Page 64 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 64
« a fl ■ —un___ B*
4
ORUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4908 <' OUMIMCA 18 OCTOMBRIE 1970
Vizita tovarăşului
NICOLAI CtAUStSCUin California ATLAS
transmis de la 25 mile de o La plecarea din uzină, pre
EăSmSEJSs altă centrală şi memorizat şedintele Nicolae Ceauşescu O NOUA
printr-un procedeu de micro-
unor
a răspuns întrebărilor
TRANSPLANTARE
Pe coala albă de
filmare.
hîrtie a apărut următorul ziarişti, apreciind câ atît la DE INIMA
sistemul de irigaţii
la
de
Spillcrs, care înainle de în text în limba română. Fresno, cît şi în Uzina Me-
ceperea vizitării unor secţii „Bine aţi venit domnule morex există multe realizări La clinica facultăţii
laboratoare a prezentat un Nicolae Ceauşescu, preşedinte deînne de interes Preşedin de medicină a Universi
scurt istoric al acestei între al Consiliului de Stat al Re tele o subliniat, de asemenea, tăţii Stanford (Califor
prinderi, precum şi principa publicii Socialiste România. câ şi ţara noastră are pro nia) a fost efectuată o
lele coordonate ale activită Prezenţa dumneavoastră la grame în domeniul irigaţiilor nouă transplantare de
ţii tehnice şi economice. U Memorex în această dupâ-a- inimă. Pacientul este
zina „Memorex" fabrică . trei miază este o mare onoare şi calculatoarelor electronice, Richard Cope, de profe
ceea ce facilitează posibilităţi
tipuri de produse r benzi me- pentru noi. Aparatul pe care sie inginer, in vlrstă de
morizatoare pentru calcula 51 vedeţi este o staţie termi de cooperare „Sper, a spus 45 ani. Operaţia a fost
toare electronice, un sistem nus de comunicaţii memorex şeful statului român, câ vom condusă de cunoscutul
care preia de la computere 1240. Staţia terminus trans realiza anumite lucruri con VIETNAMUL DE SUD. — In foto : Un atac al Frontului Naţional de Eliberare asupra trupelor americano-saigoneze din chirurg american, prof.
informaţiile şi le notează di mite sau primeşte date de Ja crete şi într-un domeniu, şl regiunea Quang Trj. Norman Shumway, A
rect pe microfilm şi centrale un computer central sau de ceasta este cea de-a 26-a
de recepţionare şi transmite la altă staţie terminus Ea în altul“ . transplantare cardiacă,
re a datelor. Ea exportă pro redă dalele în text tipărit. efectuată la clinica din
duse în numeroase ţâri prin Demonstraţia pe care o ur Stanford. Nouă pacienţi
tre care şi România. In sec măriţi este o tipărire de in se află fn viaţă.
ţiile de fabricaţie, preşedinte formaţii cu o viteză medie ZILELE FILMULUI Ministrul român a fost pri 0 vie activitate
le Ceauşescu s-a interesat de de 30 de semne pe secundă. ROMANESC LA VIENA mit de guvernatorul statului ( „COSMOS-372*
tehnologia aplicată şi de Maşina poate tipări maximum Sao Paulo şi alte autorităţi
performanţele tehnice obţinu 60 de semne pe secundă. V1ENA 17. — Corespon locale. ^ In Uniunea Sovietică
te, a discutat cu specialiştii Printr-un sistem de progra dentul Agerpres, P. Stănces- diplomatică la O.N.U. ( a fost lansat satelitul
relevînd existenţa posibilită mare, staţia poale executa şi cu, transmite : In prezenţa TURNEUL CIRCULUI « artificial al Pămintului
ţilor de dezvoltare a schim grafice, pe lingă tipărirea u reprezentanţilor oficialităţi DE STAT „BUCUREŞTI" NEW YORK 17 (Agerpres). cadrul unor întrevederi sepa 1 „Cosmos-372", la bordul
burilor de cooperare lehnico- nui text. După terminarea lor locale, vineri seara a avut BIROU COMERCIAL Paralel cu dezbaterile sesiu rate cu secretarul general al \ căruia este instalat apa
economlcâ între această fir porţiunii cu text a acestei loc la Graz, capitala landu AL ROMÂNIEI IN R.S. CEHOSLOVACA nii jubiliare a Adunării Ge O.N.U., U Thant, şi cu repre l rataj ştiinţific pentru
mă şi firmele româneşti. A- demonstraţii veţi vedea un lui Stiria, deschiderea festi nerale, la sediul O N U. se des zentantul special al acestuia * continuarea cercetărilor
¡junşi în secţia unde se a- asemenea exemplu. Vă mul vă a Zilelor filmului româ LA SAO PAULO PRAGA 17. — Corespon făşoară o intensă activitate in Orientul Apropiat, ambasa S in spaţiul cosmic, anun-
sambleazâ centrale de recep ţumim pentru amabila dv. a nesc. Timp de trei zile, pe dentul Agerpres, Eugen Io- diplomatică. Vineri seara, în dorul Gunnar Jarring. y ţă agenţia TASS.
