. Pe de altă c e p l n d d i n a n u l JM 6 -19 Q 7 s -a a p u n e t o v a r ă ş u l B a l t z e r .
p u r t a t In p r e s a c e n t r a l ă o c a m ­
controlul permanent asupra mo­ de la Şcoala generalâ nr. 4 din tăţii înfăptuirii, prin mijloace parte, expediţia urmăreşte p a n ie Î m p o t r i v a s a b l o n l a m u l u l In A f o s t m a i s i m p l u sâ se Î n t o c ­ Î N T R E P R I N D E R E A
specifice partidului, a sarcinilor stabilirea proprietăţilor geo- c a r e a f o s t În c o r s e ta tă p r o d u c ţ ia m e a s c ă o n o u ă re ţe tă — c ă reia
dului In care munceşte fiecare Deva : pe următorii doi ani şi intr-o | termico ale fundului mării. d e b u c ă t ă r i e , c o fe tă r i e , r ă c o r i t o a ­ l s -a z is lo c a lă — d e c lt să se
formaţie, ocordarea unei asistăn- „1. In scopul rWkărM calităţii perspectivă mal amplă. r e , c a r m a n g e r i e p r i n re ţe te le ttp c r e e z e c o n d iţiile n e c e s a r e r e a l i z ă ­
e l a b o r a te In t r e c u t d e o r g a n e le rii reţetei e x i s te n t e . O r g a n e l e d e
M i n i s t e r u l u i C o m e r ţ u l u i I n t e r i o r " c o n t r o l a u c o n s t a t a t c i p r o d u s u l 46
—• c u m 6e s p u n e In r ă s p u n s u l m a l e r a şl i n f e r i o r c a l i t a t i v celui M A R M U R A
s e m n a t d e d i r e c t o r u l c o m e r c ia l r e a liz a t In t o t . J u d e ţ u l . ( C u r i o s că 9?
G h e o r g h e B a l t z e r şl c o n t a b i l u l d u p ă c o n t r o l s - a p u t u t Î m b u n ă ­
tăţi şl c a lita te a ) .
Corespondenţa ş e f P e t r u S t a n — O . C . L . c o m e r ţ N i c i In ceea ce p r i v e ş t e p r e ţ u l ,
m i x t B r a d a t r e c u t la f a b r i c a r e a
l u c r u r il e n - a u fo s t c h i a r „ c l a r e " ,
u n e i n o i b ă u t u r i r ă c o r i t o a r e , pe d e o a re c e to v a r ă ş i i d e la O . C . L . au cu sediul în Simeria,
din Capitală b a z ă de re ţe tă l o c a lă , n u m i t ă . . . p r e z e n t a t o r g a n e l o r d e c o n t r o l u n
s ta b ilir e a
p r e ţ u l u i ,
L a
c i t r o n a d ă .
In s ă , s - a . g r e ş it r e z u l t l n d o d i ­ p re ţ e r o n a t , tn c a re n u e r a c a l­
f e r e n ţ ă p e c a r e a c o n s t a t a t - o c o n ­ c u la t i m p o z i t u l p e c ir c u la ţie . str. Cuza Vodă, nr. 24
— M l - a m d a t s e a m a câ p r e ţu l
tr o lu l e f e c tu a t d e I n s p e c t o r a t u l n u e b u n — n e s p u n e t o v a r ă ş u l
c o m e r c ia l d e sta t.
„ ü l St m “ d a c ţia a t r e c u t la d o c u m e n t a r e a B a l t z e r — şl l - a m p u t u t p r e z e n t a Q Automacaragiu cu permis de conducere
ANGAJEAZA DE URGENTA :
r e c a lc u la t.
A ş a c u m n e - a f o s t so lic ita t; re ­
n u
nl
a-a
D a r
Ju s te ţe i c e lo r r e la ta te , c ă u t l n d să
l u c r u .
c la r ific e e ite v a a ş a - z ls e n e c l a r i ­ u n ac t d i n c a re sâ r e z u l t e acest
tăţi In I n t e r p r e t a r e . E s t e c i t r o n a ­ — L - a m ţ in u t p e n t r u m i n e şl auto ; . . ,
d a u n p r o d u s lo c al 7 a m d a t d i s p o z i ţ i e t o v a r ă ş u l u i l u - <9 Cioplitori şi montori marmură şi piatră.
