Page 7 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 7
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4894 Q VINERI 2 OCTOMBRIE 1970 3
Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu Analiză privind aplicarea legii
organizam şi disciplinei
şi a altor conducători de partid şi de stat
• • A • ■ U I • R • f i • ■
muncii in unităţile socialiste
în institutele de învăţftmînt superior ale Capitalei
de stat
grafice şi alte materiale docu clarilice problemele de fond, sănătăţii, acad. Th. Burghele, La încheierea* vizitei în activităţi către cerinţele dto-
mentare amenajată In holul de cele mai importante, care nece rectorul Institutului de medici clinică, tovarăşului Nicolae ductiei. studenţii fiind îndru
(Urmare din pag. 1) onoare al facultăţii, care ilus sită explicitări $i adincire — nă şi farmacie din Bucureşti Ceauşescu i se înmînează mo maţi încă de pe băncile facul
trează dezvoltarea învătămln- aşa cum cere o predare moder prof. dr docent Răzvan Pri$cu. nografii reflectlnd activitatea tăţii sâ-si orienteze atenţia spre Plenara de iert a Consiliului ţa sută din angajamentul anual
lului superior de construcţii-Se nă — ; să se rezerve mai mul*, decanul Facultăţii de pediatrie, desfăşurată de Institutul de rezolvarea celor mai stringente judeţean al sindicatelor a dez pe judeţ la producţia marfă in
lărmnrit devotament tetă de înmînează tovarăşului Nicolae timp studentului pentru activi directorul spitalului, si alţi medicină şi farmacie din Bucu probleme ale practicii. Atrag bătut măsurile luate de orga dustrială şi In proporţie de
partid, de conducerea sa. Ceauşescu un pergament, al tatea practică, ajutîndu-l ast membri ai corpului profesoral reşti. In cei 100 de ani de atenţia interesantele aparate nele sindicale şl conducerile 120,8 Io sută a angajamentului
Vizita tovarăşului Nicotae cărui ţext marchează vizita se fel să se deprindă cu studiul Conducătorii de partid si de existenţă, precum si un perga realizate de către studenţi în tehnlco-administrative pentru la beneficii
Ceauşescu şi a celorlalţi con cretarului general al partidu individual, cu aplicarea celor stat sint invitaţi să viziteze o ment omaqîal prin care stu cadru] cercurilor ştiinţifice. aplicarea Regii organizării şl Punînd în dezbatere proble
ducători de partid şi de stat în lui în această veche şi presti însuşite teoretic în activitatea expoziţie documentară ce ilus denţii si cadrele didactice ale Vizltînd expoziţia, tovarăşul disciplinei munci) în unităţile ma îmbunătăţirii organizării
cepe la Facultatea de construc gioasă citadelă a Invăţămlnlu- efectivă pe şantiere sl In În trează evoluţia învătămlntului institutului îşi exprimă recu Nicotae Ceauşescu se intere socialiste de stat. producţiei şl a muncit, a întă
La lucrările plenarei a luat
ţii civile şt industriale. lui superior. treprinderile economice. românesc de pediatrie. Cilrele noştinţa fată de secretarul ge sează de DTegăttrea oractică a parte tovarăşul ConstRntin Dră- ririi ^disciplinei. Consiliul jude
ţean' al sindicatelor a avut în
Oaspeţii se îndreaptă apoi
Oaspeţilor dragi li se face o Tovarăşul Nicolae Ceauşescu spre laboratorul de mecanica Si graficele expuse subliniază neral al partidului, pentru studenţilor, subliniind necesi gan, membru al Comitetului vedere citeva stări de lucruri
emoţionantă primire. Studenţii este invitat să semneze In car sugestiv faptul că numărul me grija deosebită pe care o poar tatea unei mai strînse legături Executiv al C. C. al P.C.R., care dovedesc că măsurile lua
construcţiilor, dotat cu insta
dicilor pentru copii a crescut
si corpul didactic al institutu tea de onoare a institutului. laţii şi aparataje moderne. Un tă tnvătămîntului. între înviţămînlul teoretic şl prîm-vicepreşedtnte al Consi te nu s-au concretizat peste
lui scandează cu căldură In continuare, se vizitează o considerabil. Ultimul obiectiv vizitat este activitatea în u2lnă, In acest liului Central al Uniunii Gene tot în rezultate pozitive şl că
