Page 68 - Drumul_socialismului_1970_10

4 ORUMÜL SOCIALISMULUI # Nr. 4909 MARŢI 20 OCTOMBRIE 1970

SISIDNIA Jlllîimill A

ADUNĂRII (¡INIMII A Ulii.

NEW YORK 19 (Agerpres). - Tovarăşa Elena Ceauşescu şl
Trimişii speciali transmit. Pri­ persoanele care fl însoţesc pe
mit cordiol, preşedintele Nicolae preşedintele Consiliului de Stat
Ceauşescu a rostit Iun! o am­ ol României au fost conduse
valori materiale şi spirituale, colaborării şi cooperării inter­ şi principiile internaţionale u­ să militeze cu toată fermita­ re stau azi în mod presant în pla cuvintare la sesiunea ju­ in lojo invitaţilor.
dar este şi locul de unde au por­ naţionale, să contribuie la re­ nanim proclamate azi de po­ tea pentru înfăptuirea aces­ faţa omenirii se cer eforturi biliară a Organizaţiei Naţiuni­ însoţit de şeful protocolului,
nit în secolul nostru două răz­ alizarea de noi paşi pe calea poarele lumii. Nu se maî poa­ tui deziderat vital al omeni­ conjugate din partea tuturor lor Unite. la ora 11,55, preşedintele Con­
boaie mondiale — să devină o soluţionării problemelor liti­ te admite reînvierea, sub nici rii naţiunilor. In acest sens, Or­ Aşteptată cu vădit şi deose­ siliului de Stat al Republicii
zonă a păcii şi cooperării. A­ gioase şi a conflictelor dintre o formă, a dominaţiei unui — In lumea de azi ş-au a­ ganizaţia Naţiunilor Unite — bit interes, cuvîntoreo pre­ Socialiste România, Nicoloe
ridicarea bunăstării materiale ceasta corespunde nu numai slnte, la instaurarea unei păci stat de către altul ; trebuie să cumulat uriaşe valori mate­ care reuneşte în prezent 127 şedintelui Consiliului de Stat Ceauşescu, a urcat la tribuna
Şi spirituale a întregului po­ intereselor popoarelor de pe trainice Desigur, aceste dezi­ se acţioneze ferm pentru abo­ riale şi spirituale — rod al de state ale lumii — trebuie al Republicii Socialiste Româ­ acestui important for interno-
por. Nu uităm niciodată că un continent, ci intereselor tutu­ derate se pot realiza numai lirea neocolonialismului care eforturilor de secole ale o­ să joace un rol mai impor­ nia, Nicolae Ceauşescu, la se­ ţional, rostîndu-şi cuvîntareo
popor poale fi cu adevărat li­ ror popoarelor lumii. prin acţiunea unită a tuturor reeditează în mod mascat spo­ menirii, al cuceririlor epocale tant, să contribuie mai efi­ siunea jubiliară a ON U., a urmărită cu un viu interes de
ber şi independent numai in Desigur, consolidarea secu­ statelor şi popoarelor. In a­ lierea popoarelor în domeniul cunoaşterii. O cient la apropierea dintre polarizat, ca unul din eveni­ cei prezenţi,
măsura in care îşi asigură o rităţii in Europa presupune e- cest sens, aş supune atenţiei — Pornind de la rolul im­ sarcină primordială a comu­ state, la promovarea politicii mentele de majoră însemnăta­ Aparatele fotografice şl ca­
puternic«} bază economică, şti­ Jiminarea reziduurilor celui dumneavoastră considerentele portant pe care îl are naţiu­ nităţii umane este de a ve­ de pace şi destindere, acţio- te, atenţia generală a repre­ merele de luat vederi din ca­
inţifică şi culturală. de-nl doilea război mondial şi guvernului român cu privire nea în evoluţia societăţii, a- ghea ca aceste cuceriri să fie nînd in acelaşi timp mai zentanţilor statelor membre, a binele rezervate presei fixează
In acelaşi timp, România se a perioadei războiului rece, la direcţiile principale către vînd în vedere că încă zeci puse nu în slujba distrugerii ci­ ferm pentru preîntîmpinarea cercurilor politice şi ziaristice pe peliculă acest moment de
preocupă de dezvoltarea cola­ recunoaşterea inviolabilităţii care ar trebui să ne îndrep­ de popoare se află la înce­ vilizaţiei, ci a progresului şi războiului, pentru zădărnici­ de la Naţiunile Unite. seamă. La foarte scurl timp du­
borării cu tonte naţiunile lu­ graniţelor existente şi, în ge­ tăm eforturile pentru soluţio­ putul dezvoltării lor ca naţi­ păcii, a transformării natu­ rea oricărei agresiuni," pen­ pă începerea discursului, tex­
mii, fără deosebire de orîndui- neral. a schimbărilor istorice narea problemelor stringente uni şi a realizării unităţii lor rii în folosul omului, a ame­ tru soluţionarea litigiilor din­ La şedinţa de luni diminea­ tele puse la dispoziţia presei
re socială. Pentru a ilustra care s-au produs pe continent ce stau azi în faţa omenirii şi naţionale — trebuie susţinu­ liorării condiţiilor de viaţă tre state pe cale politică, pen­ ţă erou prezenţi in sală şefi de s-au epuizat, iar marile a­
cum se înfăptuieşte această în epoca postbelică. In această de care depind progresul, pa­ tă cu toate puterile lupta pen­ ale locuitorilor planetei noas­ tru apărarea principiilor Car­ stote, de guverne, miniştri de genţii ou şl tronsmis primele
politică, voi menţiona doar ordine de idei, se impune re­ cea şi securitatea internaţio­ tru constituirea statelor na­ tre. Aceasta este însăşi pro­ tei O.N.U Aceasta presupune externe oi peste 90 de ţări — ecouri conţinînd coordonatele
faptul că România are în pre­ cunoaşterea de către toate sta­ nală. ţionale de sine stătătoare, blema nodală a zilei de mîî- să se aducă îmbunătăţiri sub­ aspect caracteristic momente­ sale esenţiale.
