Page 65 - Drumul_socialismului_1970_10

X
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V Â !
In pagina a IV-a

ffl Sesiunea jubiliară a O.N.U.

® Dejunul oferit de preşedintele

Nicolae Ceauşescu

ffl Vizita preşedintelui

Consiliului de Stat al Româ­

niei, Nicolae Ceauşescu,

în California

ANUL XXII. Nr. 4909 MARŢI 20 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

C u m ta re a p re ş e d in te lu i C o n s iliu lu i

de S ta t, m O U t C E M S C S C C ,

FIECARE SECTOR - UN

la sesiunea ju b ilia r ă a A d u n ă rii
ANGRENAJ PUTERNIC IN

G enerale a O .A I.II. MECANISMUL EXTRACŢIEI

Domnule preşedinte, rîrl nu au fost realizate sau contemporană, pătrunderea o­ crate internaţionale. Cursul
Onoraţi reprezentanţi al sta­ au fost înfăptuite numai par­ mului în Cosmos şi uriaşa dez­ evenimentelor internaţionale DE CĂRBUNE
telor membre ale Organizaţiei ţial. In acelaşi timp, trebuie a- voltare a culturii au produs demonstrează în mod elocvent
Naţiunilor Unite, râtat că în unele probleme im­ mari schimbări în gîndirea şi că atunci cînd popoarele sînt
Aniversarea creării, cu un portante, într-o serie de con­ conştiinţa oamenilor. Popoare­ cu adevărat hotărîtc să-şi a­
«iert de veac în urmă, a Or­ flicte survenite pe arena mon­ le, oamenii îşi dau tot mai pere libertatea şi independen­ Necesitatea asigurării unei ţiei pe sectoare. O asemenea pe post, în timp ce numărul
ganizaţiei Naţiunilor Unite dială, Organizaţia Naţiunilor mult seama de forţa pe ca­ ţa, ele se bucură de sprijin şi organizări mai judicioase şi măsură s-a aplicat şi la mi­ mare de posturi prestate de
prilejuieşte atît o retrospecti­ Unite a adoptat hotârîri ne- re o reprezintă, înţeleg tot mai solidaritate internaţională şi eficiente a activităţii produc­ na Petrila. Cele două zone personalul auxiliar depă­
vă a evoluţiei internaţionale şi juste, care ¡-au ştirbit presti­ mult că stă în puterea lor să nu există forţă în lume în sta­ Verticala - element spaţial tive la minele din Valea Jiu­ productive de aici ou fost şeşte cu 0,2 la sută pe cel
a schimbărilor petrecute în lu­ giul şi au avut repercusiuni înfăptuiască pe planeta noas­ re să le răpească aceste cu­ care cucereşte tot mai mult lui a determinat recent tre­ împărţite în patru sectoare, planificat.
me în cei 25 de ani, cit şi tre­ negative asupra dezvoltării tră o lume a colaborării între ceriri de preţ teren în construcţia de locu­ cerea de la organizarea pr urmârindu-se prin aceasta li­ — Situaţia prezenta seri­
cerea In revistă a activităţii vieţii internaţionale. Evocarea, naţiuni libere şi egale în drep­ inţe^__________ chidarea numeroaselor defi­ oase defecţiuni de organizare
desfăşurate de O.N.U. în acest cu acest prilej, atît a aspecte­ turi, să pună capăt războaie­ Doamnelor şi domnilor, zone, la organizarea exlrac- cienţe. în conducerea şi coor­ — ne spunea ing Gheorghe
timp. Totodată, pentru a în­ lor pozitive cît şi a celor ne­ lor dintre state, să asigure o donarea muncii în subteran, Giuclea, directorul minei De
dreptăţi aşteptările popoare­ gative din istoria de un sfert pace trainică în stare să per­ Da ţi-mi voie să vă prezint crearea unor condiţii îmbu­ aceea, sectoarele I şi II care
lor, această sesiune este che­ de secol a O.N.U. este, cred, mită realizarea bunăstării în­ cîleva aspecte ale politicii in­ nătăţite de lucru în toate ve­ au luat fiinţă ca urmare a
mată să. definească cu mai necesară pentru a putea trage tregii omeniri terne şi externe a ţârii mele. Simpozion rigile fluxului extractiv. desfiinţării zonei I au ca o­
multă claritate direcţiile acti­ toate învăţămintele în vederea Reuniunea noastră are loc România a cunoscut secole Acţiunea de organizare gă­ biectiv înlăturarea în cel mai
vităţii viitoare a Organizaţiei creşterii rolului ei în soluţio­ în condiţii internaţionale com­ de dominaţie străină Ea a pă­ seşte colectivul minei într-o scurt timp a tuturor deficien­