„Ceauşescu — P.C.R.", mărtu expoziţie de proiecte de diplo grafic pe care sint marcate con Vizita continuă la bibliotecă Institutul DOlitehnic Bucureşti. sens. evidenţiind experienţa u rale a Sindicatelor din Româ întărirea disciplinei constituie
strucţii din diverse judeţe ale
rie vibrantă a dragostei neţăr mă. Sînt prezentate cele mai tării — exploatări miniere, u la laboratoarele de explorări Mii de studenţi prezenţi de-a nor ţâri avansate, atît din nia. A participat, de asemenea, una din principalele rezerve
murite fa{5 de partidul nostru valoroase lucrări ale absolven zine si combinate industriale, funcţionale dotate cu aparatură lungul străzii Polizu şi în curtea punct de vedere Industrial cît tovarăşul Ştefan Almnşnn, se de sporire a eficienţei activită
comunist, fală do conducătorul ti lor- Conducătorii de partid electrificări de căi ferate, sta de înaltă tehnicitate. în con institutului întîmpină, cu ura si al învătămlntului tehnic, se cretar al Comitetului judeţean ţii economice. Astfel, angaja
său care. in Iruniea partidului si de stat sînt informaţi că au ţii de pompare a apei etc. — fortabilele secţii de izolare a mi le sî îndelungi aplauze, sosirea cretarul general al partidului Hunedoara al P.C.R mentul de a creşte cu 0,5 la
si a tării militează cu exem torii proiectelor lucrează efec înfăţişează obiective la a că cilor pacienţi, precum şi în di oaspeţilor draqi. Se scandează a recomandat ca studenţii să Analiza făcută în plenară a sută indicele de utilizare a fon
plară pasiune revoluţionară tiv pe şantiere la concretiza ror înfăptuire catedra şi-a adus feritele cabinetele policlinicii numele partidului al conducă facă o adevărată ucenicie în evidenţiat activitatea desfăşu dului de timp nu a fost înde
pentru făurirea unui destin lu rea planurilor făcute de ei. In contribuţia, rezolvînd o seamă unde studenţii din ultimul an torului său. producţie. Drln alternarea per rată de sindicate, sub conduce plinit, în unele unităţi înregis-
minos patriei noastre, pentru fata unui proiect de diplomă de probleme tehnice. îşi definitivează pregătirea. La intrarea în clădire, oas manentă a orelor de curs cu rea organizaţiilor ele partid, trindu-se chiar o scădere faţă
înfăptuirea societăţii socialiste destinat aplicării de soluţii noi In continuare, se vizitează Pretutindeni, oaspeţii primesc peţii sînt întîmpînati de prof. cele de muncă în uzină. în aşa pentru cunoaşterea legii de că de situaţia din anul trecut. De
inullilatcral dezvoltate, a unei privind folosirea unor materia laboratorul de geotehnică. ample explicaţii în legătură cu dr. docent George Bărănescu. fel îneît la încheierea studiilor tre masa largă de salariaţi, asemenea, în timp ce absen
soridăti de înaltă civilizaţie şi le economice in construcţia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, modalităţile de pregătire prac membru corespondent al A- să stăpînească toate procesele sprijinul acordat comitetelor ţele nemotivate, învoirile şl
bunăstare de afirmare liberă portuară, secretarul general al ceilalţi conducători de partid tică a tinerilor noştri medici cadcmîeî, rectorul institutului, de producţie, să se poată in de direcţie, conducerilor unită concediile fără plată se menţin
şi plenară a personalităţii u partidului recomandă să se şi de stat se interesează de de copii. Oaspeţii se opresc de reprezentanţi ai senatului tegra încă de la început în ac ţilor pentru organizarea mai încă la nivelul unor cifre ridi
mane. Se aud urale şi aplauze studieze posibilitatea folosirii contribuţia pe care aceste la apoi in sălile de tratament şî institutului $î de alţi membri tivitatea întreprinderilor, în- bună a producţiei şl a mun cate s-au efectuat peste 2 mi
prelungi. metodei preconizate de savan boratoare o aduc la pregătirea saloanele de bolnavi, unde ai corpului profesoral. lâturînd aşa-zîsa „perioadă de cii, folosirea deplină a timpu lioane de ore de muncă supli