ţionare şi transmitere electro tenţie". In următoarele se ecranele cinematografelor SAO PAULO 17 (Ager nescu, transmite: Circul de tre ministrul afacerilor exter
nică a datelor, oaspeţii au cunde, maşina a realizat din din Graz vor fi prezentate o pres). — /n oraşul brazilian Stat „Bucureşti", aflat in ne al Uniunii Sovietice, An William Rogers a discutat \ IARNA PREMATURA
fost Invitaţi în faţa unei a semne tipografice un desen serie de filme artistice, Sao Paulo a avut loc recent tr-un turneu de citeva luni drei Gromîko, şî secretarul de problema Orientului Apropiat
semenea maşini aflate în reprezentînd drapelul şi ste scurt-metraje şi documenta deschiderea unui Birou Co in R.S Cehoslovacă, a pre stat al S.U.A., William Ro- şi cu ministrul de externe al \ IN BALCANI
funcţiune. Preşedintele com re turnate in studiourile ro mercial al României. Cu a- zentat la Praga primul spec ■gers, a avut loc o întrevedere, Italiei, Aldo Moro. Se preci
paniei a precizat că maşina ma Republicii Socialiste mâneşti. cest prilej, Ghcorghe Matei, tacol, din seria pe care ur în cadrul căreia, potrivit a zează câ ministrul de externe In acest an, iarna şi-a
tocmai reproducea un mesaj România. Zilele filmului românesc trimis extraordinar şi minis mează să le susţină in capi genţiei TASS, s-a făcut un italian l-a informat pe secre \ făcut apariţia in Bal I
L
câni neaşteptat de repe-
tarul de stat despre discuţiile
de la Graz, manifestare or tru plenipotenţiar al ţării tala cehoslovacă La specta schimb de păreri asupra unui care au loc între Italia şi R.P. ? de. La Sofia, unde in ul
ganizată cu sprijinul societă noastre in Brazilia a confe col au asistat reprezentanţi târg cerc de probleme inter ) tímele zile temperaturi I
Dineul oferit în cinstea preşedintelui ţii austriece de film şi a Mi renţiat despre politica exter ai Ministerului Culturii din naţionale. Chineză, privind normaliza le le înregistrate continuau
nisterului hwăţămintului, nă a Republicii Socialiste R.S. Cehă, ziarişti, un nume Secretarul de stat al S U A. rea relaţiilor dintre cele două i să fie ridicate, vineri a
urmează acţiunilor similare România si evoluţia pozitivă ros public. Spectacolul s-a s-a întîlnit, de asemenea, în ţâri.
Nicolae Ceauşescu la Clubul ce au avut loc la Vicna, Salz a relaţiilor economice româ bucprat de un frumos suc ) nins. Simbătă, după I
cum informează agenţia
t
burg şi Lim. no-braziliene. ces. i BTA, deasupra Sofiei
pentru comerţul mondial Convorbiri purtate ) soare deasă. Linţoliul
continua să cadă o nin-
k alb al zăpezii s-a aşter- ti
Vineri seara, în cinstea pre alţi oameni de afaceri, pro i nut parţial şi în nordul
şedintelui Consiliului de Stat, fesori universitari. IRLANDA de Corneliu Mănescu ) Bulgariei.