zent relaţii diplomatice cu 97 tele a Republicii Democrate — Un obiectiv central al precuin şi pentru apărarea şi ne, a viitorului societăţii o- stanţiale în activitatea Orga­ lor Importante din vioţa orga­ Cuvîntareo înfăţişînd liniile
de state şi întreţine schimburi Germane, asigurarea participă­ vieţii internaţionale contem­ consolidarea independenţei şi mene.şti, care interesează in nizaţiei Naţiunilor Unite, şi nizaţiei. fundamentale ale politicii ex­
comerciale cu peste 100 de rii ambelor state germane la porane este acela de a se pu­ suveranităţii statelor nou cre­ cel mai înalt grad popoarele în primul rînd să se înfăp­ „Seismograful" politic al terne a României este trans­
ţări. viata politică mondială, inclu­ ne capăt neîntîrziat războaie­ ate. Realitatea internaţională şi. în primul rînd, tînâra ge­ tuiască principiul universali­ O.N.U. - etojul rezervat pre­ misă in eter de posturi de ro­
Desigur, ca ţară socialistă, siv în cadru) O.N U. şi în alte lor şi conflictelor armate ac­ demonstrează că orice atin­ neraţie. Dorinţa de a construi tăţii. Organizaţia Naţiunilor sei, sediu al birourilor morilor dia şi televiziune. Dintr-o ca­
România acordă o atenţie spe­ organisme internaţionale. tuale dintre state, care consti­ gere a independenţei naţiona­ o lume în care oamenii să se Unite trebuie să asigure ca­ agenţii Internaţionale, a zeci bină specială, echipa de re­
cială colaborării şi cooperării O importanţă deosebită în tuie un grav pericol pentru le a unui popor afectează bucure pe deplin de roadele drul de manifestare activă a de cotidiene — trăia alerta ca­ porteri a televiziunii române o­
cu celelalte state socialiste ; în soluţionarea chestiunilor în pacea întregii omeniri, a se grav nu numai interesele sa­ civilizaţiei moderne, să fie e- tuturor statelor la soluţiona­ racteristică evenimentelor deo­ feră milioanelor de telespec­
acelaşi timp, ea se preocupă suspensie pc continentul nos­ înceta orice acte de agresiune, le vitale, progresul şi dez­ libernţi de perspectiva răz­ rea problemelor vieţii inter­ sebite. tatori din ţară posibilitatea de
de extinderea relaţiilor, pe tru considerăm că ar avea re­ precum şi de amestec în tre­ voltarea sa, ci1 însăşi cauza boaielor este surs^ principa­ naţionale, in interesul cola­ La ora 10,40, preşedintele o urmări nemijlocit acest eve­
planuri multiple, cu toate ţă­ alizarea unei conferinţe gene­ burile interne ale altor state, generală a păcii şi civiliza­ lă a mişcării contemporane borării între popoare, al des­ Nicolae Ceauşescu, împreună niment.