Un gTup de studente oferă
Conducătorii de partid şi de tul Tomăn Henri Coandă valo sludentilor. de eficienta practi micii internaţi sînt Îngrijiţi de buchete de flori. aclimatizare", care durează u lui de lucru sl întărirea disci mentară Ridică, de asemenea,
neori doi şl chiar trei ani de
stat sini tnlîmpinati de minis rificată în diverse ţări. In ex că a cercetărilor efectuate de cei care peste citeva luni vor Tovarăşul Nicolae Ceauşescu zile. plinei în înţelesul ei complex-, probleme evoluţia rebuturilor
trul tnvătămîntului, Mircea Ma- poziţie sînt de asemenea, pre corpul profesoral şi studenţi. deveni medici, sub directa su si ceilalţi conducători de par In încheierea vizitei, rectorul precum şi rezultatele obţinute. şl a refuzurilor de produse In
liţe de rectorul Institutului de zentate manuale, lucrări de Conducătorii de partid şl de praveghere a specialiştilor cui tid Şi de stat sînt invitaţi să institutului, cadrele didactice Constituie o realitate faptul că, unele întreprinderi, la rezol
construcţii, şi membrii senatu cercetare ale cadrelor didacti stat vizitează apoi cantina şi îndelungată experienţă clinică. viziteze expoziţia organiz-stă prezente au aslqurat că în rîndul marii majorităţi a varea cărora comitetele sindi
v o t
lui. do numeroase cadre didac ce Şi studenţilor, bibliografia căminul facultăţii — o bunS Tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul deschiderii noului îndeplini Indicaţiile primite, colectivelor de muncă din ju catelor, toţi oamenii muncii
tice In timp ce corul intonează necesară executării proiectelor carte de vizită a spiritului gos cere amănunte cu privire la an de Invăţăraînt. care. prin deţ, s-a îmbunătăţit starea dis trebuie să depună eforturi deo
sî-au exprimat. într-un mesaj
tradiţionalul ..Gaudeamus", un de diplomă. In fata unuia din podăresc, a grijii pentru asigu modul de organizare a prac exponatele ce le înmănunchea înmînat tovarăşului Nicolae ciplinară, a crescut răspunde sebite, susţipute. Participanţii
grup de studente oferă buchete standurile cu manuale, fiind rarea unor condiţii optime de ticii studenţilor, apreciază mă ză înfăţişează preocupările şi Ceauşescu. hotârirea de a rea pentru îndeplinirea exem la plenară au dezbătut cu răs
sura luată ca studenţii să par
de flori. inlormat că acestea sînt asigu viată si studii tineretului uni ticipe nu numai la con realizările institutului. Sint pre munci în continuare fără pre plară, cantitativă şl calitativă, pundere activitatea polttlco-or-
Pe frontispiciul clădirii este rate tn proporţie de 75 la su versitar. sultaţiile din cadrul clinicii zentate date care ilustrează get pentru ca institutul să pre a sarcinilor de plan Expresia ganlzatorîcă desfăşurată pe li
înscrisă po un panou urarea tă de către cadrele didactice a* In aclamaţiile sutelor de stu dar şi îa cele de la po creşterea bazei materiale a pro gătească specialişti de înaltă cea mai elocventă a acestei nia întăririi disciplinei, făcînd
..Bine atl venit in mijlocul nos ie institutului, tovarăşul Nicolae denţi, care fluturau eşarfe roşii liclinicile Capitalei, la cir cesului inslrucliv-educalîv. în calificare — condiţie esenţială realităţi o constituie modul totodată numeroase propuneri
tru, iubite tovarăşe Nicotae Ceauşescu se interesează în şi tricolore, oaspeţii se îndreap cumscripţiile sanitare rursle, zestrarea tot mai bogată a la a reuşitei în activitatea viitoa cum 'sint transpuse în viată pentru îmbunătăţirea activttăţit
Ceauşescu*'. Aceeaşi urare, iz- tă spre Spitalul clinic de pe boratoarelor cu aparatură mo re pusă în slu-jba făuririi so angajamentele luate în între sindicatelor în rîndurile sala
vorîtă din inimă. exprimind deaproape de ponderea care diatrie „Emilia Irza" — aflat precum şî la domiciliul pacien dernă. la nivelul cerinţelor cietăţii socialiste multilateral cerea socialistă din acest ultim riaţilor.
