Page 67 - Drumul_socialismului_1970_10

DRUMUL SOCIALISMULUI j Nr. 4909 ® MARŢI 20 OCTOMBRIE 1970

----------------------------------------------------------------------------------- >
Efo rtu ri pentru încheierea w V ____ _____
„ P A S A B I L E “ !

semănatului si recoltatului

9 Fiindcă orice produs de Dar această teamă tn faţa zâ. In acest decor al tihnei |
artă este un polivalent pri­ stolurilor pornite pe răfuia­ provinciale izbucneşte stra-
lej de meditaţie, fireşte că lă se Iacă dlntr-un aol al nlul atac al păsărilor, care,
recoltei pesta 1 000 de sala­ — Care este situaţia la zl şl „Păsările" trezeşte cîte- isteriei preexistente. Ştirile mínate de o ciudată soli­
riaţi şl elevi, precum şl 20 a (nsAmînţărllor ? daritate, ignoră hotarele
(Urmare din pag. autocamioane şl remorci. — Am terminat, în 18 oc­ va ¿înduri independente de agenţiilor de presă furni­ specie] şi se-nfrâţesc într-o
In această zl — ne spunea tombrie, însâmînţarea celor film. Cel mal semnificativ zează adesea date despre cumplită luptă, dusă împo­
raidurile aeriene ale bom­
tovarăşul Ioan Păstrăv, secre­ 80 ha prevăzute a fi culti­ este acela al evoluţiei per­ triva omului. După o intro­
din teren nefilnd nici măcar tarul comitetului orăşenesc vate cu orz. La grîu, din cele petue a formei. Grand bardierelor atomice, despre
arat(?). De asemenea, este de de partid — s-au recoltat 25 200 ha planificate s-au InsA- gulgnolul, elementul de arme nucleare pierdute. Fa- ducere aparent lipsită de
tensiune, Hitchcock îşi slo-
abia începută acţiunea de re­ ha porumb, 3 ha sfeclă de mînţat 68, s-au executat a- groază, nu putea fi Imagi­ bozeşte Imaginaţia, derullnd
coltare a sfeclei de zahăr. zahăr şi s-au depănuşat 5 000 răturlle pe 148 ha (plus 11 ha nat pînă nu demult alt­ firul unei povestiri înspăi-
Argumentele sînt suficient kg porumb. Autocamioanele arate duminică — n.n.), sînt minteri declt în Ipostazele mîntâtoere r un fermier este
de convingătoare pentru a de­ şl remorcile au transportat discuite 85 ha, sâmînţa este unul Frankensteln, Klng- Cronica ucis de păsări, o staţie de
monstra necesitatea utUlzârll din cîmp porumb, sfeclă şi tratată. Mîlne (ieri — n.n.), Kong, Godzlla, vampiri şi benzină explodează tot din
cu maximă eficienţă a timpu­ coceni. Mecanizatorii au fă­ vom lucra cu 3 semănători... alţi monştri. Dar iată că pricina lor. O şcoală e pîn-
lui favorabil, a forţelor şl mij­ cut arături pe 20 ha, lucrări — Cînd se eliberează tere­ Inepuizabilul Hitchcock de­ filmului dltâ de un cîrd de ciori, ca­
loacelor de care dispune uni­ cu polldiscul pe 13 ha şl au nul In care se va însâmînţa monstrează contrariul, trans- re se sporeşte mereu. îm-
tatea. Dacă nu am fi cunoscut însămînţat 10 ha cu grîu. grîu după porumb ? formînd graţioasele sau brâţişînd ca un nor negru
situaţia reală din teren, tre- $1 în comuna Boşorod, du­ — In 2-3 zile . nostimele fiinţe zburătoare preajma clădirii. Asistăm
cînd duminică pe la sediul pă cum ne informează tova­ — Dar semănatul griului ? ale văzduhului Sn protago­ ţă de această frică perma­ apoi la atacarea coloanei
cooperativei eram tentaţi să răşul Ieronlm Grecu, preşe­ — Pînă în 28 octombrie... nistele unui veritabil film nentă, generatoare de ten­ copiilor care se refugiază,
credem câ la această unitate dintele consiliului popular, ...Cooperatorii şl mecaniza­ de groază. Timp de aproa­ siune psihologică, Imaginea la omorîrea învăţătoarei şî.