— P r i n p r o d u s lo c a l În ţe le g e m llu E n g i — ş e fu l s e r v i c i u l u i a li­
alt p r o d u s de clt cel p r e v ă z u t I n m e n t a ţ i e p u b l i c ă s ă -l r e c a lc u le z e . Salarizarea se va face conform H.C.M. 914^
reţetele sa u I n n o r m e l e I n t e r n e . D a r d i s p o z i ţ i a n - a f o s t r e s p e c ­
P o a t e fi d e f a p t u n u l şl acelaşi tată şl p r e ţu l n u s -a r e f ă c u t d e ­ 1968,
p r o d u s d a r cu m o d i f i c ă r i ic l-c o - clt d u p ă c o n t r o l . C e l p u ţ in aşa
Există tn incinta Tirgului lo — este d e p ă r e r e d i r e c t o r u l c o ­ a r a tă a c te le .
C a sâ d e m o n s t r e z e că a u d r e p -
internaţional de la Bucu­ m e r c ia l. tR te , în r ă s p u n s u l t r im i s r e d a c ­
— D a r In
c a zu l c i t r o n a d e i ,
reşti un punct de o atrac­ În ţe le g e ţi p r i n p r o d u s local 7 ce ţiei t o v a r ă ş i i d e la B r a d c ite a ză
ţie deosebită. Privit de de­ — T o t u n p r o d u s r ă c o r i t o r , a lt­ a d r e s a 5 24a a D ir e c ţie i c o m e r c i a ­
parte, exponatul are forma fel f a b r i c a t d e c lt re ţe ta d a tă de le c a r e , c ic ă , a r îl „ a v i z a t “ şl
î n t ă r i t
p r e ţu l u i
„ c o r e c t i t u d i n e a
unui clopot uriaş, aşezat pe m in i s te r . lo c a l p r e s u p u n e s t a b ilit d e o r g a n i z a ţ i a c o m e r c i a ­
—
P r o d u s u l
o mare platformă. Este vor­ r e a liz a r e a lui n u m a i In z o n a res­ l ă " . N u c o m e n t ă m In nici u n fel
ba de modulul de comandă p e c t iv ă . E l t r e b u i e să a lb ă s p e ­ f a p t u l , d a r — să n e fie Ie r ta t — INSTITUTUL POLITEHNIC
a d r e s a In c a u z ă se r e fe r ă In a ­
c ific lo c al l e g a t d e s p e c ific u l lo ­
al navei cosmice >rApollo c a lu lu i — n e s p u n e t o v a r ă ş u l p r o b a r e a În l o c u ir i i sării de ?A-
10“, care a zburat pentru S to ic a S t a n . d ir e c to r u l D ir e c ţie i m li e c u l â m l l e la p r e p a r a r e a ci­
prima oară tn jurul Lunii c o m e r c ia le J u d e ţ e n e . t r o n a d e i şl re s p e c ta r e a p r e ţ u r i l o r
cu
d i n
„ r e z u l t a t e
l ă -
c a lc u lu l
— C i t r o n a d a p o a te fl p r o d u s l o ­
la o distanţă de numai ÎS cal ? m l l " . TIMIŞOARA
km. Zborul acesta a Intrat — M u . S e p r o d u c e Tn to a tă ţ a ­ T e n d i n ţ a d e J u s tif ic a r e — In l « c
de
la
în istoria astronauticii ca r a . T o v a r ă ş i i p e n t r u B r a d tl z i c d c r e c u n o a ş t e r e a re a lită ţii — p r i n
In t e r p r e ta r e a s u b ie c tiv is tă a u n o r
câ
n - a u
a ­
p r o d u s loc al
fiind de fapt repetiţia ge­ p lica t re ţe ta M . C . I . , d a r to t c i t r o ­ a c te n o r m a t i v e şl a d r e s e este e -
nerală a acelui impresionant n a d ă se n u m e ş te . E l c o n f u n d ă r e ­ v l d c n t ă . U n a s e m e n e a p r o c e d e u a n u n ţ ă
moment cind, aşezaţi in fa­ ţe ta loc ală — d u p ă c a r e p o a t e ft n u v a d u c e la r e m e d ie r e a dcf<-
c le n ţe lo r .
cl
la
l o r .
p e r p e t u a r e a
r e a liz a t u n a n u m i t p r o d u s — cu
ţa televizoarelor, am putut ceea ce se n u m e ş t e p r o d u s loc al. la J u s t i f i c a r e c u o r ic e p r e t şl. In
urmări cu toţii, coborlrea sărbătorirea semicentenarului în zilele de 15-17
primului om pe bună. Era
cosmică înscria atunci una noiembrie 1970.
dintre cele mai glorioasa Conducerea institutului invită călduros sâ parti­
Contracíela economice şi pe toţi aceia care în decursul activităţii lor au
pagini ale sale. cipe fa această sărbătorire pe toţi foştii studenţi
Constituirea Comisiei colaborat cu această şcoală.