Nicolae Ceauşescu, şi a so In timpul dineului, desfă \ Ninsori abundente au
ţie!, Elena Ceauşescu, pre şurat într-o atmosferă de Declaraţia-program NAŢIUNILE UNITE 17 (Agerpres). — Ministrul i fost semnalate şi în Iu-
şedintele firmei FMC, James cordialitate, s-a discutat de Măsuri pentru preîntîmpinarea afacerilor externe al Ro mâniei, Corneliu Mănescu, s-a ' goslavia. Astfel, într-o
M. Hait, a oferit un dineu la spre diferite probleme ale re a noului guvern întîlnit la New York cu Mahmud Riad, ministrul a \ serie de localităţi ále
Clubul din San Francisco laţiilor econoinice şi, în spe • • • facerilor externe al R.A.U. Au fost discutate pro « provinciei autonome Ko
pentru comerţul mondial. cial, ale comerţului dintre crizei economice bleme aflate pe ordinea de zi a celei de-a 25-a se ' sovo, ninsoarea ce a ín-
Au participat D. Popescu, România şi Statele Unite, e- libanez siuni a Adunării Generale a O.N U., precum şi as \ ceput in cursul nopţii V,
Corneliu Bogdan, ambasado videnţiindu-se un consens ge pecte ale relaţiilor bilaterale dintre România şi R.A U. i de vineri continuă să
rul României în Statele Uni neral «asupra necesităţii de a BEIRUT 17 (Agerpres) — DUBLIN 17 (Agerpres). — guvernul condus de primul Corneliu Mănescu s-a întîlnit, de asemenea, cu , cadă. Intr-o serie de re-
te. şi alte persoane oficiale. fi dezvoltate schimburile mul Premierul libanez, Saeb Guvernul Republicii Irlanda ministru Jaclc Lynch, care Abba Eban. ministrul de externe al Israelului. Obi 1 niuni din sud-estul Ser-
Din partea americană au fost tilaterale, cooperare«! în pro Salnin, a prezentat sîmbâtâ a anunţat luarea unor măsuri trebuie acum să se pregăteas ectul convorbirilor l-au constituit probleme aflate în lj bici, unde pină in urmă
prezenţi Robert Me-Lellan, a- ducţie, de a se înlătur«! ba în faţa Parlamentului de drastice pentru controlul pre că în vederea alegerilor gene dezbaterea actualei sesiuni a Adunării Generale a i cu cîtcva zile mercurul
sislent al secretarului comer rierele existente, de a fi cre claraţia-program a noului ţurilor şi îngheţarea salariilor rale în condiţiile unui pro O.N.U, y termometrelor arăta 22
ţului din Departamentul co ate facilităţi de n.alurâ să guvern. Pe pfan intern, pro cu scopul de a se face faţă „ce gram extrem de nepopular de Miniştrii de externe ai Republicii Socialiste Româ \ grade Celsius, acum s-a
merţului al S.U.A., doamna stimuleze comerţul în ambe gramul guvernamental pre lei mai severe crize economi austeritate economică. Potrivit nia şi Republicii Singapore au avut o convorbire cu i aşternut un strat de z&
Shirley Temple Black, Chnun- le sensuri şi în avnnfajul re conizează, între altele, mo ce cunoscute de această ţară datelor prezentate de guvern, ’ padă de 8—10 centime-
ciproc al părţilor. după ultimul război mondial”, preţurile au crescut în Irlan prilejul participării lor Ia sesiunea jubiliară a O.N.U.