rile lumii. Considerăm că nu­ ral europene consacrate secu­ a se asigura respectarea depli­ ţiei. a tineretului. Consider că ti­ tinderii şi păcii. cu persoonele oficiale care il Prin glasul reprezentantului
mai participînd Rctiv la divizi­ rităţii. nă a dreptului popoarelor la Evenimentele confirmă că neretul trebuie ascultat şi tre­ Este cu totul anormal ca la însoţesc, a sosit la sediul Na­ său cel mai autorizat, România
unea internaţională a muncii, Apreciind marea însemnă­ autodeterminare. O importan­ au apus vremurile politicii de buie să aibă un cuvînt greu împlinirea a 25 de ani de e- ţiunilor Unite. La introreo mo­ şi-a făcut cunoscută, in acest
la circuitul mondial de valori tate pe care o au contactele tă deosebită ar avea în acest dominaţie şi dictat, că popoa­ de spus în organizarea vie­ xistenţâ a Organizaţiei Naţi­ numentală rezervată şefilor de codru solemn al sesiunii jubi-
materiale şi spirituale putem şi acordurile bilaterale dintre sens recunoaşterea şi aplica­ rele nu mai pot fi îngenun­ ţii sociale de mîine. Se cer unilor Unite, unul din fonda­ state, în întimpinarea sa a ve­ liore a Organizoţiei Naţiunilor»
asigura progresul propriei state, indiferent de orînduirea rea neabătută de către toate cheate prin forţă. Aceasta im­ create condiţii ca tineretul să torii săi — marele popor chi­ nit directorul protocolului Unite, în faţa a numeroşi şefi
noastre ţftri şl, totodată, ne pu­ socială, România dezvoltă am­ guvernele a principiilor co­ pune aşezarea relaţiilor din­ poată participa mai activ la nez — să fie împiedicat să-şi O.N.U., care l-a condus în sa­ de state şl guverne, poziţia sa
tem aduce contribuţia la cau­ ple raporturi diplomatice, pro­ existenţei paşnice intre state tre state pe baze noi, pe e- viaţa socială, să-şi poată ma­ ocupe locul ce 1 se cuvine în la de şedinţe. Preşedintele faţă de marile probleme care
za păcii în întreaga lume. movează relaţii multilaterale cu orînduiri sociale diferite. galitale şi stimă reciprocă, nifesta energia în direcţia această organizaţie. România Consiliului de Stat a luat loc confruntă lumea contempora­
Suferind el însuşi mult timp cu toate ţările europene In In acest spirit se cere ca toa­ cere ca in rezolvarea proble­ perfecţionării societăţii uma­ consideră absolut necesară la masa delegaţiei române, pe nă, principiile core o călăuzesc
asuprirea străină, poporul acest context, încheierea tra­ te statele să-şi asume obliga­ melor internaţionale să se ţi­ ne, a înfăptuirii idealurilor de restabilirea drepturilor legi­ primul fotoliu din şirul celor în în străduinţa sa de a-şl aduce
român îşi îndreaptă simpatia tatului sovieto-vest-german re­ ţia solemnă de a renunţa la nă seama de voinţa popoare­ dreptate, libertate şi bunăsta­ time ale Republicii Populare faţa cărora se află plăcuţa cu contribuţia la reolizarea unei
spre popoarele ce luptă pentru prezintă un important pas folosirea forţei sau la amenin­ lor. de interesele lor naţio­ re ale întregii omeniri. Chineze în Organizaţia Naţi­ inscripţio România. Alături au lumi a cooperării între toate
eliberarea de sub dominRtia înainte pe calea normalizării ţarea cu forţa în rezolvarea nale. Naţiunea, statul naţio­ — Printre problemele cele unilor Unite şi în organisme­ luat loc Dumitru Popescu, Cor- poDoorele.
imperialistă, pentru dezvolta­ relaţiilor interstatale de pe problemelor litigioase, de a ac­ nal vor avea un rol însemnat mai arzătoare care îşi aşteap­ le sale ; aceasta corespunde neliu Mănescu, ministrul aface­ Discursul o fost îndelung a­
rea de sine stătătoare, pentru continent. ţiona pentru soluţionarea con­ de jucat încă pentru o lungă tă rezolvarea în lumea de azi intereselor tuturor popoare­ rilor externe, Nicolae Ecobes- plaudat. Numeroşi şefi de de­
apărarea şi consolidarea inde­ In acelaşi timp, considerăm flictelor dintre ele exclusiv perioadă a dezvoltării socie­ se află şi lichidarea subdez­ lor. cauzei colaborării şî cu, adjunct al ministrului afa­ legaţii au venit la maso Româ­
pendenţei şi suveranităţii lor că realizarea unor înţelegeri prin mijloace politice, pe cale tăţii omeneşti. Numai o cola­ voltării. După cum sc ştie, păcii în lume. Este nece­ cerilor externe, ambasadorul niei, felîcitîndu-l şi salutîndu-l
naţionale. Ţara noastră pro­ regionale are o însemnătate paşnică, prin intermediu) tra­ borare şi cooperare între na­ zone întregi ale planetei noas­ sar ca şi alte state care Gheorghe DIaconescu, şeful cu căldură pe preşedintele
movează o politică de contac­ deosebită pentru destinderea tativelor. ţiuni libere şi independente tre sînt râmase în urmă pe astăzi sînt ţinute în mod misiunii permanente a Româ­ Consiliului de Slot al ţări!
te largi cu tinerele state inde­ internaţională De , aceea, — Considerăm, de aseme­ care să asigure progresul e- planul forţelor de producţie, arbitrar în afara organizaţiei niei la O.N.U, noastre.
al nivelului de civilizaţie, al
pendente, dezvoltă şi este ho- România acţionează cu consec­ nea, de o importanţă primor­ conomîc şi social al fiecărei consumului, ocrotirii sănătă­ să-şi ocupe locul în O.N.U.