sentimentele unanime ale cor revine predării şl practicii stu In imediata vecinătate. Ovaţi ţilor — măsură menită să a ştiinţei sî tehnicii contempo dezvoltate. an al cincinalului, participarea Tn încheierea lucrărilor ple
pului profesoral şi ale celor denţilor în programa de Snvă- ile studenţilor prezenţi înso propie, să-l familiarizeze pe rane. Din nou. trccînd prin mij plenară a oamenilor muncit narei a luat cuvîntul tovarăşul
viitorul medic cu cerinţele pro
5 000 de studcnli. este roşiiIă tămînt. Recomandă, totodată, să ţesc caldul mesaj de salut cu fesiei sale. De asemenea, indică Numeroase panouri şi grafice locul studenţilor, a] profesori hunedoroni la eforturile eroi Constantin Drăgan,
de proi. unlv. dr. Ing. Radu se ia noi măsuri pentru ca profe care sint întîmpînati tovarăşul să fie urgentate studiile pri înfăţişează rezultatele muncii lor. oare au ţinut să fie pre ce ale întregului popor pentru Plenara a adoptat măsuri pri
Prişcu, rectorul institutului. sorul să vină în faţa sludentilor Nicolae Ceauşescu, ceilalţi vind construcţia noii clinici, de cercetare a celor t 450 ca zenţi la vizita conducătorilor refacere şî pregătirea viitoru vind îmbunătăţirea activităţii
conducători de partid şi de fo)osîndu-se în acest scop pro dre didactice, ale studenţilor partidului sî statului în pres
Oaspeţii sini invitaţi să vi cu ceea ce a intervenit nou în stat. Oaspeţii sînt salutaţi de iectele de la o construcţie simi institutului. Se remarcă orien tigioasa unitate de învăţămînt lui cincinal. Spune deosebit de pe linia organizări! şl disci
ziteze o expoziţie de fotografii, domeniul de care se ocupă, să dr. Dan Enăchescu, ministrul lară. existentă deîa. tarea cu precădere a acestei superior asistăm la aceleaşi mult realizarea în 8 luni a 97,5 plinei muncii.
entuziaste, vibrante manifestări
de ataşament fată de partid,
fată de secretarul său gene
ral. oare au marcat întreaga vi
Premieră universitară zită în Institutele de învătă-
mînt din Capitală.
Studenţimea tării cadrele di 18,20 Căm inul j
19,19 Anunţuri - pub licitate ;
dactice gu adus astfel încă o 19.30 1001 de seri - em liiune
mărturie a hotărîriî lor de a pentru cei mici ;
de seamă în munca nobilă ce
(Urinar.« din- pog. 1) urma neabătut îndemnurile
începe în acest nou institut partidului, de a aduce cu şi 19.30 Tete|um olul de seară ;
de învâţămînt superior al ţă mai multă vigoare contribuţia 20,00 Redacta* | de comedie cu
20.10 Telflrecllal
rii
flau t o v a r ă ş i i loachitn Au mai luat cuvîntul. în specialiştilor I a înfăptuirea O ctavion Coltescu ;
Mogo, prim-secretar al Co cadrul adunării festive, tova programului de dezvoltare 21.10 Tinereţe |i m utică ;
mitetului judeţean Hu răşii Iacob Topliceanu, stu multilaterală a societăţii noas 21,49 M al ave(l o Intrebore C
nedoara al P.C.R., preşedinte dent în anul I, al institutului, tre de înflorire a României so C alculatoarele pot retolve
le Comitetului executiv al Gheorghe Vasiu şi ing. Cos- cialiste. 18,00 Sumarul serii. enigm ele arheologiei f ;
Consiliului popular judeţean, tache Trotuş. ION MARGINEANU Io »olan - emisiune pentru
ing Neculai Agachi, minis NICOLAE DRAGOŞ conducătorii auto ; 22,90 Te)e|umolu1 de noapte.