clicy Medbery, vicepreşedinte i dificarea legii electorale şi după cum se exprimă agenţia da cu 3 la sută în 1967, 4,75 Ia Corneliu Mănescu şi S. Rajaratnam au abordat cu ) tri. După cum informea-
al Băncii Americii, preşedinţi Corespondenţa a legilor referitoare Ia aeti- Associated Press Guvernul a sută în 1968, 7,5 la sută în 1969 acest prilej aspecte ale relaţiilor bilaterale, precum k ză agenţia Taniug, aici,
vifatea întreprinderilor par
primii fulgi de zăpadă
de companii, industriaş! şi de la trimişii speciali ticulare, crearea unui con anunţat câ acţiunea sa a fost şi 8 la sută în primele nouă şi unele probleme de pe agenda de lucru a Adună 1 au căzut Înaintea înce-
siliu economic şi social, ela determinată de creşterea in luni ale anului 1970. rii Generale a O.N.U. !ţ perii culesului viilor,
borarea unor proiecte . de flaţiei, de .numărul record , ceea ce nu s-a mai în-
CANADA dezvoltare. de şomeri, de emigraţia în ma 1 tîmplat in ultimii 20 de
să şi de pericolul unei deva
\
Tntre principiile de poli
ani.
tică externă ale noului gu lorizări a lirei irlandeze. Pre- BERNA. - Prinţul domnitor al MADRID. - Tribunalul ordi
zentînd măsurile, ministru) de
vern, declaraţia - program principatului Lichtenstein, Fran nii publice din Madrid a pro ' TAINA FAIANŢEI
Amplă desfăşurare de forţe după subliniază hotârîrea cabine finanţe, George Colley, a de cis Joseph al ll-iea,va face in nunţat vineri mai multe sen \ EGIPTENE ti
clarat câ nu exista o altă so
tului libanez de a „păstra
suveranitatea Libanului". luţie după eşecul tratativelor zilele de 22 ţi 23 octombrie o tinţe de condamnare împotriva Profesorul Noble, de
unor militanţi ai opoziţiei. Trei
vizitâ oficială la Berna, a a-
purtate sâptâmîna trecută în
muncitori din Asturia au fost
instituirea stării de urgenţă Referitor la raporturile din tre reprezentanţii sindicatelor nunţot un comunicot ol Minis condamnaţi la închisoare sub ' la Muzeul din New
tre guvernul libanez şi re
\
York, a descoperit, după
terului Afacerilor Externe al El
zistenţa palestiniană, decla- şi al patronatului chemaţi să veţiei. Oaspetele vo fi însoţit acuzaţia de a fi distribuit ma . îndelungate cercetări,
elaboreze un plan de reţinere
raţia-prngram menţionează de şeful guvernului său, Alfred nifeste cu caro eter antiguver ' taina faianţei egiptene
OTTAWA 17 (Agerpres). — închise după decretarea stării „datoria Libanului dea spri voluntară în domeniul salarii namental. In cadrul unui alt \ din obiectele descoperi
O amplă desfăşurare de for excepţionale şi arestarea «to jini acţiunea fedainilor, pâs- lor şi preţurilor. Hilbe, şi de alte personalităţi. proces, tribu naiul din Madrid i te în mormintele farao-
ţe a urmat instituirii vineri dc catului delegat să trateze mo trîndu-şi totodată securita Observatorii politici dir» VARŞOVIA. - La Varşovia a condamnat pe Francisco Ja } nilor. Este vorba de fa-
către guvernul canadian a stă dul de realizare a condiţiilor Dublin subliniază că hotârîrea vier Arozana la 16 luni închi \ ianţa cu aspect sticlos
rii de urgenţă pe întreg cu puse pentru eliberarea seches tea şi suveranitatea". luată riscă să aibă urmări seri au luat sfirşit lucrările celei soare pentru faptul câ aparţi i de, cel mai vechi tip, din
prinsul ţârii, măsură determi traţilor. oase pe plan politic pentru de-o 10-a sesiuni a Comisiei ne unei organizaţii basce. care se efectuau ele-
nată de situaţia care s-a creat mixte polono-ungare pentru \ mentele decorative ale
colaborare economică, anun
prin răpirile ataşatului co ţă agenţia PAP. La sfirşitul lu odato, a fost semnat un acord CIUDAD DE GUATEMALA. - \ artei egiptene. statuete,
mercial britanîc, James Cross, crărilor a fost semnat un pro cu privire Io schimburile de La Ciudad de Guatemala s-a . tăvi, mici articole de ce-
şi a ministrului muncii în gu tocol în care, printre qjtele, se mărfuri şi plăţile dintre cele y ra mică.