nu mai este de efectuat nici o cooperatorii şi mecanizatorii torii din Mârtlneşti au fost pe două ore, Alfred Hit­ unul stol de pescăruşi este înainte de toate, la ampli­
lucrare în cîmp. Altfel nu se au fost prezenţi la muncă pe cam de mult timp „abonaţi* chcock ne propune să asistăm liniştitoare şi dătătoare de ficarea atmosferei de groază
putea explica prezenţa în in­ ogoare. Astfel, mecanizatorii la critică pentru întîrzîerea la înfricoşâtoarea revoltă a siguranţă. Tocmai această în care reînvie mitul vrăji­
cinta C. A. P. a nu mai Ioan Gâldeanu, fraţii Ladl- lucrărilor agricole. Pentru păsărilor împotriva oame­ credinţă constituie un prilej toarelor, ce) al apocalipsu­
puţin de 6 tractoare (în afară slau şl Alexandru Rozopl, Pe­ „mişcarea* de duminică meri­ nilor. Cadrele filmului ofe­ extraordinar pentru Hit­ lui. Hitchcock ştie să doze­
ră perspectiva
fantastică,
de cele 3 legumicole). L-am tă evidenţiaţi. Pentru felul chcock de a revoluţiona arse­ ze emoţiile magistral. Fie­
căutat pe preşedintele coope­ tru Blndea, Lazăr Tămâşonl cum se vor desfăşura în imaginea halucinantă a bio­ nalul filmului de groază. care cadru se integrează în-
rativei, Aurel Pera, pentru a şl Ion Bunea au făcut ară­ cursul săptămînl! — vom ve­ sferei înaripate, Ieşite din La ce ne mai putem aştep­ tr-o structură filmică ner­
matcă, prolectînd pe ecra­
afla de ce staţionează tractoa­ turi şl lucrări de pregătire a dea... nul ficţiunii eventualitatea ta — rosteşte subtextul fil­ voasă, pulsantâ. Regizorul,
rele într-o zl favorabilă exe­ terenului pe 22 ha şl au în- unei opoziţii dintre fiinţele mului întrebarea — dacă ca un dirijor în fruntea u­
cutării arăturilor sau semăna­ sâmînţat 10 ha cu grîu. La O R E Şl A TM O S FER A raţionale şl cele lipsite de păsările, diafanele noastre nei imense orchestre, am­
tului, dar n-a fost posibil să-I rîndul lor, ţăranii coopera­ I Centru în Editura politici Judecată ale lumii. Ideea păsări, se transformă în plifică plnâ la refuz orches­
dăm de urmă Am fost infor­ 8 şl 45 de minute. Cinci ----------------------- i peliculei are valenţe de o monştri însetaţi de sînge ? traţia acută, ca să încheie
maţi, totuşi, că preşedintele tori, folosind 32 de atelaje, mijloace de transport aşteap­ stomatologic mal mare subtilitate, vizînd La ce ne putem aştepta, da­ partitura copleşitoare cu un
împreună cu mecanizatorii au transportat 10 tone de fin, tă pe tarlaua I.A.S. Orâştle au apirut: j prezumţia unor enigmatice că acele fiinţe pe care le acord întrerupt r avocatul şi
Ion Rusu, Cornel Beca, Ion iar de la grădina de legume din stînga drumului ce duce nou la Deva interdependenţe dintre om consideram cele mal puţin familia sa reuşesc să pără­
Golea şi Romulus Filip au lă­ au recoltat 1 000 kg morcovi. la Turmaş. Grămezi de ştiu- I GREVA GENERALA | şi natură. Nu este lnaâ mai Inteligente ne pot distruge sească vila păzită de păsări.
sat baltă acţiunile urgente de leţl de porumb, grămezi de De curfnd au fost j DIN ROMÂNIA — OC­ puţin adevărat că aceeaşi căminele, ne pot ucide cu Dar — rosteşte Hitchcock
sezon şi s-au dus la nuntă (!). DACA IN FIECARE coceni şi un paznic lingă foc, terminate lucrările de ! TOMBRIE 1020, lucrare j Idee are atributele nete ale uşurinţă ? Marea calitate a întrebarea finală — cîţ! vor
Nepăsarea şi lipsa de răspun­ în şubâ de oale... construcţie la un nou \ monografică, editată de i parabolei absurde, care in­ filmului este tocmai aceea reuşi să plece ? GîţI vor
de a reuşi să rostească a­
dere faţă de soarta recoltei se ZI BUNA DE LUCRU Ora 10 şl ceva. La Dineu centru stomatologic al j Institutul de studii is­ vestighează, în schimb, psi- ceste Interogaţii grave, ne­ reuşi să fugă din universul
cer sancţionate cu toată seve­ Mic se plimbă încoace şl în­ Policlinicii din Deva. In j hografia torturată de coş­ liniştitoare. fricii 7 Ge se va-ntîmpla cu
ritatea I Cu alît mai mult da­ AR FI FOST ACEEAŞI colo oameni cu aape, găleţi prezent, fn clădirea res­ torice şi aocial-politlce j maruri a unei lumi cu ner­ Alfred Hitchcock, marele cel care rămîn ? Dar nu
răspunde, fiindcă Hitchcock
că avem în vedere că Suciu MOBILIZARE... sau coşuri. Sînt salariaţi din pectivă 66 lucrează la | de pe lingă C.C. al vii cedaţi. Teama de păsări maestru al suspense-ulul-nu
Roman, şeful secţiei de meca­ sat şl ae duc Ia scos de car­ Instalarea aparaturii de j P.C.R., cu prilejul săr- j se instaurează treptat şi ti­ se dezminte nici de aceas­ n-ar fl Hitchcock dacă
ranic în conştiinţa oameni­
nizare, mecanizatorii Ion I. Mărtlneştl. La sediile co­ tofi — nl se spune. Cam prea specialitate. i băloririi semlcentenaru- | tă dată. Plasează acţiunea n-ar fl consecvent ca admi­
Rusu, Gheorghe Popa, Petru mitetului comunal de par­ de dimineaţă... Noul centru atoraato- j iul acestui eveniment. j lor, care se dovedesc nepu­ filmului său într-o localita­ rabilele sale principii.