târîtă să extindă tot mai mult venţă pentru dezvoltarea unor dială ca toate statele să-şi ia ţări poate rhezâsui pacea si ţii şi instrucţiei publice, şi a­ Organizaţia Naţiunilor Unite
colaborarea şi cooperarea re­ largi relaţii de bună vecinăta­ obligaţia de a-şi întemeia re­ securitatea internaţională. ceastă râmînere în urmă se trebuie să oglindească fidel
ciproc avantajoasă cu Rceste te, înţelegere şi colaborare laţiile dintre ele pe deplina — Cursa înarmărilor a luat datoreşte faptului că multă realităţile internaţionale de
state. multilaterală cu toate ţările egalitate în drepturi, pe res­ proporţii uriaşe, cheltuielile vreme au fost ţinute sub do­ azi, să fie cu adevărat un for Dejunul oferit de
al întregii comunităţi mondia­
Pornind de la faptul că pa­ balcanice, fără deosebire de o- pectarea reciprocă a indepen­ militare depăşesc 200 de mi­ minaţie străină, iar bogăţiile
cea este indivizibilă şi că ori­ rînduîre socială, pentru trans­ denţei şi suveranităţii naţio­ liarde de dolari anual — ceea lor au fost exploatate. In se­ le şi, corespunzător acestui
ce conflict îşi exercită influen­ formarea acestei zone a lumii nale, pe neamestecul in tre­ ce are efecte negative pro­ colul celui mai furtunos pro­ fapt, să asigure posibilitatea
ţa, într-un fel sau altul, asupra într-o zonă a colaborării şi pă­ burile interne şi avantajul re­ funde asupra progresului e­ gres material, ştiinţific şi cul­ ca toate statele mari şi mici
să aibă acelaşi cuvînt şl să
tuturor statelor lumii, Româ­ cii. lipsită de arme nucleare. ciproc. Numai apărarea şi conomic şi social şi a nivelului tura) sute de milioane de oa­ poată hotărî asupra destine­ preşedintele Nicolae Ceauşescu
nia este profund îngrijorată Pornind de la premisa că respectarea cu stricteţe de că­ de trai al multor popoare. A r­ meni suferă de subnutriţie, lor organizaţiei şî ale păcii
de continuarea războiului din organismele internaţionale pot tre toate statele a acestor prin­ mele nucleare constituie un sînt lipsiţi de mijloacele ne­ lumii.
Vietnam şi de perpetuarea con­ juca un rol important în res­ cipii poate asigura o colabora­ pericol grav pentru însăşi cesare pentru dezvoltarea cul­ Să inaugurăm noul pătrar de Preşedintele Consiliului de externe al Cehoslovaciei, E H.
flictului din Orientul Apropiat, pectarea principiilor dreptului re şi cooperare internaţională soarta omenirii. In aceste turală şi ştiinţifică. Perpetua­ veac al existenţei ON U. prin Stat a) Republicii Socialiste K. Mudenda, ministrul de ex­
împreună cu cercurile largi internaţional şi în dezvoltarea sănătoasă, poate feri de noi condiţii, considerăm drept un rea acestei situaţii, menţine­ eforturi şi mai mari pentru România, Nicolae Ceauşescu, terne a) Zambiei, Ivan Başev,
ale opiniei publice mondiale, relaţiilor dintre state, ţara convulsii viaţa internaţională, imperativ arzător ca Organi­ rea si chiar creşterea decala­ unirea popoarelor, indiferent şi soţia sa, Elena Ceauşescu, ministru] afacerilor externe al
România consideră necesar să noastră îşi aduce contribuţia poate oferi deplină garanţie de zaţia Naţiunilor Unite, ca jului între ţările avansate şi de mărimea teritoriului, de au oferit luni la prînz un de­ Bulgariei, Nestor Kombot-Na-
se pună capul războiului din activă la întreaga viată a Or­ securitate fiecărui stat. toate statele să acţioneze cu cele rămase în urmă consti­ puterea lor economică şi mi­ jun în onoarea preşedintelui guemon, ministrul afacerilor
Vietnam şi intervenţiei străine ganizaţiei Naţiunilor Unite şi cea mai mare fermitate pen­ tuie o frînâ pentru evoluţia litară, de orînduirea socială, Adunării Generale a ONU., externe al Republicii Africa
în induchinn, să se treacă la a celorlalte foruri cu carac­ — In rezolvarea probleme­ tru înfăptuirea dezarmării ge­ generală a civilizaţiei ; în a­ în lupta pentru triumful pă­ Edvard Hambro, şi secretaru­ Centrală, Vernon Johnson
retragerea totală din Vietnam ter mondial. Este ştiut că din lor internaţionale este necesar nerale si, în primul rînd. a celaşi timp. aceasta continuă cii şi progresului în lume ! lui general al Naţiunilor U- Mwaanga. reprezentantul per­
n trupelor Statelor Unite ale iniţiativa României şi a altor să se aibă în vedere respecta­ celei nucleare să rămînâ o sursă de animo­ nlte, U Thant. manent al Zambiei la Naţiuni­
Americii şi ale aliaţilor lor. state, O N U. a adoptat unele rea intereselor tuturor popoa­ Organizaţia Naţiunilor Uni­ zitate. neîncredere şi conflict Domnule preşedinte. La sediu) misiunii române, le Unite, preşedintele Comite­
Poporul vietnamez şi celelalte rezoluţii importante—şi anume relor, iar In elaborarea, şi în­ te. conducătorii tuturor sta­ în viaţa internaţională. Este Doamnelor şi domnilor, reşedinţa la New York a pre­ tului nr. 4 a) Adunării Gene­
popoare din Indochina să fie cea cu privire la dezvoltarea făptuirea măsurilor care afec­ telor, toţi oamenii politici timpul să se treacă de la re­ Am prezentat opinia guver­ şedintelui Consiliului de Stat, rale a O.N.U.