vernul provinciei Quebec, lucrările Conferinţei generale U.N.l.S.C.O. orotă că volumul schimburilor două ţâri pe perioada 1971 anunţat că un cunoscut om de ^ Faianţa egipteană, cu
Pierre Laporte. Celor 13 000 de de mărfuri dintre Polonia şi 1975. afaceri, Manuel Echeverría, a » o vechime de 7 000 ani,
poliţişti li s-au adăugat efec Ungaria in perioada 1971 fost răpit de membrii unei gru ' are un aspect sticlos. Or.
tive armate care participă Ia 1975 va creşte cu aproximativ REYKJAVIK. - Island o spriji pări clandestine. Surse ale po cea mai fină ceramică
cercetările pentru depistarea INTERVENJIA ŞEFULUI DELEGAŢIEI ROMANE 30 la sută faţă de perioada nă propunerea in vederea con actuală este fabricată
locului unde sînt ascunşi cei 1966-1970. De osemenea, păr vocării unei conferinţe europe liţiei au menţionat câ în apro din argilă şi acoperită
răpiţi şl la acţiunile împotriva PARIS 17 (Agerpres). — La ţiunilor şi ale Declaraţiei uni mâne a reafirmat poziţia ne asupra securităţii - a de pierea locului unde a fost ră cu oxid de cupru care îi
membrilor organizaţiei sepa- Paris continuă lucrările celei versale a drepturilor omului, României In legătură cu resta ţile au căzut de ocord să lăr clarat vineri in Parlament pri pit Echeverría, o fost găsit ca dă un aspect strălucitor.
raţioniste Frontul pentru eli de-a 16-a Sesiuni a Conferin România sprijină consecvent i- bilirea drepturilor R P. Chi gească colaborarea îndeosebi mul ministru islandez, Johann davrul unui alt om de afaceri In faianţa din care
berarea Quebec-ului, ce şi-a ţei generale U N E S C.O. Luînd niţiallvelc UNES.CO. şi ale neze la O.N.U. şl în instituţi în domeniile construcţiilor de Hafstein, care a prezentat de sint fabricate obiectele
asumat responsabilitate«! aces cuvintul în cadrul dezbaterilor membrilor săi, condamnlnd po ile sale specializate. România maşini şi Industriei chimice. claraţia-program a guvernulu* dispărut în împrejurări miste egiptene nu există nici
tor răpiri Au fost arestate pî- de politică generală, şeful de litica de apartheid şl discrimi consideră, de asemenea, câ tre PEKIN. - Agenţia China său. rioase în cursul săptămînii tre urmă de argilă. Luciul
nâ în prezent 255 de persoa legaţiei române, ambasadorul nările rasiale de orice fel. buie create condiţiile neoesarc Nouă anunţă câ la Pekin a Referindu-se la situaţia eco cute. dc pe ele se obţinea
ne, dintre care 153 numai la Valentin Lipatti. a subliniat că Reamintind câ România ac pentru ca R. D. Germană, R.D. fost semnat un acord, potrivit nomică a ţârii, premierul islon- Pentru punerea în libertate printr-un amestec de.