O menţiune specială se Im­ turi, în valoare de 84 milioane
pune în legătură cu îndepli­ lei. Pe de altă parte, livrarea
de educaţie permanentă "* ir": »»o ’I nirea contractelor de către unor laminate de slabă cali­
Combinatul siderurgic Hune­
tate a condus la apariţia de
doara. Aşa cum am precizat la rebuturi la beneficiari în va­
trului III, un număr de 8 început, aici s-au depus efor­ loare de peste 5 milioane lei.
Sîmbăta, la Ministerul In- diodifuziunii şi Televiziu­ contracte economice, din ca­ turi lăudabile pentru a asigu­ Relevînd aceste aspecte, sub­
vAţflmîntului, a avut loc, in nii, va funcţiona pe lingă re 7 Ia export, cu o valoare ra metalului hunedorean o liniem câ îmbunătăţirea pro­ întreprinderea de cei-
prezenta ministrului învă- Ministerul Invăţămîntului. de aproape 2,5 milioane lei. circulaţie îmbunătăţită pe ar­ cesului de aprovizionare-des-
tfimîntulul, Mircea Malita, F.a va studia şi promova Nici-câ se poate o mai proas­ terele vitale ale economiei, facere în scopul finalizării op­
şedinţa de constituire a Co­ formele de instruire şi edu­ tă au^oreclamâ de furnizor lip­ s-au livrat în devans cantităţi time a cincinalului actual şi
misiei de educaţie perma­ sit de* promptitudine şi con- considerabile de laminate atît pregătirii premiselor primului strucţiimintaj Timişoara
Expus la Tîrgul inler.ia- care a adulţilor, analizind şi ditionalitate ca cea pe care şi-o spre beneficiarii din ţară cît an de plan din viitorul cinci­
ţional Bucureşti, modulul nentă, sub preşedinţia acad. prospectînd noile tendinţe face singură conducerea de la şi la export. Cu toate aces­ nal, constituie acum o proble­
de comandă al navei spaţia­ Grigore Molsil. în formele instituţionaliza- „Marmura" Simeria ! Şi a­ tea, combinatul hunedorean mă generalâ a economiei na­
le „Apollo 10“ stimeşte in­ Comisia, din care fac par­ te. postşcotare şi postuni­ ceasta într-o etapă cînd con­ continuă sâ provoace nume­ ţionale. La soluţionarea el tre­
teresul tuturor vizitatorilor, te academicieni, cadre di­ tractul economic a depăşit în­ roase dificultăţi în raporturile buie să-şi aducă efectiv apor­
de la şcolarul care abia de­ versitare, destinate perfec­ ţelesul de simplu act adminis­ cu beneficiarii, datorită în tul şi întreprinderile şi cen­ Bulevardul Republicii, nr. 25
prinde tainele alfabetului dactice din invăţămintul de ţionării metodelor şi tehni­ trativ între parteneri, deve­ principal abaterilor de la ter­ tralele industriale din judeţul
plnă la bătrlnii cu timplcle toate gradele, cercetători cilor de muncă profesio­ nind instrument de bază în menele intermediare. Astfel, nostru prin realizarea exem­
încărunţite de ani. Prin fe­ ştiinţifici, specialişti din va­ nală. fundamentarea planurilor de în primele 8 luni ale anului, plară a contractelor economi­ ANGAJEAZA URGENT :
restruicile dispuse cam la riate domenii de activitate, producţie ale întreprinderilor livrarea laminatelor în necon- ce, prin normalizarea şi opti­
jumătatea uriaşului „clopot'* (Agerpres) furnizoare şi beneficiare, pîr- cordanţâ cu termenele prevă­ mizarea raporturilor contrac­ ® ZIDAR!
se văd trei manechine îm­ reprezentanţi ai presei Ra­ ghie economică de prim rang zute în contracte a determinat ® DULGHERI
brăcate tn costume de cos­ în înfăptuirea exemplară a a­ refuzarea la plată de către be­ tuale cu toate întreprinderile ® GEAMGII
monauţi şi sînt aşeza­ cestor planuri. neficiari a peste 2 500 de fac­ beneficiare.
te exact în poziţia In ® MUNCITORI NECALIFICAJ1
care au stat temerarii cu­
ceritori ai Cosmosului. în­
cerci un sentiment de pro­ dta procesul productiv, e arti­ decH şcoala muncN fizice este conferă doar munco făcută cu liu al eleganţei, al luxului eta­ Pentru şantierele din Caransebeş, Timişoara şi
fundă emoţie să te ştii in ficială. E adevărat, o munco de cea în măsură să creeze fermita­ pasiune, cu vocaţie. lat ostentativ de către unii pă­ Arad. Asigurăm cazare gratuită şi masă contra
imediata apropiere a unul (Urmară1 din.*; pag. II birou Tşl pierde aproape total te, perseverenţă, putere necesa­ l-am rugat pe invitaţii la ma­ rinţi prin felul de a îmbrăca co­ cost. Plata în acord simplu sau global.