lăsate să-şi rezolve singure acţiunilor pe plan regional şi tează pacea şi securitatea ge­ poartă o grea răspundere în zoluţii generale despre lichi­ nului român asupra cîtorva la intrarea căreia era arborat Preşedintele Nicolae Ceauşescu
problemele existenţei lor, fă­ a relaţiilor de bună vecinătate nerală să se asigure participa­ faţa popoarelor, a viitorului darea subdezvoltării la mă­ din problemele majore ale drapelul ţârii noastre, au ve­ şi soţia au înlţmpinat cordial
ră nici un amestec dinafară între state cu orînduiri socia­ rea egală a tuturor statelor, civilizaţiei umane, pentru e­ suri practice, la un program vieţii internaţionale a căror nit pentru a participa la de­ pe înalţii oaspeţi, întreţinîn-
In acest sens, apreciem că le diferite, precum şi cea re­ mari şi mici. Desigur, noi nu liberarea lumii de povara multilateral de sprijinire a e­ soluţionare, credem, ar putea jun Edvard Hambro cu soţia, du-se îndelung cu aceştia.
propunerile Frontului Natio­ feritoare la promovarea in rîn- uităm nici un moment răspun­ înarmărilor şi de coşmarul forturilor de progres ale sta­ conduce statele spre realiza­ U Thant, preşedintele Zambi-
nal de Eliberare oferă o bază durile tineretului a idealuri­ derea deosebită ce revine sta­ unui război atomic. telor rămase în urmă ~ pro­ rea unui climat de înţelegere el, Kenneth Kaunda, Jean Be­ La dejun au luat parte Du­
raţională pentru soluţionarea lor păcii, respectului reci­ telor mari în viaţa interna­ Trebuie să spunem cu ho- gram la care ţările avansate şi colaborare, spre destindere del Bokassa, preşedintele Re­ mitru Popescu, Corneliu Mâ-
conflictului pe cale politică. proc şi înţelegerii între po­ ţională. In acelaşi timp, consi­ tărire NU cursei înarmărilor, să-şi aducă o contribuţie sub­ şî pace. Nimeni nu se poate, publicii Africa Centrală, Mi- nescu, ministrul afacerilor ex­
In ce priveşte Orientul M ij­ poare. Şi actuala sesiune derăm că ţările mici şi m ijlo­ NU armelor nucleare ! stanţială. desigur, legăna cu iluzia că terne, precum şi membrii dele­
tîa Rîbielei, preşedintele Vc-
sesiunea
române la
gaţiei
lociii, considerăm că rezo­ a Adunării Generale a cii au de jucat un rol de sea­ După părerea noastră, Co­ — Pentru accelerarea pro­ probleme de o asemenea cel Executive Federale a R S.F. O.N.U. — Marîa Groza, vice­
luţia Consiliului de Secu­ O N U. a înscris pe agenda mă în lumea contemporană şi mitetul de dezarmare de la gresului general este necesar complexitate pot fi soluţiona­ preşedintă a Marii Adunări
ritate din noiembrie 1967 sa de lucru propuneri româ­ că ele trebuie să participe ac­ Geneva trebuie să primească ca toate statele să-şi asume te de pe o zi pe alta, în mod Iugoslavia, Ahmed Laraki, Naţionale a României, pre­
constituie o bază rezonabilă neşti cum sînt : „Consecinţele tiv la rezolvarea tuturor pro­ însărcinarea de a acţiona e­ obligaţia de a favoriza dez­ miraculos. Dar a lucra cu primul ministru al Marocului,
pentru rezolvarea politică a economice şi sociale ale cursei blemelor care confruntă ome­ fectiv, cu reală răspundere voltarea nestingheritâ a răbdare, cu perseverenţă şi prinţesa Ashraf Pahlavi, şe­ şedinta Comitetului nr. 3 al
conflictului din această regiu­ înarmărilor şi efectele sale nirea Aceasta presupune ca pentru realizarea scopului în schimburilor internaţionale e­ cu răspundere pentru rezol­ fa delegaţiei Iranului, A.A. Adunării Generale a ON U.,
ne. Aceasta presupune retra­ negative asupra păcii ş» secu­ ele să ocupe un loc mai im­ virtutea căruia a fost creat. conomice, ştiinţifice, tehnice varea lor este singura alter­ Gromîko, ministrul afacerilor Nicolae Ecobescu, adjunct al
gerea trupelor israelienc de rită ţii”, precum şi „Rolul şti­ portant şi în Organizaţia Na­ Considerăm necesar ca la lu­ şi culturale, lîchidîndu-se ori­ nativă la un nou război, la noi externe al Uniunii Sovietice, ministrului afacerilor exter­
pe teritoriile arabe ocupate, inţei şi tehnologiei moderne in ţiunilor Unite şi în celelalte crările acestui comitet să par­ ce fel de bariere, restricţii şi suferinţe şi distrugeri. R. Kirchschlager, ministrul ne, ambasadorii Gh Diaco-
soluţionarea celorlalte proble­ dezvoltarea naţiunilor şi • ne­ organisme internaţionale. In ticipe toate statele interesate. discriminări care impietează Să nu uităm că istoria va afacerilor externe al Austriei, nescu şi V. Pungan.