trul industriei metalurgice, Adresîndu-se cadrelor di MIRCEA IONESCU
David Lazăr, secretar al Co dactice si studenţilor, tovară GHEORGHE BRATESCU
mitetului judeţean Hunedoa şul Ioachini Moga a arătat
ra a! P.C.R., Gheorghe Vasiu, că noul institut de învăţă-
prim-secretar al Comitetului mînt superior, creat la Hu
municipal de partid Hune nedoara. face parte din an VRFMFA
doara, primarul municipiului. samblul măsurilor luate de
(„M in e ru l*) ; Seton mort -
Viorel Faur, prim-secretar al partidul şi statul nostru pen - rec seriile I II („7 N oiem brie*] :
Comitetului judeţean al tru perfecţionarea si moder PENTRU ?4 ORE CINEMA AN1NOASA ; Splendoare In ia r
U.T.C., prof. dr ing Aron nizarea învăţâmîntului româ bă („M unciloreec") ; PITRILA :
Popa, rectorul Institutului de nesc. în raport cu nevoile V rem to continua io ta incăl- Pensiune pentru holtei („M u n c ito
resc“ ) ; VULCAN : Salariul groa
mine din Petroşani, ing. Cos- mereu creseînde de cadre de xooico Iraptat. Cerul vo deveni DEVA : D eparlc in o p u i („P . s e i („M uncitoresc0) ; URICANI :
fache Trofuş, preşedintele specialitate ale economiei na »ch’ mbotor. tem porar acoperii Ifla “ ) ; Iubiri tăcute („A rio “ ) Iubita lui G rom lnia („7 N oiem
Vor eâdeo ploi »lob«* locale. V îr-
SIMLRIA: fre d d r |! cinlecul o ret
consiliului de administraţie ţionale In acelaşi timp. el tul vo luMa ilo b din vei» Tem- riei („M u re şu l“ ) ; HUNEDOARA brie") ; QAR8ATENI : Praştia do
ju r
(„6 August*) ;
ORAŞTIE :
al Centralei industriale Hu răspunde unui vechi dezide perotura va (I euorim a tiu a Jn- Eonuialu („C o n itru c io ru l") : Dio ■Irfloman superdiobolicul ( „ f c -
nedoara. Druker Adolf, direc rat al hunedorenilor. consti 1 re 14 |l 10 g/ede. lor nooplen rjoite |i » ilo iă (..Ş id c ru rg iilu l*) trio ’ ) ; Vuul d-lui Gentil (.,Flo
■ nlre 1 fl A prade.
C A lA N : M iiterio sul
X din Coi
torul Uzinei „Victoria“ Câ- tuind o rezolvare optimă a mo» (,,11 Iu n ie “ ) ; TELIUC : Bâ ta ră “ ) : GEO AGIU-BA! : Adio
Aspect de la adunarea festivă de la I. M, Petroşani. problemei cadrelor de sub- Teias ; HAŢEG : Cel 1000 de
lan, Gheorghe Moldt, director PENTRU URMĂTOARELE •olie pentru Roma - seriile II I ochi a! dr. Mabuse („P o pu la r") :
general a) IC S. Hunedoara, inginerî pentru industria si DOUA ZILE („M in e ru l“ ) ; PETROŞANI : Afu 9RAD t Argoman superdiobolicul
riftitul do bunic („7 N oiem brie*) :
reprezentanţi ai Ministerului derurgică Joc dublu in serviciu iccrel („Re („Steaua ra fie “ ) ; GURABARZA:
căldu'oosa. cu
Vreme relativ
învăţământului, ai organiza cretar al Comitetului jude cerul ichim b âlo r Temporor vor publica") : LUPENl : Pclrecerea Taina leului („M in e ru l") ; UJA ■
se
In continuare, primiri
ţiilor de masă şi obşteşti.
(„C u ltu ra l") ; LONEA :
Urm ări
ilo b r.
Temperatura
câdea ploi
Virul d-lui G enltl
(„L u rrfn e "|.