vehicul care in luna mai a aspectul fizic. Dar nici o mun­ ră unei munci Intelectuale pres­ sa rotunda să aprofundeze tde- piii la şcoală, prin pacheţelul de
anului trecut se rotea la o că taxată drept fîzkă nu se poa­ tate la înălţime ? eo, pentru că Intr-adevăr ea se mîncare „aleasă”, prin origina­
distanţă atit de mică de as­ aşă cu apel« pentru apărarea te efectua fără o participare In­ I. llîo : Şl totuşi, văd că şl Intllneşte in mal multe familii. litatea picsurllor, stilourilor
trul nopţii. De la hublou­ Insulei. Atunci am văzut adevă­ telectuală. Şi asta cu atit mai ald continuam sâ delimităm Ce înseamnă de fapt „sâ-ml fac ş.ant.d. Şi tocmai la vîrsta la
rile prin care priveşti, au rata semnificaţie a muncii me­ mult In zilele noastre, cind auto­ munca fizică de cea Intelectua­ copilul domn* t Există o Idee care rănile se Întipăresc pentru
privit cosmonauţii protube­ le, a muncit tuturor celor ce matizarea, cuceririle civilizaţiei lă I clară, o Imagine bine stabilită totdeauna I Dar ald semnalul
rantele Selenei, tn căutarea ne-am înscris dndva, acolo, en­ tehnice pătrund cu repeziciune N. Stoica i Să nu fim înţeleşi a acestei noţiuni f Or amintirea de alarmă ar fl dator sâ-l tragă
celui mai potrivii loc pentru tuziasmul şl dăruirea anilor ti­ în toate domeniile de activitate. greşit: atunci cind vorbeam de zilei fn care Inginerul, plin de profesorul. De multe or) însă,
ca următoarea nauă, „Apol­ neri. profesorul se rezumă doar la o Trustul de construcţii
lo 11“, să-şi poată Îndeplini interlocutorii noştri «-ou refe­ instrui, nu şl la a educa. >
cu succes misiunea istorică. rit pe larg la pasiunea muncii, I. Marincaş : Şi asta se intim-
Pilniile unor difuzoare, la legătura sufletească dintre plâ tocmai In şcoală, unde avem
situate de o parte şi de alta om şl locul sâti de muncă, din­ nevoie de pedagogi care să ştie Hunedoara— Deva
a platformei, dau explicaţii tre individ şi colectivul în care Ce reprezintă munca tâ trateze nepărtinitor cu toţi
detaliate asupra compoziţiei se consumă o bună parte din copiii, să formeze din clasa lor
învelişului navei, un aliaj viaţă. un material unic. Intîl sâ le ce­
care să suporte, !a triteze Există, şl asta din moşl-st/fi- rem copiilor, şi numai după a­
uriaşe, intrarea tn atmosfe­ moşl, o sete a omului de a lăsa ceea sâ le oferim, bineînţeles Organizează pregătirea de muncitori calificaţi
ra terestră. Se disting urme­ ceva după el, de a se întrece cu pentru dum neavoastră? doar in măsura în care ne-au prin ucenicie la locul de muncă în meseriile :
le lăsate de flăcările care înaintaşul său prin ceea ce rea­ dat. Sâ-î facem sâ îndrăgească 9 zidari
au învăluit nava atunci cind lizează — spunea maistrul Ion munca, pornind de la Insuflarea 9 dulgheri
a intrat tn atmosferă. Arsu­ Marlmcoş. Cana aceasta de sti­ respectului pentru ceea ce în­
rile din partea di jos a mo- clă dîn faţa mea, o privesc, o seamnă muncă. Noi, cel mal In 9 tîmplari
i dululxd sin» evidente, iar admir şi simt chemarea de a-ml viată, «totem datori sâ Îndrăgim Se pot prezenta tineri între 14-18 ani, absolvenţi
ghizii dau amănunte asupra încerca şl eu măiestria, de a fa­ Şl totuşi mal slnt tineri, Tn neprlnclplalltatea ridicării unul funcţia Iul, a refuzat sâ primeas­ tineretul, sâ-l fnsuflâm respectul ai şcolii generale de 8 ani. Durata şcolarizării
vitezei cu care modulul a ce una mal frumoasă chiar. Tot m ajorate absolvenţi de liceu, hotar Intre cele două aspecte că, alături de el. In căruciorul pentru muncă, cu calm, cu răb­ este de 2 ani. Pentru perioada şcolarizării se pri­
reintrat In atmosferă, pute­ aşa şl în meseria mea, fiecare care fug de munca firlcfi - re­ ale muncii, nu Intenţionam o de Intrare fn mină un miner, a dare, cu încredere in omul pe
rea de frtnare a paraşute­ piesă, fiecare realizare mă în­ marcă electricianul 1. lila. desfiinţare a noţiunilor atît de ştireIt ambiţia de a nu lăsa sâ care am pornit sâ-l formăm. meşte o indemnizaţie de 412 lei pentru anul I
lor, amerizarea perfectă in deamnă să dau mai mult, sâ Din păcate, remarca e justă. încetăţenite în limbajul de fie­ ajungâ şl copilul la fel ? Discuţiile despre muncă, de­ şi 545 lei pentru anul II. Cazarea se asigură gra*
Oceanul Pacific, felul tn ca­ mă depăşesc. Munco făcută cu In discuţia purtată s-a pus Insă care zî, ci urmăream o altă de­ N. Stoica : O asemenea leziu­ spre frumuseţea ei au relevat tuit în cadrul şantierelor.