me în conformitate cu inte­ cesitatea întăririi cooperării epoca noastră pacea este in­ Este, în sfîrşit, timpul să se în prezent asupra colaborării judeca felul în care noi, oa­ Janos Peter, ministrul aface­ In timpul dejunului, care
resele tuturor statelor din a- economice şi tehnico-ştiinţifice disolubil legată de progresul treacă de la vorbe la fapte, dintre popoare. Fiecare 'po­ menii politici dc astăzi, am s-a desfăşurat într-o atmosfe­
ceastâ zonă, asigurarea inde­ între state". societăţii, de dezvoltarea eco­ de la discuţii la măsuri con­ por poate să-şi aducă o con­ pregătit viitorul generaţiilor rilor externe al Ungariei, Jan ră de caldă cordialitate, s-au
Marko,
ministrul
afacerilor
pendenţei şi integrităţii lor te­ nomică şî socială democratică crete în direcţia dezarmării. tribuţie preţioasă proprie la de mîine, am înţeles aspiraţii­ rostit toasturi.
ritoriale. In acelaşi timp, apre­ La ordinea de zi a actualei a vieţii popoarelor, de crearea România apreciază că un e­ cauza progresulbi şl civiliza­ le şi voinţa popoarelor, am
ciem că, pentru a se instaura sesiuni a organizaţiei noastre condiţiilor care să permită ma­ fect salutar asupra eforturilor ţiei mondiale De aceea este slujit progresul, civilizaţia şi
o pace de durată în Orientul se află înscrise o serie de pro­ selor să-şi spună cuvîntul in pentru dezarmare, ca şi pen­ necesar să se creeze condiţii pacea.
Mijlociu, trebuie să se găseas­ bleme de mare însemnătate conducerea destinelor naţiunii tru cauza păcii în general, pentru intensificarea conlu­ In numele poporului român, întrevederi ale
că neapărat o soluţie privind internaţională, printre care lor. Lumea spre care mergem ar avea promovarea de mă­ crării naţiunilor In rezolva­ pe care ÎI reprezint la aceas­
situaţia populaţiei palestinie­ dezarmarea, dezvoltarea cola­ inevitabil este aceea în care suri care să ducă la desfiin­ rea problemelor dezvoltării tă importantă reuniune Inter­
ne, soluţie care să ţină seama borării între state, lichidarea fiecare popor va putea fi cu ţarea blocurilor militare in­ lor atît pe plan material, cît naţională, sînt împuternicit să preşedintelui Consiliului
de dorinţele şi năzuinţele na­ colonialismului şi a subdez­ adevărat stâpîn pe soarta sa, compatibile cu principiile Or­ şi spiritual Este o cerinţă a declar că România va milita
Naţiunilor Unite.
ganizaţiei
ţionale ale acestei populaţii. voltării, apărarea şi respecta­ va putea decide asupra viito­ Putem vorbi oare de „naţi­ însuşi mersului înainte al u­ întotdeauna neobosit şi ferm
'O mare însemnătate pentru rea normelor de drept inter­ rului său, va putea acţiona manităţii. asigurarea accesu­ pentru înfăptuirea idealurilor de Stat al României
pacea lumii ar avea retragerea naţional, asigurarea securităţii pentru colaborarea paşnică cu uni unite" atîta timp cît lu­ lui larg al tuturor popoare­ de pace, progres şi colabora­
mea este împărţită în blocuri
trupelor SU.A. din Coreea, a- mondiale. Sperăm că rezolu­ celelalte popoare. Se impune, militare opuse? lor la cuceririle ştiinţei şi cul­ re ale umanităţii, pentru afir­
turii moderne, la marile des­
sigurîndu-se poporului coreean ţiile ce se vor adopta în le­ de aceea, în mod obiectiv să coperiri contemporane ale marea şi respectarea tuturor In cadrul acţiunilor desfă­ E. H K Mudenda, ministrul
posibilitatea de a-şi realiza sin­ gătură cu aceste propuneri vi­ se pună capăt politicii de a- Se impune, de asemenea, principiilor care stau la baza şurate cu prilejul prezenţei afacerilor externe al Zambiei.