Sub semnul deplinei lurgice taie panglica meta ţean de partid a făcut o sea in cre»tere Io începui, apoi sta
Ministrul industriei
ţionara.
mă de recomandări organiza
inau
gurală Oaspeţii, corpul pro ţiei de partid, corpului didac
fesoral şi «studenţii vizitează tic şi asociaţiei studenţilor
amfiteatrele şi laboratoarele pentru desfăşurarea. încă din
a firm ă ri ş tiin ţific e institutului. A urmat apoi a primul an de activitate, a u- Nici o concesie de la regulile
dunarea festivă prilejuită de
neî rodnice munci instmetiv-
deschiderea anului universi eduentive în noul institut.
tar Anton Saimac, prorectorul O dată cu convingerea că
materiale ale societăţii. Pen de a înarma studenţii eu con Institutului de subingineri vâ veţi situa la nivelul ma
tru a putea face faţă acestor cepţiile materialiste de6pre din Hunedoara, decimă des rilor cerinţe şi sarcini ce vă
IH ),„|.|..H .|IJ T n B l mari cerinţe ale societăţii lume şi societate, cu politica chisă festivitatea de inaugu sînt încredinţate, permiteţi-mî stabilite pentru efectuarea
noastre socialiste, în continuă promovată cu consecvenţă de rare a primului an univer ca acum, la începutul noului
dezvoltare, este necesară o partidul nostru. sitar în cetatea de oţel a Hu an universitar şi Ia începu
puse de cadrele didactice şi temeinică pregătire profesio Organizaţiile de partid vor nedoarei „Noi, cadrele didac tul primului dumneavoastră
de studenţi iii rezolvarea u nală încă de pe băncile fa trebui să canalizeze întreaga tice şi studenţii, folosim a- drum. să urez, în numele Co
nor probleme ridicate de ac cultăţii. activitate din institut pe fă acest prilej pentru a ne ex mitetului judeţean de partid insammtarilor!
tivitatea productivă. Modernizarea permanentă gaşul muncii creatoare, să prima deplina recunoştinţă şi al Consiliului popular ju
Studenţii şi cadrele didacti a procesului instructiv-educa- îndrume organizaţia de tine partidului şi statului nostru
ce vor trebui să răspundă ce- tiv, apropierea lui de activi ret în munca pe care o des faţă de condiţiile minunate deţean, mult succes cadrelor
•/rinţelor mari care stau în fa tatea productivă — a subli făşoară pentru formarea spe ce ne-au fost create şi de a didactice în munca plină de
ta viitorilor specialişti, prin niat vorbitorul vor trebui cialistului — cetăţean capa ne exprima angajamentul ca răspundere, pentru pregăti Potrivit prevederilor planu Ia secţie o sită prin care să Factorii răspunzători de
sporirea eforturilor, prin pă să se concretizeze în pregăti bil să facă faţă cu cinste pe băncile şcolii noastre su rea şi educarea subinginerilor lui s-a stabilit ca. tn această strecoare superfosfatul In ma soarta producţiei viitoare cu
de inîine, iar vouă, dragi stu
trunderea tot mai adâncă în rea unor cadre de specia sarcinilor pe care le ridică perioare să pregătim subingi- denţi, succes deplin în însu toamnă, ta cooperativa agrico şină. Motive să se grăbească nosc câ, pentru judeţul nos
tainele cercetării fundamen lişti cu largi cunoştinţe teh desăvârşirea societăţii socia neri cu o solidă pregătire teo lă din Deva, să se însâmtnţe- nu avea. deoarece nu-şi făcu tru. epoca optimă de însâmtn-
tale şi aplicative din indus nice şi economice, capabile să liste din patria noastră. retică, cu o temeinică cunoaş şirea temeinică a cunoştinţe ze cu grîu, secară şi orz o su seră apariţia nici cei doi oa ţare a griului nu trebuie să
tria minieră rezolve problemele stringen Transmiţînd, în numele bi tere a tainelor siderurgiei — lor, în obţinerea celor mai prafaţă de 510 hectare. meni pentru deservirea agre depăşească data de 15 octom
Studenţii Mihai Marina, te pe care le pune în faţa in a sous vorbitorul frumoase rezultate la învăţă Deşi de la data începerii gatului. De asemenea, la fel brie Asupra respectării a-