Perţa şi Adrian Şerban au tid, consiliului popular şl Ora 11. La Geoaglu este a- logic va funcţiona cu 10 I tincioşi In faţa Invaziei te liniştită, lipsită de eveni­
unităţi de lucru, deser­
lucrat duminică pe ogoarele C.A.P. — nimeni. La secţia nlmaţie pe şosea, deşi e cam Gali Erno { inexplicabile şi st mieroase. mente, unde totul dormltea- AL COVACI
aceleiaşi unităţi la fel de spor­ I M.A. din localitate — nici rece pentru plimbare... vit în 2 schimburi de IDEALUL PROMETEIC j
20 medici stomatologi.
nic ca într-o oricare altă zi. un tractor. Ora 12. Cooperatorii din ____________________ _ ______________________________
Cînd preşedintele C.A.P. dă — Au ieşit toate la arat, tn Rapoltu Mare se întorc în gru­
tonul în Irosirea timpului fa­ capătul celălalt al satului, puri de la recoltatul cartofi­
vorabil, mai surprinde pe ci­ spre Jeledlnţl — spune un lor. Ieşirea s-a terminat...
neva de ce cooperativa agrico­ trecător de pe uliţa mare. Tarlaua cu sfeclă de zahăr Fiecare sector —
lă din Geoaglu se prezintă cu Pe tarlalele dinspre Jele- rămlne intactă... ÎNTREPRINDEREA
realizări total nesatisfăcătoare dlnţi are Ioc cea mal intensă ...Cam aşa arăta, duminică,
la semănat şl recoltat? desfăşurare de forţe din în­ „mobilizarea" în unele loca­
treaga campanie de toamnă lităţi. La ora 8 era prea de­
de pînâ acum. Ce n-a mai vreme, la 12 prea tîrziu... $1
M U N C A IN TEN SA văzut Mârtlneşti! 1... Nouă ar mai fl de adăugat câ u- un angrenaj p u te rn ic MARMURA“
tractoare, pe „spaţiul* a 11 nll salariaţi, care sînt şl 99
In ziua de duminică, pe o­ hectare ce au ca premergă­ membri cooperatori, în ase­
goarele I.A.S. şl C.A.P. Orâş- toare trlfollene, ară în ritm menea zile parcă s-ar duce la rea gttuirllor care se resimt oamenii. De acum înainte a­
tie s-a lucrat intens. In urma alert. In apropiere, aproape în transportul subteran, îm­ vem posibilitatea să fim mai cu sediul în Slmeria,
măsurilor luate de comitetul 40 de familii de cooperatori clacă, în vecini, nu la gos­ (Urmare! din p a g .'1) bunătăţirea aprovizionării bri­ mult lîngă muncitorii din fie­
orăşenesc de partid şl con­ şi-au primit „porţiile* de re­ podăria In care muncesc so­ găzilor precum şl generaliza­ care brigadă, sâ-1 ajutăm a­ sîr. Cuza Vodă, nr. 24
siliul popular al oraşului, a- coltat porumb pe cele 35—38 ţiile, părinţii şi de la oare rea formelor superioare de tunci cînd este nevoie. De a­
Iâturi de cooperatori şl me­ hectare. beneficiază de cel 30 de ari, pentru a asigura forţa de organizare la toate locurile semenea, cred câ este cazul
canizatori ou fost mobilizaţi Pe fundalul sonor al her­ de Izlaz şl furaje... O oră, muncă calificată potrivit cu de muncă. să acţionăm mai ferm faţă ANGAiEAZA DE URGENJA :
şi au participat Ia culesul gheliei sutelor de cal putere sarcinile de plan. O prcocu- — Condiţiile de lucru în de manifestările de indisci­ $ Automacaragiu cu permis de conducere
porumbului, recoltarea sfe­ are loc un mlcro-lntervlu cu două şl gata, au „făcut fa­ >are mal susţinută a întregu- abatajele aflate în exploata­ plină, faţă de cei care nu se auto ;
ui colectiv vizează înlătura-
clei de zahăr şl transportul preşedintele G.A.P. ţă*.. f re, ne^a relatat ing. Victor achită de sarcinile primite. O Cioplitori şi montori marmura şi piatra.
•> Apostu, şeful sectorului I — Mă refer în special la perso­
vor fi mult îmbunătăţite în­ nalul auxiliar, Ia acele bri­ Salarizarea se va face conform H.C.M. 914/
RADIO d a d i m i n e a ţ a ( c o n t i n u a r e ) ; 8,10 că din decada a IlI-a a lunii găzi de aprovizionare a locu­ 1968.