gur, pe cale paşnică, aspiraţia tale ale omenirii vor fi de meslec în treburile altor sta­ ca o măsură importantă pe minţii omului. bunei convieţuiri internaţiona­ sale la sesiunea Jubiliară a In cursul acestei zile, tova­
In legătură cu aceasta, a­
spre unificare. natură să exercite o influenţă te, de sprijinire a forţelor so­ calea dezarmării, lichidarea preciem că Organizaţia Na­ le. Ţara mea este hotârîtâ să-şi Adunării Generale a Organi­ răşul Nicolae Ceauşescu a
România, ţară europeană, favorabilă asupra evenimente­ ciale reacţionare, retrograde, bazelor militare străine de pe ţiunilor Unite, toate organis­ dea întreaga contribuţie la zaţiei Naţiunilor Unite, pre­ prim it pe A. A. Gromîko, mi­
este vital interesată ca pe con­ lor internaţionale, vor servi in care se opun aspiraţiilor po­ teritoriul altor state, retrage­ mele sale sînt chemate să ac­ reuşita tuturor acţiunilor pe şedintele Consiliului de Stat, nistrul afacerilor externe al
tinentul nostru să se instaure­ mod efectiv cauzei păcii şi poarelor de a se dezvolta co­ rea trupelor străine în grani­ ţioneze mai intens pentru sti­ care le va întreprinde Orga­ Nicolae Ceauşescu, are o se­ U.R.SS, şeful delegaţiei so­
ze un climat de respect şi în­ destinderii in lume. respunzător voinţei şi intere­ ţele lor naţionale. mularea cooperării internaţio­ nizaţia Naţiunilor Unite pen­ rie de întrevederi cu şefi de vietice la sesiunea jubiliară
credere între naţiuni, să se Domnule preşedinte, selor lor vitale. Considerind că una din sar­ nale, facilitînd tuturor popoa­ tru pace, colaborare şi destin­ state şi guverne, miniştri ai a O.N.U. Au fost de faţă
dezvolte relaţii noi de colabo­ Doamnelor şi domnilor, — Considerăm imperios ne­ cinile fundamentale ce revi­ relor lumii posibilitatea de a dere. afacerilor externe şi alte per­ Corneliu Mănescu, ministrul
rare şi cooperare între toate cesar să se acţioneze cu hotâ- ne tuturor statelor este aceea beneficia de avantajele civi­ Vă mulţumesc pentru aten­ sonalităţi care iau parte la afacerilor externe al Româ­
de a întreprinde acţiuni con­
statele. Noi considerăm că e- Sesiunea jubiliară a Organi­ rîre pentru lichidarea definiti­ crete în vederea realizării dez­ lizaţiei moderne. ţie. lucrările Adunării Generale niei, precum şi A. Dobrînin,
xistâ condiţii favorabile ca zaţiei Naţiunilor Unite este, vă a colonialismului — acest armării generale şi totale, — Pentru rezolvarea tutu­ (Aplauze puternice şi înde­ a O.N.U ambasadorul U. R S S. la
Europa — leagăn al civilizaţi­ dună opinia mea, chemată să anacronism ruşinos, în cea mai ror acestor mari probleme ca­ lung repetate). Preşedintele Nicolae Ceauşescu Washington, membru al dele­
ei, care a dat omenirii mari dea un impuls mai puternic flagrantă contradicţie cu etica guvernul român este hotârît a avut o întrevedere cu pre­ gaţiei sovietice la O.N.U
şedintele Zambiei, K. D. Ka­ Ambele întrevederi s-au
unda, la sediul misiunii ro­ desfăşurat într-o atmosferă
mâne la O.N.U. A asistat caldă, prietenească.
Vizita preşedintelui Consiliului de Stat NEW YORK. — Primul
ministru al Israelului, Gol- Scurte ştiri
da Meir, a sosit duminică
la New York, pentru a par­
al României, Nicolae Ceauşescu, în California nizate cu prilejul celei de-a CAIRO. — Guvernul egip­
ticipa la festivităţile orga­
tean se va reuni marţi pen­
25-a aniversări a înfiinţării tru prima dată după investitu­
Organizaţiei Naţiunilor Uni­ re lui Anwar El Sadat in func­
colo de podul „Quensboro".
După ce a vizitat oraşul Ca­ pentru străduinţa generaţiilor giganţi a fost fixată în urmă şa arcadă construită în de­ o nele care-1 însoţesc au răs­ Aceasta a oferit oaspeţilor te. Golda Meir va avea tot­ ţia de preşedinte al Repu­
pre­
odată convorbiri
cu
puns invitaţiei de a face o
ceniul al patrulea
peste
cu 25 de ani o placă memo-
lifornian San’ Francisco, pre­ care prin munca lor au con­ rialâ consacrată lui F. D. strîmtoare a Golfului San scurtă plimbare cu yachtul în posibilitatea să privească de şedintele Statelor Unite ale blicii Arabe Unite, s-a a­
şedintele Nicolae Ceauşescu struit — într-o perioadă is­ Francisco, precum şî vizita­ jurul Insulei Manhattan — pe apă panorama originală a nunţat oficial la Cairo. Tot
a revenit sîmbălâ noaptea la torică scurtă — acest mare Roosevelt, menită să omagie­ rea pe mare la bordul unei nucleul întregii vieţi econo­ New Yorkultii, principalele Americii, Richard Nixon, în marţi va avea loc o reuniu­
ze contribuţia sa la fundaţia
New York. oraş cu tot ceea ce înseamnă Organizaţiei Naţiunilor Unite. şalupe a unei părţi a portu­ mice şi sociale a marii me­ sale centre şi edificii : zgîrie probleme referitoare la re­ ne a Comitetului Central al
A treia zi a prezenţei pre­ el prin uzinele şi fabricile Preşedintele Ceauşescu s-a o­ lui. tropole americane. norii din Wall-Street, gigan­ laţiile israeliano-americane Uniunii Socialiste Arabe.