din anul V, şi Ghcorghe Crăî- dustriei extractive dezvolta roului Comitetului judeţean Prof dr. ing. Aron Popa, tură — a spus, în încheiere, semănatului a trecut o bună de tîrzîu s-a organizat sî trans cestuî termen planează multă
de partid, calde urări de suc
niceanu, care abia acum a rea permanentă a economiei rectorul Institutului de mine vorbitorul. perioadă de timp, pînă ieri portul seminţelor în cîmp. incertitudine. însuşi preşedin
păşit pragul institutului, au naţionale. ces cadrelor didactice şi stu din Petroşani, salutîndu-i pe Participanţii la adunarea acţiunea respectivă era rea tele cooperativei făcîndu ne
mulţumit partidului, in nu Prin acordarea unei atenţii denţilor în noul an univer primii studenţi ai institutu festivă de la Institutul de lizată pe mai puţin de 100 — Este cam frig dimineaţa precizarea câ semănatul se va
sitar, primul secretar al Co
mele tuturor studenţilor, pen deosebite practicii în produc mitetului judeţean de partid lui, a arătat că întreg corpul subingineri din Hunedoara hectare. Gu toate că sarcinile şi de aceea se porneşte mai încheia între 20-25 octom
tru condiţiile deosebite de în ţie, care va deveni discipli si-a exprimat convingerea că profesoral al IM . Petroşani au adresat o telegramă Comi ce revin unităţii din planul greoi la treabă — ne explică brie (?).
văţătură şi viaţă create, an- nă de Snvâţâmînt, prin inte întreg colectivul institutului va depune toate strădaniile tetului Central al Partidului de măsuri tehnico-organizato- inginerul Andrei Redl, preşe
gajindu-se să depună toată grarea studiului în activita va $ti să facă totul pentru pentru ca secţia de subingi- Comunist Român, perso rice privind executarea lu dintele cooperativei. Surprinde şi un alt aspect
strădania pentru a deveni tea productivă, studentul va îndeplinirea menirii nobile neri nou creată să asigure nal tovarăşului NICOLAE crărilor agricole de toamnă Se mai pot aştepta oare zile ¡n legătură cu Dregătirea u
cadre de nădejde ale indus reuşi să pătrundă mai adînc pe care şî-a asumat-o. instruirea şi educaţia viitori CEAUŞESCU. în care, prin s-au dezbătut în organizaţia călduroase şi însorite cînd nor baze trainice recoltei vîi-
triei noastre extractive. tainele profesiunii pe care lor specialişti la nivelul sar tre altele, se spune : ioamna intră tot mai mult în loare. Este vorba de faptul
Pe băncile facultăţii, stu şi-a ales-o, la absolvire obţî- Dînd glas hotârîrii unani cinilor trasate de partidul şi „Deschiderea noului an uni de partid şi consiliul de con drepturile ei depline? Se că. subapreciindu-se o regulă
denţii nu se formează numai nînd şi o calificare în dome me de a munci fără preget statul nostru versitar 1970-1971 prilejuieşte ducere. multe din prevederi ştie că vremea se poate schim elementară, tratarea seminţe
ca specialişti ci şi ca cetă- niul ales pentru a transpune în fapt Ing. Neculaî Agachi. minis radrelor didactice şl studenţi au rămas doar simple însem ba de la o zl la alta si ploile lor nu se face cu oorzolato-
ţerti, oameni cu o înaltă pre sarcinile încredinţate de par tru a] industriei metalurgice, lor Institutului de subingineri nări pe hîrtie. Gum se expli vor îngreuna şi mai mult des rul. Înainte cu 5 zile de data
gătire politică si ideologică, a Mersul înainte al societăţii tid. cadrele didactice şi stu a subliniat că înfiinţarea Hunedoara, tuturor cetăţenilor că altfel faptul că nu s-a în- făşurarea însăminţărilor. A- începerii semănatului. a?a
relevat în cuvîntul său pre noastre cere însă promovarea denţii J.M. Petroşani au a noului institut reprezintă străvechii cetăţi a oţelului un sămînţat nici măcar un hec lunci de ce se irosesc ore în cum s-au dat indicaţiile. ci
şedintele Consiliului asociaţiei cu curaj a tot ceea ce este dresat o telegramă C. C. ¡îl pentru Hunedoara — pilon moment emoţionant, de dra tar cu oi‘2 din cele 120 plani tregj cînd timpul este deosebit operaţiunea se execută în