T o t Î n a i n t a i 6,26 M a r i i n t e r p r e ţ i :
rilor de muncă care nu utili­
de
în curs, cînd locurile
v i o l o n i s t u l D a v l d O i s t r a c h ;
8,00
CINEMA P R O G R A M U L I : 0,08—0,90 M u ­ C o m p o z i t o r u l D u m i t r u S t a n c u şl muncă vor avea asigurat zează fondul de timp aşa
rambleu] necesar. Sîntem pre­
cum trebuie şi la unii maiş­
c ln te c e le s a le ; 8,16 M e l o d i i p o p u ­
llUw z i c ă şt a c t u a li t ă ţ i i 0,90 A t l a s c u l ­ la r e i 0,45 S e le c ţiu n l d i n o p e r e t a ocupaţi ca printr-o utilizare tri lipsiţi de conştiinciozita­
t u r a l ; 10,10 C u r s d e l i m b a f r a n ­ t . A n a L u g o j a n a * d e F l l a r e t B a r -
D E V A ! P a a â r ll o ( „ P a t r i a * ) j c e z ă ! 10,80 F o n o t e o a p e n t r u c o ­ d u | 10,16 M u z l c A p o p u l a r â d in raţională a forţei de mun­ te. Eforturile pe care Ie de­
A s u l de ptcB ( „ A x 1 a * ) j S I M B ­ M u n t e n i a ; 10,46 M e l o d U c u n o s c u ­ punem în acest sens trebuie
18,05 C o p i i i clotft. S e l e c p u n l d i n R I A r C u m i n a n u , m o d e m r p iii 11,05 D a n s u r i s i m f o n i c e ; 11.20 că să realizăm un spor
F e s t i v a l u l de c tn te ce «1 ( „ M u r e ş u l * ) | H U N E D O A R A t M u z i c ă p o p u l a r ă ! 11,45 S f a t u l ta , I n t e r p r e ţi I n d r A g l t l ; 11,20 O ­ la productivitatea muncii de să se bucure mai din plin de
d a n s u r i „ B u c u r i a E u r o ­ U l t i m u l d r u m ( „ C o n s t r u c t o ­ m e d i c u l u i ! 19,00 M e l o d i i d e F l o ­ p e r a p e n t r u t o ţ i ; 11,50 T r e i m e ­ 500 kg pe post. De asemenea, ajutorul conducerii minei şi întreprinderea de con ta
lo d ii cu o r c h e s t r a T e d d y M a r t i n :
p e i “ , d e s f ă ş u r a t r e c e n t la r e n t in D e l m a r ol V a s l l e V e a e l o v -
B e l g r a d j r u l * ) | S p l e n d o a r e tn I a r b a s k l ; 12,28 Ş t i i n ţ a la z i i 12,90 M e ­ 12,03 A v a n p r e m i e r a c o U d i a n A ; lucrările miniere pe care le centralei îndeosebi pe linia
( C a s a d e c u l t u r a ) ; O r a h o t â -
18,45 A c t u a l i t a t e a tn e c o n o m i e i r l to a r e C .S l d e r u r g l B t u l * ) j C A ­ lo d ii p o p u l a r e ; 18.00 R a d i o j u r n a l ! 12,16 P ie s e I n s t r u m e n t a l e ; 12,30 vom termina încă în această aprovizionării cu piese de
19.20 1001 d e aerl — e m is iu n e 13,10 A v a n p r e m i e r a c o t i d i a n ă ; E m i s i u n e m u z l c a l A d c la M o s c o ­ lună vor avea menirea să a­ schimb şi materiale.
p e n t r u cel m i d i L A N » D r e p t u l d e a te n a ş te 13,22 M u z i c ă u ş o a r ă ; 19,45 T i n e ­ v a : 19,00 P o e m u l s i m f o n i c „ M a r -
19,30 T e l e j u r n a l u l d e s e a r ă | ( „ X I I u n i e * ) | T B L I U C i C a d a ­ r e t, m l n d r i a ţ ă t l l — p r o g r a m d e a la s * d e A l f o n s o C a s t a l d l ; 13,30 sigure o aprovizionare mal Din cele relatate de inter­ stridii hidrotehnice
20.00 R e f l e c t o r ; v r u l v i u — seriile l-n ( „ M i ­ c ln te c e i 14,00 C o m p o z i t o r u l s A p - R a d l o m o g a z l n u i f e m e i l o r ; 14.08 bună a locurilor de muncă, locutori se desprinde limpe­
20,15 S e a r A de t e a t r u l „ I e r t a ­ n e r u l * ) i P E T R O Ş A N I I P r o f e ­ t f l m l n l l : C é s a r F r â n e l e i 14,30 M u ­ „ T a r a f u l G o r j u l u l “ d i n T t r g u J i u ; precum şi îmbunătăţirea de că reorganizarea activită­
14.30 P i e s a s i m f o n i c e ; 14,65 Ş t i i n ­
r e a “ d e I o n B ă l e ş u . I n ­ s o r u l I n f e r n u l u i ( „ 7 N o l o m - z ic ă u ş o a r ă i 14,40 P u b l i c i t a t e r a ­
t e r p r e t e a z ă u n c o le c tiv b r t s * ) i L U P E N I i W l o n e t o u tn d i o ; 14,60 P a g i n i d i n o p e r e ta ţa la z l ; 16,00 P u b l i c i t a t e r a d i o ; transportului în subteran. A­ ţii Ia nivelul sectoarelor a