Naţiunilor Unite, căile pentru narea problemelor litigioase. în plexe, care oferă încă multe şit pe calea dezvoltării libere „Pregătirea cadrelor de condu­ situaţie economică favorabi­ ţelor. In acest scop. pe lingă
realizarea unei cooperări mul­ asigurarea colaborării între motive de nelinişte tuturor şi independente cu un sfert de lă Planul de extracţie de la o serie de lucrări care vor fi
tilaterale între naţiuni, pentru popoare şi a păcii în lume. popoarelor La peste 25 de ani veac în urmă, în aceeaşi pe­ începutul anului şi pînă acum executate ca urmare a pro­
asigurarea păcii în lume. Sînt cunoscute marile trans­ de la încetarea celei de-a doua rioadă în care a fost creată cere în vederea utilizării a fost depăşit cu mai bine de punerilor primite de In sec­
După cum se ştie, Organiza­ formări cu caracter social şi conflagraţii mondiale. în dife­ Organizaţia Naţiunilor Unite. 10 000 tone dc cărbune. A- toare, am avut în vedere îm­
ţia Naţiunilor Unite a fost naţional care au avut loc în rite părţi ale lumii războiul Luindu-şi soarta în proprii­ calculatoarelor electronice“ ceasla s-a reflectat pozitiv bunătăţirea organizării acti­
constituită la sfîrşitul celui lume în aceşti 25 de ani. La continuă să provoace moartea le mîini, trecînd la edificarea asupra tuturor indicatorilor. vităţii fiecărei brigăzi. Am
de-al doilea război mondial, fondarea O.N.U. exista un a zeci de mii de bărbaţi şi fe­ unei orînduiri sociale noi — o- La Centrul pentru perfecţio­ al Muncii, asistent coordonator Prevederile pe 0 luni la pro­ recurs chiar Ia înlocuirea u­
cînd nu se uscase încă sînge- singur stat socialist — Uniu­ mei, bătrîni şi tineri, să dis­ rîndulrea socialistă — poporul narea codrelor de conducere — al activităţii pentru Europa şi ducţia globală au fost depă­ nor maiştri şi şefi de forma­
le vărsat de popoare şi nu se nea Sovietică. Astăzi în lume trugă uriaşe bunuri materiale român a obţinut, intr-un timp CEPECA - din Bucureşti, s-ou Orientul Mijlociu. In prima şe­ şite eu 4.5 milioane lei. pre­ ţii de lucru care s-au dove­
vindecase rana adincă lăsată sînt 14 state socialiste, repre- şi culturale. istoric scurt, realizări de sea­ deschis, luni dimineaţa, lucră dinţă au luat cuvîntul Cornel ţul de cost al tonei de căr­ dit incapabili !n soluţiona­
de zecile de milioane de vic­ zentînd mai mult de o treime Mai sînt încă popoare ţinu­ mă in propăşirea sa economi­ rîle simpozionului internoţional Hidoş. C R. Wynne Roberts. Ti­ bune a fost substanţial re­ rea problemelor producţiei.
time căzute în pîrjolul nim i­ din populaţia globului pâmîn- te sub jugul dominaţiei colo­ că şi culturală Conducători şi cu tema „Pregătirea cadrelor tus Podea, care ou vorbit de­ dus, obţinîndu-se un volum De asemenea, atenţia noastră
citor provocat de Germania tesc. Alte popoare îşi orientea­ niale, nevoite să lupte cu ar­ alţi reprezentanţi ai multor de conducere in vedereo utili- spre importanţa colaborării pen de economii de 775 000 Iei, este îndreptată mai accentuat
hitleristâ. însăşi denumirea de ză dezvoltarea . economicâ-so-, ma în mînâ pentru dreptul'Sa­ state, vizîtînd D&Vrtinrua." şi-au 'Zâdt'Calcultjto'otetor îcîectfon'î- tru dezvoltarea utilizării calcu­ cheltuielile la I 000 Iei pro­
Organizaţie a Naţiunilor Uni­ cialâ pe călea socialistă. Apa­ cru de a trăi libere, în state putut face o imagine edifica­ ce", organizat de Biroul Inter­ latoarelor electronice in condu­ ducţie marfă au fost reduse pe linia pregătirii cadrelor.
te ne reaminteşte faptul că la riţia şi dezvoltarea unui ma­ independente, de a folosi bo­ toare despre progresele po­ naţional ol Muncii şi Programul cerea proceselor economice şi ru 7.fif> lei, iar volumul de Astfel, am înfiinţat un curs
crearea ei s-a avut In vedere re număr de ţâri socialiste a găţiile naturale şi rodul mun­ porului nostru. Naţiunilor Unite pentru Dezvol­ sociale, a intensificării coope­ beneficii peste plan se ridi­ de trei luni cu scoatere din