Montreal. Autorităţile relevă U.N.E.S.C O. trebuie să-şi spo ţionează consecvent pentru a Vietnam şi R P.D. Coreeană să căruia R.P, Chineză va acorda dez a relevat ameninţarea ce a lui Monuel Echeverría, răpi cuarţ pisat si natrón, fo
Insă eă în ciuda acestei am rească eforturile pentru înlă firmarea în viaţa internaţiona devină membre şl să participe R.P. Albania un împrumut pe o reprezintă pentru economie losit de altfel şi la con
ple acţiuni nu s-au semnalat turarea rasismului, lichidarea lă a primatului dreptului pen activ la programul U.N E S.C.O. torii au cerut peste o sută de servarea mumiilor. Pen
acte de violenţă. Nu se cu tru instaurarea normelor de Oprindu-se asupra probleme termen lung, fără dobîndă. Tot- tendinţele inflaţioniste. mii de quetzali. tru colorarea ceramicii
noaşte însă nimic despre soar colonialismului şl consecinţelor etică şl justiţie, vorbitorul a lor dezvoltării, şeful delegaţiei se foloseau oxizii de
ta celor răpiţi, canalele prin lor, pentru promovarea dreptu exprimat convingerea ţârii române a subliniat necesitatea i----- metale: cupru pentru
care se stabiliseră contacte în rilo r omului şi stabilirea de re noastre câ numai respectarea ca U.N.ES.C.O. să aducă o culoare albastră, man
tre autorităţile provinciei Que laţii paşnice între popoare. In strictă a acestor principii poa contribuţie esenţială la realiza BELGRAD. - La Belgrad - informează a- PEKIN. - In editorialul său din 15 octom. gan pentru cea roşie,
bec şl autorii răpirilor fiind spiritul principiilor Cartel Na te asigura progresul umanităţii rea obiectivului celui de-al genţîa Taniug - s-au încheiat convorbirile brie, ziarul „Jenmînjibao" subliniază că gu fier pentru cea galbenă
şi consolidarea păcii în lume. doilea Deceniu al dezvoltării, dintre delegaţia Sovietului Suprem al U.R.S.S., vernele R.P. Chineze şi Canadei au procedat şi amestec de cupru si
El a subliniat câ misiunea prin prin funcţiunile sale de agen condusă de P. M. Moşerov, membru al Pre fier pentru culoarea
cipală a U.N.E.S.CO., promo ţie specializată a O N U. în do zidiului Sovietului Suprem, şi cea a Skupştînei la stabilirea relaţiilor diplomatice între cele verde
varea păcii mondiale prin co meniul cooperării ştiinţifice şl Federale a R.S.F. Iugoslavia, condusă de două ţâri, animate de dorinţa de a respecta
operarea În domeniile educa Mîka Şpiliak, preşedintele Vece! popoarelor. principiile egalităţii in drepturi, suveranităţii şi JAPONIA IŞI SCHIMBA
ţiei, ştiinţei şl culturii, nu poa Internaţionale. El a cerut ca Cu acest prilej, reloteoză agenţia citată, a CONTURURILE ?
te fi realizată fără respectarea educaţia şi ştiinţa să fie men fost efectuot un schimb de păreri in legătură integrităţii teritoriale, neamestecului in tre
principiului universalităţii în ţinute în programul U.N E.S.C.O. cu relaţiile 4ugoslavo-sovietice. burile interne şi avantajului reciproc. La această concluzie
structura şl programul acestei ca activităţi prioritare pentru a ajuns cunoscutul seis
organizaţii, şeful delegaţiei ro următorii şase ani. molog japonez Tuney
Rikitake ; potrivit lui,
r insula Honshu se micşo
rează in diametru cu
Prima constatare a cores tuţională, elaborat în comun majoritate a conducătorilor ment important pentru Iniţie aşa-numit statut al garanţiilor cîţiva cm pe an, mărin-
du-se in acelaşi timp in
pondentului de presă, sosit In de o comisie bipartită, forma Iul sint conştienţi de faptul rea şi desfăşurarea tratative — vizînd mai ales condiţiile lungime de la nord la
aceste zile la Santiago, o re tă din reprezentanţii unităţii câ, In situaţia dată. recunoaş lor avlnd ca obiect votul de de funcţionare a vieţii poli sud. Omul de ştiinţă ja
prezintă interesul deosebit de populare sl ai partidului de- terea leală a victoriei candi Ja 24 octombrie. De altfel, la tice — a fost urmată de în ponez presupune câ
mare al cetăţenilor capitalei mocrat-creştin, este apreciat datului de stînga şi respin aceste puncte în programele fiinţarea comisiei bipartite schimbările sint legate
pentru evenimentele care aici, la Santiago, ca un act gerea jocului dreptei repre relor două partide s-a refe care a elaborat şl aprobat de mişcările tectonice
constituie prologul desemnă de Importanţă deosebită care zintă poziţia mai Înţeleaptă rit Salvador Allende într-un proiectul de lege al unei re din scoarţa terestră.