d e Ia T e a t r u l M i c ; V a l e a M o r Ş U ( „ M u n c i t o r e s c * ) | „ P o v e s t e d i n C a r t i e r u l d e W e s t * 15.20 A r i i ce le b re d i n o p e r e ; 15,30 vem certitudinea că din a demarat la mina Petrila prin
21,50 P r i m p l a n . C o m p o z i t o ­ A f u r i s i t u l d o 1 b u n i c ( „ C u l t u ­ de B e m s t e i n ; 15,00 F i l e d e p o ­ R a d l o - ş c o a l A ; 16,00 R a d i o j u r n a l ; doua Jumătate a trimestrului luarea unor măsuri energice, LOTRU
r u l F l l o r e t B a r b u ; r a l * ) ! L O N E A i V l n a t o r u l d e v e s te „ T o m d e g e ţ e lu l” ; 15,25 M e ­ 10.20 P i e s e I n s t r u m e n t a l e ; 16,S5
22.20 D i v e r t i s m e n t m u z i c a l pe c A p r lo a r a ( „ M i n e r u l “ ) j P E - lo d ii p o p u l a r e ; 16,00 R a d i o j u r n a l ; S f a t u l m e d i c u l u i ! 17,00 M e l o d i i IV vom putea atinge indica­ menite să ducă la înlătura­
t e m e fo lc lo r ic e r o m â n e ş t i T R I L A t C a s t e lu l c o n d a m n a ţ i ­ 16.20 A r l t d i n o p e r e t e r o m â ­ c a r e 6 t r A b a t l u m e a ; 17,35 E m i ­ torii de plan prevăzuţi pe a­ rea deficientelor tehnice şi
cu o r c h e s t r a E l c c t r e e o r d ; l o r ( „ M u n c i t o r e s c * ) ; V U L ­ n e ş tii 16.30 A g e n d ă J u d e ţ e a n ă ; s i u n e U t e r a r A ; 18,03 S o liş ti d a nul 1971. organizatorice, la impulsiona­
22,40 T e l e j u r n a l u l d e n o a p t e ; C A N r A n c h e t a t o r u l d i n u m ­ 16,80 M l - e d r a g ă s t e m a ţ ă r ii m e ­ m u z i c A p o p u l a r A ; 18,30 C u r s d c
23.00 î n c h i d e r e a e m i s i u n ii . b r a ( „ M u n c l t o r e 3 0 * ) ; b A r b A - le — p r o g r a m d e d n t e c e ; 17,05 l i m b a f r a n c e z A : 18,50 36S d e c î n - Măsuri eficiente se între­ rea muncii în subteran. Rea­ ANGAJEAZA
T E N l r C o m i s a r u l X şl b a n d a R a d l o e n c l d o p e d l e p e n t r u t i n e r e t ; te c e ; 19,00 T i n e r i i n te r p r e ţ i l a u ­ prind şi la sectoarele III şi lizarea integrală , a sarcinilor
„ T r e i e lin i v e r z i * („0 A u ­ 17.30 P r e l u c r ă r i d e f b l c i o r ; 18,00 re a ţi al c e lu i d e -a l V - I e a c o n c u r s de producţie din acest an,
g u s t * ) ! O R A Ş T I E t J a n d a r m u l C a n ţ o n e t a v e ş n ic t l n â r â ; 18,10 I n t e r n a ţ i o n a l „ G e o r g e E n e s c u * ; IV care, deşi au o situaţie e- UN INGINER MINER, PENSIONAR (etatea
r a d t o fo n l c A .
T i m p
( „ P a t r i a * ) i
sa t n s o a r a
C l n t e c u l
16,25
1 pentru a trai („Flacăra*) r T r i b u n a r a d i o ; 10,00 G a z e t a r a d i o ; e 19.30 E d i ţ i e 16,50 N o a p t e M l h e l l conomicâ îmbunătăţită, ma­ precum şî pregătirea unui în­ pînâ la 55 ani), care sâ asigure asistenţa tehnica
S a d o v e a n u ;
b u n A .
ceput cît mal rodnic al vii­
p r e t u t i n d e n i ;
nifestă carenţe în organizare
1 Sora cea 19.30 D i n p t ln la g r a m o f o n u l u i ; t r u p l a n şi o r c h e s t r A d e P a s c a l şi ritmicitatea extracţiei. torului cincinal cer finali­ ia cursurile de calificare.
c o p il !; 20.00 C o n c e r t u l n r . 1 p e n ­
da
GBOAOIU-BAI t Un cuib
20,05 T a b l e t a de s e a r ă ; 20,10 M t -
Salarizarea conform H.C.M. 2341/1969, plus
B e n t o l u ; 20,25 C o m a n d a n t u l ' d c
— Conştienţi de aceste mi­
zarea cu maximă operativita­
nobili; HAŢEG i
c r o r e c lta l J o h n R o w l e s ; 20.20 A r ­
mare („Popular*)! BRADi g h e z i a n ă ; 20.25 Z e c e m e l o d i i p r e ­ p i o n i e r i ; 20.40 P a g i n i d i n Is to r ia nusuri — ne-a declarat teh­ te şi eficienţă a tuturor mă­ sporurile de şantier şi izolare.
E d v a r d
l i e d u lu i.