ca toate naţiunile planetei pus cu acuitate la ordinea zi­ cii pentru propria lor bună­ Cu toate marile succese pe tare, cu sprijinul guvernului rării pe plan internaţional în că la 1,5 milioane lei producţie pentru şefii de bri­
să-şi unească eforturile pentru lei problema coexistenţei paş­ stare, de a-şî hotărî soarta aşa care le-am dobîndit în aceşti romon. ■ domeniul calculatoarelor elec- Desigur, toate aceste reali­
făurirea unei păci durabile, ca­ nice a statelor cu orînduii 1 so­ cum o doresc 25 dc ani. datorită stării de Această manifestare tehnico- Ironice şi ol pregătirii persona­ zări au fost posibile ea ur­ gadă şi ne ocupăm stăruitor
re să asigure dezvoltarea li­ ciale diferite. înapoiere de la care am por­ ştiinţifică, prima de acest tel în lului de specialitate. mare a activităţii desfăşurate C. DUMITRU
se
In viaţa internaţională
beră a fiecărui popor. In ultimele decenii am fost manifestă încă forţe imperia­ nit, mai avem încă mult de fă­ cadrul sistemului Organizaţiei Directorul CEPECA, ing. Ion în cadru! zonelor. Dar nu
trebuie uitat faptul că
pe
Trebuie să spunem sincer în martorii unei puternice redeş­ liste şi colonialiste care vor cut pentru a ajunge la nivelul Noţiunilor Unite, reuneşte la Niculescu. o prezentat apoi ex- parcursul anului în cadrul
faţa popoarelor că principiile teptări naţionale a zeci de po­ să continue vechile practici de ţărilor dezvoltate. România Bucureşti specialişti din 18 ţâri perienţo dobîndită de România zonei I se semnalau cronic o [Continuera. in ţtâgl o 3rd)
nobile înscrise în Carta orga­ poare care zăceau în robie co­ dominaţie asupra popoarelor,' ¡şi propune să depună în con­ din Europa, Asia şi Africa. La în domeniul perfecţionării ca­ seamă de neajunsuri concre­
nizaţiei nu s-au statornicit în­ lonială, sub dominaţia impe­ care promovează o politică de tinuare eforturi susţinute pen­ deschiderea lucrărilor ou luat drelor de conducere şi o spe­ tizate în restanţe apreciabile
că pe deplin în relaţiile din­ rialistă. Ca rezultat al luptei forţă şi dictat, amestecîndu-se tru amplificarea potenţialului parte Cornel Hidoş, adjunct al cialiştilor din economie la extracţia de cărbune. M i­
tre toate statele lumii. Desi­ popoarelor pentru recîştigarea în treburile interne ale altor ei economic şi înflorirea mul­ ministrului muncii, Titus Podea, Actualul simpozion, ale că­ nusul de producţie la fosta
gur, organizaţia noastră a ju­ independenţei naţionale, sis­ state, încercînd să le impună tilaterală a vieţii sociale, pen­ consultant ol directorului ge- rui lucrări se desfăşoară între zonă I s-a datorat în prin­
cat un rol de seamă în viaţa temul colonial s-a prăbuşit, iar voinţa lor, să le aservească in­ tru dezvoltarea ştiinţei, în- nerol al Programului Noţiuni­ 19 octombrie şi 6 noiembrie, cipal productivităţii muncii
internaţională. Cele mai im­ pe ruinele imperiilor colonia­ tereselor lor. văţămîntului, culturii — fac­ lor Unite pentru Dezvoltare, îşi propune să prezinte reali­ scăzute din abataje, indicator
portante evenimente din peri­ le au apărut zeci de state noi. Este adevărat că împotriva tori de seamă în făurirea unei Reymond Gautereou, reprezen­ zările obţinute pe plan inter­ care pe 0 luni a fost reali­
oada scursă au stat în atenţia Ele joacă astăzi un rol impor­ politicii imperialiste se ridică vieţi noi, civilizate —, pentru tant ol P N.U.D Io sediul pen­ naţional în domeniul organiză­ zat doar în proporţie de 07,3
O.N.U., au fost adoptate o se­ tant în Organizaţia Naţiunilor tot mai puternic, pe toate tru Europa al acestei organiza­ la sută La nivelul zonei,
rie de hotârîri şi rezoluţii de Unite, în întreaga viaţă inter­ continentele, popoarele, forţe ţii, C. R. Wynne Roberts, di- rii şi conducerii cu ajutorul cal­ procentul echivalează cu o
marc însemnătate Din păcate naţională sociale ample, puternicul cu­ IConlifttiare o; 4-p) | recto' a) Biroului Internaţional culatoarelor electronice.
însă multe din aceste hotâ- Revoluţia telinico-ştiinţificâ rent al opiniei publice demo­ k__ _ productivitate diminuată cu
aproape 200 kg de cărbune