re cosmonauţii au ieşit din drag, cu tragere de inimă e sin­ întrebarea i „Ce nu le place o- limitare — aceea a unei concep­ ne morală înseamnă, de fapt, pregnant necesitatea educaţiei. înscrierile se pot face pînâ la data de 1 noiem­
modul etc. gura şi marea sursă generatoa­ cestor tineri — munca fizică sau ţii, a unei vîziuni greşit diferite pericolul unei educaţii greşite, A unei educaţii adecvate, capa­
¡Toate explicaţiile slnt ur­ re de adinca dorinţă o depăşirii, munca în general ?“ osupra lor. al îndepărtării copilului de mun­ bile sâ înzestreze tînârul nu nu­ brie a.c., la şantierele din Deva, Petroşani, Haţeg,
mărite cu viu interes de toţi a unei outodepâşiri in pas cu N. Oprea : Greşeala porneşte că, considerată, după o aseme­ mai cu deprinderi de muncă, cl Orâştie, Brad.
vizitatorii care poposesc In tot ce e frumos, nou, modern. I. Cordin, elev la şcoala de în primul rînd de la delîmitâr' nea confruntare, drept Jignitoo- şi cu sentimentele ei. Trebuie Examenul de admitere se va ţine în ziua de 10
aceste cile tn incinta Tirgu- maiştri, era de părere că ase­ false şi rigide, de la idei pre re. cultivate unele semnificaţii ale noiembrie 1970 la Şcoala profesională din Deva.
lui internaţional şi fiecare Din totdeauna munca a În­ menea tineri, în varianto împli­ concepute. Un părinte cere a in muncii în cadrul relaţiilor socia­
pleacă mal îmbogăţit şi semnat o îmbinare a laturii ei nirii preferinţelor lor, vor fi în- durat greul ucenicişi h s‘opi^ N. Oprea : Omul trebuie pre­ liste de producţie, cînd munca Examinarea se face din materiile : limba română
mtndru că este contempora­ fizice cu cea intelectuală, dife­ lîlniţi în postura unor „treacă lu­ al muncii ne respectat.: sa lene' gătit încă de copil pentru viaţă dobîndeşte, pentru prima oară. şi matematică, scris şi oral.
nul oamenilor care au esca­ rind doar proporţiile (N. Stoica), na vino plata". Chior nemărturi­ sâ -şi focă măcar copilul „domn”, Spiritul echităţii sociale trebuie deplinătatea caracterului ei u­ Informaţii suplimentare se pot obţine Yo Trustul
ladat cu atita bărbăţie Eve­ lată de ce, cred eu, graniţa ca­ sit, mobilul fugit lor de munca cultivat din primele ore de şcoa­ man, de stimulare şi înflorire a de construcţii Deva, str. Dr. P. Groza, 30, telefon
restul cosmic. ' re se aşează între cele două no­ fizică ¡1 reprezintă lenea, trindâ- uitînd un fapt esenţial şi anu­ lă. Dar, nu rareori, te pome­ potenţeî fiecăruia, de înfrumuse­ 1 19 60.
ţiuni şi care-i înlătură pe unii via, parazitismul. Şi care alta, me că adevărata nobleţe ţi o neşti în faţa unui adevărat ra­ ţare o personalităţii.
PETRE OLTEANU