G r i e g ;
21,05
f e r a t e ; 21,00 M e m o r i a p â m l n t u l u i
Prooosul („6teeua roşie*) i r o m â n e s c ; 21,30 S o lis ta s e r i i : G l g t F r a g m e n t e o r c h e s t r a le d i n o p e r e ; nicianul Ştefan Tenţler, şe­ surilor şi propunerilor făcu­
OUBAOABZAr Răzbunătorul M a r g a ; 22.00 R a d i o j u r n a l ; 22,20 21.30 A c t u a l i t a t e a m u z l c a l A : 22.00 II I ful sectorului III — ne-am te, astfel ca fiecare sector . ^ erf r'^e însoţite de memoriu de activitate vor
o r c h e s t r A
p e n t r u
C o n c e r t u l
d e
(„Mlnernl*)| ILIAi Paradisul S p o r t ; 22,30 C o n c e r t d e s e a r ă ; c o a r d e d e I o n D u m l t r e s c u ; 22,30 I productiv 6ă se afirme puter­ fi trimise pe adresa ; I.C.H, Lotru — invâţâmînt —
V1ND IEFTIN WARSZAVA 0,08—5,00 E s t r a d a n o c t u r n ă . propus să perfectăm o pro­ nic ca un angrenaj de bază
tamponată spate, str. Mureş îndrăgostiţilor („Lumina*). P R O G R A M U L I I : 6.00 P r o g r a m C a d r a n ; 22.50 M i c a l b u m c o r a l : j blemă care la noi a rămas în mecanismul extracţiei de comuna Voîneasa, judeţul Vîlcea.
nr. 9 Sebeş-Alba. m u z i c a l d e d l m t n e a ţ â ; 7,00 R a ­ 23,05 O r a d l s c o f i l u l u l ; 24.00—1,00 >
d i o j u r n a l ; 7.15 P r o g r a m m u z i c a l M u z l c A s i m f o n i c i . în urmă — munca directă cu cărbune.
m i T O l W B M B B H W B
Momente din participarea muncitorimii hunedo ea r ü f i m a î t t n H i M i i > v;7?
iá¡¡
c lîre p v e r fi
Ü
m
{(•'¿‘i-? i ■ 3: W Ê0$jm
. .. .i . •*< ♦ •« V. . .fc ;• ♦ t * * * '
>.
* >£•*
< . . . ♦ .-o-:
rene la greva generala din octombrie 1 9 2 0 „ «s******* ««toit** i**i
bit
♦ - »
L , v * Ţ I £
R S Z O
:
.. • -• ■ vi •;:.»4,«n,4¡>nv .••• .• " ’ .• ' . 1 ^ A ti kw«« * •••»■»: 1» «***>*. ‘Ím¥A #Mtt(
ic .
_ n­
si * . .. « ... . » « , ' < W
»i —d Ae ^ n # é I le i Besa . . î**,:^*.* wm, OX4- mM&ţ-.iîX
e f i e ^
« • r
.
I
In urma distrugerilor prici­ ment de frunte al proletaria­ ria situaţia a devenit .alar­ arestaţi, scopul lor fiind de ziarul „Voinţa“, greva de la riu, guvemuj trece la luarea - -S’ " to» * 4* .«• to J
m «t*u&*tP'**.-mb
nuite de primul război mon­ tului din România, a organizat mantă", cerînd luarea de mă­ a ajunge la locul unde aceş­ 1 septembrie a fost urmată unor măsuri prin care sâ poa­ t"«« 0 ţr+e 4 I «pfa'CA.ţMMi to- MghfeM to 4M kr .«to # to
tia erau deţinuţi pentru n-i e­
, mm . ,
dial, a .jafului masiv la care în această perioadă un şir de suri urgente împotriva mun­ libera cu forţa. Demonstranţii „de mari mişcări muncitoreşti tă înăbuşi de la început gre­ i r*. mmm mmmrnmm *1 m »mi i
*. mătm * mm ■;
fusese supusă ţara noastră de acţiuni de luptă cu acopul de citorilor care „agită spiritele”. au fost însă opriţi de un deta­ în tot judeţul. In Valea Jiului, va generală. (Este întărită gar­ w r —v I » » U .««Ml « «r if^ feto» <•>!(,*»?. itfil
"Zi
« I V M I 4
către Imperialiştii străini, da­ a-şi impune revendicările cu Avînd în vedere „numărul şament de soldaţi care a des­ Lupeni, Vulcan, Aninoasa... au nizoana din Petroşani cu Re­ O** m f i * W C • >>'“ • V.-* *4
torită dezorganizării economi­ caracter economic şl politic. mare de muncitori din Sime- chis focul, in timp ce alt deta­ avut loc întruniri şi demon­ gimentul 92 infanterie din O- rî-.w-.V ^ «v »,• tr<s* 6* îv -*• ♦ ■ • A?-'' '/ ;. < Z ",
râştie).