rii noului preşedinte al ţârii, forme constituţionale. In faţa
la 24 octombrie, prin scruti majorităţii pe care o repre MAJORITATEA
nul din Parlament. In cercu zintă deputaţii unităţii popu
rile politice se exprimă con lare şi al Partidului demo POPULAŢIEI DIN FRANŢA
vingerea câ Parlamentul va crat-creştin, obstrucţia parla TRĂIEŞTE LA ORAŞE
ratifica la această dată vic CHILE: In preajm a votului mentarilor de dreapta nu mai
toria obţinută de dr. Salva are nici o pondere politică. 70 la sută din popu
dor Allende, candidatul for De altfel, deputaţii Partidului laţia Franţei trăieşte in
ţelor de stingă la alegerile naţional au primit, se pare, oraşe. Capitala francezo
din 4 septembrie. încă de miercuri consemnul numără in prezent a
Dialogul dintre actualul ■ de la 24 octom brie de a se abţine de la vot. Pru proximativ S milioane
partid de guvernâmlnt, de- denţa este dictată, probabil, locuitori. In anul 1900
mocrat-creştin, şi alianţa for de faptul câ împotrivirea fă numai 40 la sută din
ţelor de stingă — Unidad ţişă la adoptarea amendamen populaţia Franţei trăia
popular — în legătură cu a tului constituţional ar scoate in oraşe. Centrele urba
sigurarea majorităţii necesa şi mal mult în evidenţă po ne din sud Înregistrează
re pentru desemnarea lui marchează evoluţia pozitivă din punct de vedere politic. recent interviu în care a a ziţia minoritară pe care un spor mult mai rapid
Allende a intrat Intr-o fază a unor tratative menite să a Existenţa In programul lui firmat câ multe din măsurile dreapta nu a mai putut să o al populaţiei. /Işa. de
nouă, care anihilează speran sigure transferarea puterii în Salvador Allende şi a lui guvernului popular vor pu evite. Numeroase ziare ca pildă, intre anii 1962
ţele nutrite, Imediat după 4 conformitate cu votul de la Radomiro TomlcI, candidatul tea conta pe sprijinul hotâ- „El Siglo", „Ultima hora", „Ln 1968, populaţia Marsi
septembrie, de către forţele 4 septembrie. democraţiei creştine la alege rlt al parlamentarilor demo- naclon" consideră ireversibil liei a crescut cu 14,9 hi
conservatoare de a putea Ni se pare util să subli rile din 4 septembrie, a u crat-creştinî. cursul politic al evenimente sută, a oraşului Toulou
răsturna in Parlament rezul niem sensul acestei evoluţii, nor puncte similare — la ca Luarea In considerare de lor şi transferarea puterii a se cu 20.1 la sută, Gre-
tatul votului popular Faptul prezent în majoritatea discu re cei doi oameni politici către unitatea populară a ce pare ca o perspectivă apro noble cu 26,6 la sută.
FINLANDA. - Prin însăşi aşezarea ei cu ieşire spre Marea câ de marţi în Parlament se ţiilor în cercurile politice s-au referit în diferite întil- piată certă. Montpellicr cu 37,7 la
Baltică şi Marea Barentz, Finla nda este ţara in care pescuitul discută un proiect de lege Partidul democrat-creştin a niri şi declaraţii — a consti rerilor formulate de Partidul Corespondentă de la sută.
constituie o ocupaţie tradiţiona lâ. _ cu privire la o reformă consti pierdut alegerile, dar marea tuit, de asemenea, un ele- democrat-creştin pentru un EUGEN POP
In foto : Peşte pus la uscat in portul pescăresc Gamvik.
Redacţia *1 administraţia ziarului : Deva, str. Dr. Petru Grota nr. 35. Telefoane : 12317 |i 11588. Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva 44065