Un nou
In TOATE UNITĂŢILE agricole s e cer eforturi in ten se

port fluvial Din agenda

PENTRU ÎNCHEIEREA SEMĂNATULUI Şl RECOLTATULUI! Tîrgului interna­
La Tulcca au început lu­
crările de construcţie a unui ţional Bucureşti
i nou port fluvial, care re­
prezintă o deosebită impor­
tanţă pentru activitatea e­ ţine favorabil, sâptâmîna a­ terlocutorul ne relata că in pentru însâmînţârile de pri­ Printre numeroşii parti­
conomică a judeţului. Pro­ ® In C.A.P. şi I.A.S. s-au efectuat arături, lucrări de pregătire a terenului şi ceasta terminăm semănatul seara zilei precedente a măvară cînd mai există de a­ cipanţi la ediţia inaugura­
iectul prevede realizarea a semănat pe aproape 1 400 hectare. argumenta interlocutorul. „smuls” 40 de promisiuni. Râu rat circa 40 de hectare care lă a Tîrgului internaţional
trei dane cu dotări moder­ Potrivit planurilor operati­ este însă că nu toate promi­ trebuie însâmînţate in aceas­ Bucureşti se află peste 70
ne pentru manipularea măr­ © S-a lucrat cu forţe sporite la recoltatul porumbului, cartofilor şi sfeclei, la ve întocmite, azi (20 octombrie siunile s-au onorat cu fapte, tă toamnă ! dc firme austriece, multe
furilor. platforme, linii de a c.-n.n.) trebuia ca semănatul ceea ce se explică şi prin a­ dintre ele avînd relaţii de
cale ferată, post trafo, grup transportul produselor din cimp şi al furajelor. griului să se încheie în toate ceea că la data cînd în multe CU PREŞEDINTELE ÎN colaborare economică cu
tehnic de exploatare. cooperativele agricole. Cînd cooperative agricole recoltatul FRUNTE LA... NUNTA parteneri români. Printre
In amonte, pînă la antre­ zilnic lucrul în cîmp se înce­ cartofilor s-a încheiat, la acestea se numără şi cu­
pozitul frigorific, se va con­ pe tîrziu şi se termină devre­ C A P. Dineu Mic acţiunea nu noscuta firmă „Boliter et
strui un dig de apărare îm­ Ca şi în duminica trecută, ce s-a oglindit nemijlocit în canizatorii Petru Mezei şi Ion me, randamentul utilajelor Mai în toate campaniile a­ Co,‘* al cărei reprezentant.
în ziua de 18 octombrie ac., suprafeţele însâmînţate şi re­ Uriţescu, precum şi pe coope­ era nict începută (f). gricole cooperativa din Geoa- Josef Sailer, şi-a împărtă­
potriva inundaţiilor care. In fiind mult diminuat, este şi Am admirat în schimb hăr­
organizaţiile de partid, con­ coltate, au existat şi unele ex­ ratorii Petru Junie şi Ion O- gîu se situa printre unităţile şit opiniile >n legătură cu
firesc ca perioada optimă de
etapele viitoare, va constitui siliile populare şi conducerile cepţii. Dar iată, pe scurt, „ fil­ motâ lucrind de zor pe tarla­ semănat să se depăşească, iar nicia mecanizatorilor Dumitru cu cele mai bune rezultate din prezenţa ia T.I.B.
baza pentru alte două dane unităţilor agricole au iniţiat o mul" zilei de lucru în cîteva lele unităţii la semănat şi- arat. factorii răspunzători de soarta Gaja, Ion Roşu şi Leorean Ti- judeţ In actualul sezon însă „Sîntcm impresionaţi de
rânescu, care făcea notă dis­