straţii muncitoreşti”, ele con­
ce şi politicii duse de bur­ Astfel, la afirşitul anului 1918 ria (circa 6 000), precum şi şament i-a atacat pe muncito­ stituind un preludiu al gre­ <f oî «« .w K* *«>**»1M Wi ."»» %% '.to t tx ’ ,v,$ fa t- jttu; ^
ghezie şl moşierime, în peri­ şi începutul anului următor, circulaţia intensă din acest rii demonstranţi pe la spate. Asemenea măsuri şi încă >S -«> <v<»
oada 1917—1920 situaţia eco­ în Valea Jiului se creează centru de cale ferată este im­ Intre muncitori şi soldaţi se vei generale din octombrie. multe altele nu au putut însă
Documentele vremii demon­
nomică a ţârii s-a înrăutăţit consiliile muncitoreşti şi se posibil ca un număr atît de produce o mare încăierare ca­ strează că ideea grevei gene­ opri izbucnirea grevei. Sub
considerabil. instaurează sfaturile muncito­ redus de agenţi să poată înde­ re s-a soldat cu trei morţi şî rale a pus stâpînire tot mai conducerea elementelor revo­
In asemenea condiţii, de­ reşti, aub a căror îndrumare, plini serviciul de Siguranţă”, luţionare, muncitorii au for­ F a c s i m i l al z i a r u l u i „ S o c i a l i s m u l * d in n u m A r u l c a re p u b l i c *
monstraţiile muncitoreşti, gre­ strîna uniţi, minerii români, el subliniază că muncitorii din numeroşi răniţi. mult asupra maselor munci­ mat comitete de grevă care au r e v e n d t c A r i l c m u n c i t o r i l o r şl c h e m a r e a Ia g r e v a jren eralA d i n o c ­
Trecuse abia o lună de la
t o m b r i e 1920
vele minerilor, petroliştilor, maghiari, germani şl de alte acest centru „uneltesc conti­ greva din martie, cînd ziua toare hunedorene, la fel ca şi fost dublate la fiecare între­
pe muncitorimea din întreaga
ceferiştilor etc. au luat am­ naţionalităţi din Lupenl, Vul­ nuu împotriva statului" şi câ de 1 Mai, cu toată starea de a­ ţară. prindere minieră, iar din re­ Minerii de la Lupeni care Simultan cu izbucnirea
ploare, transformîndu-se în can şl Petrila au declarat, în „interesele superioare ale sta­ sediu, a fost sărbătorită prin prezentanţii centrelor carboni­ lucrau la minele Aurelia, grevei, autorităţile de stat şi
mari acţiuni de clasă. ianuarie 1919, greva generală. tului reclamă o forţă armată încetarea lucrului. Mai mult, Delegatul muncitorilor din fere s-a format un comitet pe Carolina, Victoria, Clara, jandarmeria au trecut la o
Cu un trecut bogat în tradi­ La 1 martie 1920, printr-un considerabilă", cerînd în fina) in preajma acestei zile s-au Valea Jiului, care a participat întreaga Vale a Jiului, cu se­ Ileana, Ştefan şi Est nu au serie de represiuni brutale,
ţii de luptă, lovită şi asuprită raport pe care l-a înaintat mărirea numărului jandarmi­ organizat o serie de adunări la Congresul Partidului Socia­ diul la Vulcan. mai coborît la lucru, adunîn- în scopul înăbuşirii el. Ast­
list şi al sindicatelor, a arătat
cu cruzime de capitalişti, prefectului de Hunedoara, lor, sau să se înfiinţeze la Si- neautorizate de autorităţile lo­ In seara zilei de 20 octom­ du-se în faţa secţiei Prepara- fel, localurile sindicatelor au
muncitorimea hunedoreanâ, prim-pretorul plasei Deva ară­ meria o secţie de Siguranţă cale, la care s-a dezbătut mo­ că : „uneltirile autorităţilor nu brie are loc la Petroşani o a­ ţiel cărbunelui, de unde, în­ fost închise, o serie de mun­
remareîndu-ae ca un detaşa­ ta câ în centrul feroviar Sime- Pretextînd ca motiv câ din- se mai pot răbda şi dacă de dunare la care au luat parte colonaţi şi purtînd drapele citori au fost arestaţi şi acu­
tr-o dispoziţie a directorului dul de organizare a sărbători­ acum încolo se va mai întîm- minerii ce nu se aflau în şut, roşii, au manifestat pe stra­
general al minelor din urmă rii. Cu acest prilej, printre pla la fel, sâ se procedeze ocazie care a prilejuit discu­ zaţi ca instigatori la grevă.
* r . p rţr» *= muncitori au fost răspindite dă. pînă la direcţia minelor După o rezistenţă de cîteva
«■ 4 :■> cu şapte luni „s-au retras imediat la greve, iar dacă se tarea directivelor cu privire strigînd : „Pîine şi drepturi zile. în care au folosit de­
muncitorimii alimentele cu cîntece revoluţionare, multi­ va continua persecuţia autori­ la greva generală. Aici s-a ho- pentru mineri", „Jos starea
preţ redus", io 22 martie mun­ plicate in limbile română şi tăţilor şi a cenzurii pe mai tărît începerea grevei în di­ monstraţiile de stradă, tăie­
* citorii din Petroşani intră în maghiară. In dimineaţa zilei departe, sâ se facă greva ge­ mineaţa zilei de 21 octombrie, de asediu“, „Trăiască greva rea cablurilor electrice şi te­
generală". Cu toată opune­
lefonice, precum şi greva pa­
S a l t ü efe grevă, la 23 martie declară de 1 Mai, porţile locuinţelor nerală”. la ora şase dimineaţa. Aseme­ rea jandarmilor, muncitorii sivă, la 28 octombrie munci­
grevă şi minerii de la Aninoa- muncitoreşti au fost împodo­ După cum este cunoscut, în nea adunări au avut Ioc şi ia au continuat demonstraţia,
sa şi Petrila, iar peste o zi a­ bite cu drapele roşii, iar nu­ asemenea împrejurări Consi­ Petrila şi Vulcan torii au fost siliţi sâ reia lu­
«U ajungînd la locul propus, crul, deşi greva a continuat
ceasta se extinde şi asupra ce­ mărul celor care au demon­ liul general al partidului so­ Conform hotârîrii, în ziua unde au ţinut o nouă întru­
m lor 2.000 de mineri de Ia Lo- strat a fost de peste 6 000. cialist şi ai sindicatelor a fost de 21 octombrie muncitorii nu nire şi unde unul dintre con­ încă în multe centre din ju­
deţ.