sale, prin edificiile economi­
Ambele reuniuni vor fi pre­
şedintelui Nicolae Ceauşescu ce şi culturale care-1 caracte­ prit cîteva clipe în faţa a­ La amiază preşedintele Oaspeţii au urcat la bordul ticul Empire State Building, şi la situaţia din Orientul zidate de şeful statului e-
în California a fost rezerva­ cestei plăci memoriale. Nicolae Ceauşescu, soţia sa navei de croazieră „The paralelipipedul binecunoscut Apropiat. gîptean, Anwar El Sadat.
tă vizitării oraşului San Fran­ rizează, prin portul său — al şi persoanele oficiale care îl Highlander", care a arbora1 al sediului O.N.U,, numeroa­
cisco — ccl mnî mare port al treilea din lume —- prin den­ De-a lungul aleilor, cetăţe­ însoţesc şî-au luat rămas bun pe catargul principal tricolo sele docuri, antrepozite, dane
SU.A. la Pacific, important sa reţea de drumuri şi poduri nii aflaţi în parc l-au salutat de la gazdele californiene pe rul românesc. Oficiul de gaz­ portuare, podurile suspendate I
centru economic, politic şi moderne, prin structura şi or­ cu gesturi prietenoase. _ aeroportul internaţional San dă a fost îndeplinit de Mei ueste cele două fluvii, întin­ î WASHINGTON. — Senatorul democrat George j
După popasul
„M uir
la
ganizarea sa urbanistică.
cultural al ţarii. Înaltului Woods National Monument", Francisco. Primarul oraşului, colm Forbes — proprietarii’ sul chei al cartierului Harlem | McGovern a declarat duminică într-un discurs ros- i
oaspete român, soţiei sale, Prima oprire a avut loc la coloana de maşini şi-a conti­ J. Alioto, şi colaboratorii săi yachtului — cunoscut indus profilat pe aglomerarea urba­ tit la St. Paul (Minnesota) că Statele Unite trebuie i
persoanelor care îl însoţesc monumentul închinat lui Co- nuat drumul îndreptîndu-se şi-au exprimat satisfacţia de triaş şi editor al unor publi nistică a acestei zone a ora­ să ţină seama in elaborarea politicii lor de realită­
le-nu fost prezentate cartiere lumb. Un turn înalt şi suplu, spre colina Belvedere Tibu­ a-1 fi avut în mijlocul lor. caţii de informaţie şi eomen şului. ţile noi ate lumii dc astăzi. Printre acţiunile exter- I
nvînd fiecare un evident spe­ o statuie înfătişînd un băr­ rón. La poalele acesteia se timp de două zile, pe pre­ lariu economic. La bordul vasului, tovară­ ne majore, McGovern consideră că figurează reova- I
cific arhitectonic, economic şi bat cu o figură senină şi e­ afla un teren întins care în şedintele României Yachtul a parcurs un Iti­ şul Nicolae Ceauşescu a pri­ luarea atitudinii faţă de Republica Populară Chi- :
etnografic, integrate armonios nergică sînt plasate pe o anul 1945 cînd aci la San Avionul special pus la dis­ nerar care, început pe fiu mit explicaţii asupra locuri­ j neză. In acest context, McGovern s-a pronunţat I
într-un complex urbanistic li­ culme care domină oraşul, Francisco s-a semnat Carta poziţie de Casa Albă s-a în­ viul Hudson, în apropiere?- lor vizitate, s-a interesat de ! pentru normalizarea relaţiilor cu această ţară şi j
nie în felul său, conferind golful şi un mare porc na­ marelui pod „George Was­ vinele probleme de ordin edi­ restabilirea drepturilor eî la O.N.U., subliniind că a- j
marelui oraş de la Pacific tural A urmat vizitarea a­ Naţiunilor Unite, fusese desti­ dreptat spre New York, un­ hington“ , a continuat spre litar, economic şi social ale tîta timp cît China populară nu-şi va relua locul cu- \
personalitate şi distincţie. cestui parc întins pe eîţiva nat să găzduiască edificiul se­ de şeful statului român a so­ municipiului, s-a întreţinut venit de drept în comunitatea internaţională marile j
kilometri pătraţi, el însuşi un diului O.N.U. transferat ul­ sit în cursul nopţii de sîm- sud-est, de-a lungul Manhat- cu persoanele oficiale ameri­ probleme ale epocii noastre nu pot fî deplin rezol- j
Reprezentanţii municipali­ terior la New York bătă. tanului pînă în dreptul mo­ I vate. !
tăţii au ţinut să prezinte pre­ monument natural unic în fe­ Duminică, în cursul di­ numentalei Statui a Libertă­ cane care îl însoţesc.
şedintelui României cîteva lul său. Itinerarul a inclus, de a­ mineţii, tovarăşul Nicolae ţii, pâtrunzînd apoi în apele Corespondenţă de Io
monumente semnificative Intr-o mică poiană, înca­ semenea, marele pod „Poarta Ceauşescu, soţia sa şi persoa­ East-River-ului, spre est, din­ trimişii speciali
pentru istoria acestor locuri, drată dc asemenea arbori de aur’ (C.olden Gate), uria­
Rodo cţ la yi administraţia darului 1 Deva, itr. Dr. Petru O roza nr. 35. Telefoane : 12317 »1 11588. Tiparul i întreprinderea oollgmflcfi Deva. 44063