cu cheiuri verticale. serie de acţiuni în vederea unităţi agricole. Tractorul lui Nistor Remus producţiei să afirme cu seni­ cordantă cu „ interesul" celor­ tradiţia este infirmată Din organizarea acestei mani­
terminării grabnice a lucrări­ mai zăbovea însă la sediul co­ fruntaşă, unitatea a devenit festări care se situează la
Proiectul are în vedere, DACA ŢINE TIMPUL..- nătate : „dacă ţine timpul...” lalţi cooperatori pentru soar­
lor agricole de sezon. Bilanţul operativei agricole codaşă. Dovada ? La data un înalt nivel, încă de la
de asemenea, corectarea şi zilei de lucru a fost destul de Constantin Râdulescu, pre­ — Pleacă imediat Ia semă­ ta recoltei. Nu putem omite cînd trebuia încheiat semăna­ prima sa ediţie. Acest lu­
consolidarea malului Dună­ fructuos, la realizările ante­ şedintele C.A.P. Spini, ne nat — ne-a spus preşedintele. 40 DE COOPERATORI însă o surpriză ce ni s-a re­ tul griului, la C.A.P Geoagiu cru este atestat de o re­
rii. Conform planului, prima rioare adâugîndu-se sute şi mii spunea că din cele 160 de hec­ Aşteptăm să vină un coopera­ AU PROMIS... zervat. Cu un tractor se efec­ mai sînt de însâmînţat peste putată reprezentare. In ce
de hectare pe care s-au pus tor pe semănătoare ne priveşte, avem de multi
etapă a lucrărilor la noul tare planificate au mai rămas tuau arături într-o ţelinâ 100 de hectare, o bună parte
bazele recoltei viitoare şi s-a de însâmînţat peste 60 de Dacă activitatea se organiza Se făcuse ora 10 şi Aurel ani legături fructuoase cu
port tulcean va fi terminată strîns rodul acestei toamne. hectare, din care aproape 40 temeinic, bilanţul zilei de Vinţan, preşedintele C A.P. unde (cel puţin aşa era de pă­ diferite întreprinderi româ­
in anul 1972. Dacă în majoritatea unită­ de hectare sînt nearate In muncă ar fi fost mal bogat cu Dineu Mic, mai umbla prin rere preşedintele) se va însâ- [Continuate in pbg. o 3ro) neşti dc comerţ exterior
ţilor 3-a înregistrat o partici­ ziua de duminică 18 octombrie cîteva hectare sat sâ-i mobilizeze pe coope­ mînţa porumb (?). Pare ciudat Sîntcm convinşi că par­
pare masivă la muncă, ceea ac., ora 8 l-a găsit pe me­ — Oricum, dacă timpul va ratori la acosul cartofilor. In­ un lucru i ae execută arături ticiparea noastră la T.I.B.
va contribui la extinderea
şi adîncirea schimburilor
bilaterale, ceea ce este in
interesul şi avantajul am­
belor părţi"
+
O altă firmă austriacă,
parteneră comercială a ţă­
rii noastre, prezentă la T.I.B.
cu circa 3 OilO de exponate,
este şi „Faber-Castell". al
cărei reprezentant, Stephan
Kulda. a spus : Ca partici­
pant la asemenea manifes­
tări internaţionale, vreau
să menţionez, fără a face
complimente gazdelor. că
prima ediţie a Tîrgului in- |
ternational Bucureşti rele­
vă un nivel calitativ evi­
dent ridicat, ceea cc pre­
zintă o deosebită importan­
tă pentru specialiştii şi oa­
menii dc afaceri din do­
meniile construcţiei de
S-o fi încheiat campahia agricola la C.A.P. Gecagiu ? Nicidecum. O parte din tractorişti maşini, electrotehnicii şi e­
Duminică a fost o adevărata desfăşurare de forţe pe ogoarele cooperativei agricole din MârtineştJ. au plecat la nunta. lectronicii.
I -