nea. La 25 martie, greva ca­ După cum informau rapoar­ obligat sâ convoace la 11 oc­ au mai intrat în mine. Tată ce ducătorii grevei a prelucrat Greva generală din octom­
pătă un caracter general, ea tele Brigăzii a iV-a de jan­ tombrie 3920 o şedinţă plena­ se spune într-o telegramă a instrucţiunile referitoare la
cuprinzînd şi pe muncitorii de darmi, la 11 iunie 1920, intră ră care, sub presiunea elemen­ Inspectoratului de mine din brie^ 1920, cu toate că a fost
„
i **.• Ai»fl i l « i l e e r f e 4 * u la mina Deak, ridietndu-se în grevă şi muncitorii de la telor revoluţionare, a formu­ declararea şi desfăşurarea înfrîntâ, a constituit un mo­
*'» :f i* r • ! 1 1 astfel numărul greviştilor la minele de aur Ruda şi Barza. lat un memoriu în care se cu­ Petroşani, referitor la această grevei generale ment Important pentru dez­
ù tm tâ i» t i r Ultimele zile ale lunii au­ prindeau cele mai importante situaţie : „Raportez câ azi di­ Exemplul minerilor din voltarea mişcării muncitoreşti
- , , t . « u t 4 « » t A V ţ i i C r i M 5 800. mineaţă ia ora şase (e vorba Valea Jiului a fost urmat şi din România, ea fiind tot­
Sla «ï1!« » s .r# t * s - i * ft « tm : > US î La 26 martie, la Lonea se gust înregistrează un mare revendicări ale muncitorimii de 21 octombrie 1920). Ia toate de muncitorii de la minele odată o şcoală remarcabilă
1 1 « - * « . ■ ■ - I l ( « f t . W A l U i i ţine o adunare a minerilor şi număr de greve locale iar gre­ din toată ţara. Hotârîrea şe­ exploatările din regiune mun­ de aur dîn Brad şi vSăcărîmb. prin care muncitorii şi-au
cu acest prilej cei de faţă au va generală demonstrativă de dinţei urma să fie prezentată cile au fost sistate.-“. iar cei de la uzinele din Hu­ dat seama de necesitatea
la 1 septembrie, aşa cum ara­
cerut introducerea salarizării
guvernului de către o delega­
Concomitent, la Lonea s-au n-
Ül C AflUJL '^COIptrl /f> r. & după timpul de lucru, mărirea tă ziarul socialist „Minerul”, ţie cu avertismentul câ dacă dunat pe terenul de lîngă nedoara. în adunarea ţinută creării unui partid revoluţio­
la 20 octombrie, au hotărtt să
nar, capabil sâ-i organizeze
nu se vor accepta revendică­
„a fost un moment de înălţă­
ajutoarelor de familie, plata
şcoală peste 2 800 de mineri,
timpului de concediu al mun­ toare însufleţire“. Ea a cu­ rile pînâ la data de 20 octom­ cărora „un bărbat de încrede­ declare grevă a doua 7.Î. iar si să-l conducă în Inptă, fapt
o dată cu aceştia au părăsit
ce s-a şi realizat în 1921. o
citorilor cu vechime de cel pu­ prins oraşele Deva şi Orăştie, brie. muncitorimea îşi va cu­ re' le-a vorbit, aceentuînd că lucrul minerii de la Ghelar. dată cu crearea Partidului
B u l c l l n de e v e n i m e n t e t n n l n i a t f o r u r i l o r s u p e r io a r e de că tre ţin trei ani. După adunare, desfăşurîndu-se în tot judeţul ceri drepturile printr-o grevă a sosit timpul ca muncitorii muncitorii de la Govâjdîa şi Comunist din România.
c o m p a n i a d e j a n d a r m i H u n e d o a r a p r i n ca re sc atestă g r e v a g e n e ­ muncitorii au demonstrat pe Hunedoara în „toate minele şi generală. să-şi impună prin luptă îmbu­
r a lă In r l n d u r ll e m u n c i t o r i l o r d e la H u n e d o a r a , G h e l a r , G o v ă j d i c cei de la uzina electrică din
şl S l m e r i a . străzi, cerînd eliberarea celor fabricile". După cum relata In loc de răspuns la memo- nătăţirea soartel lor. Hunedoara. Prof. ION FRAJILA