studenţilor din institut, asist, nou, înaintat în ştiinţă şi teh P.C.R., tovarăşului NICOLAE de baz.ă al siderurgiei romA- goste şl recunoştinţă adlncă ficate ? de favorabil ? Iată o întrebare saci ! Asupra eficienţei pro
ing Emi) Marica. Spre reali nică şi, aşa cum spunea se CEAUŞESCU, personal, sub neştî — şcoala ce va trebui conducerii partidului si statu Decalajul de peste 100 hec la care comitetul de partid dîn cedeului nu mai facem nici un
zarea acestui ţel vor trebui cretarul general al partidului liniind angajamentul de a-şi să dea Producţiei specialişti lui. D voastră personal tova tare creat intre executarea a- cadrul cooperativei (secretar comentariu, sperînd câ Direc
să-şi îndrepte în mod deose nostru, învăţămîntul superior înzeci eforturile pentru înde rărora li se vor încredinţa o răşe Nicolae Ceauşescu. pentru râturilor si pregătirea patului Elena Grosu) si consiliul de ţia agricolă judeţeană va
bit activitatea organizaţiile ...să fie un focar de luptă plinirea cu cinste si demni bogată şi modernă bază teh germinativ denotă că nu conducere al e.A.P. nu s-au trage concluziile cuvenite.
PTC. şi asociaţia studenţi împotriva a tot ceea ce este tate a înaltelor sarcini ce le nologică, un ansamblu de preocuparea constantă de a s-au întreprins măsuri ener străduit să-î dea un răspuns Cele relatate oglindesc câ
lor. retrograd, învechit, împotriva revin în opera de dezvoltare procese productive hotărltoa- crpa tinerelului condiţii opti gice în scopul asigurării unor pe măsura aşteptărilor şi a ..sprijinul şi îndrumarea* or
Luînd cuvîntul, tovarăşul tuturor concepţiilor idealiste, multilaterală a societăţii so re pentru producţia naţională me de perfecţionare multilate viteze zilnice maxime pe fie cerinţelor. Să nu mai amin ganelor locale şi organelor
Toachiin Moca a relevat con mistice, reacţionare,..“. Pen cialiste în scumpa noastră de metal. Ministerul Indus rală, de pregătire tehnică şi care maşină Randamentul la tim câ. pe mai mult de 70 de agricole judeţene, aflate la doi
diţiile deosebite în care se tru aceasta însă studentul va natrie „Cadrele didactice şi triei Metalurgice va acorda profesională .. însămînţâri este mult dimi hectare, griul urmează să so
deschide noul an universitar, trebui să depună o muncă studenţii institutului de mine întregul său sprijin noului ...Inrătînd şî muncind împreu nuat din cauza nefolosirîj trac însămîntezp duDă trifoi, sfeclă paşi de unitate, se rezumă
caracterizate prin munca în de însuşire activă a cunoş — se spune în telegramă — institut, de la rare aşteaptă nă, cadre didactice şl studentt (oarelor la întreaga capacita şi porumb, dar terenul res deocamdată la simpla înre
sufleţită a întregului popor tinţelor. să cunoască legile îşi unesc glasurile cu cele ale subingineri capabili să rezol te Tn 2iua de 30 septembrie gistrare a situaţiei operative.
pentru realizarea exemplară statului, hotărîrile partidului întregului popor. expriinîn ve multitudinea de probleme vom depune toate eforturile ac., spre exemplu. înainte de pectiv continuă să fie ocupat Stadiul întîr2îat al însămînţâ-
a sarcinilor actualului cinci nostru, adevărate jaloane în du-şi şi cu acest prilej ade ■iractice ale procesului de pentru a crea încă din prima ora 7 nici un tractor nu se încă de plantele premergă
nal şî de pregătire a celui activitatea sa ştiinţifică, ca ziunea lor totală fată do po producţie, care să permită zi a existenţei institutului nos afla în lucru. La această oră. toare. Cositul trifoiului, scosul rilor şi rabatul la calitate
viitor. In acest efort comun, re-1 ajută să înţeleagă nece litica internă şi externă a angajarea masivă a cadrelor tru un climat de studiu sî dis cîţiva mecanizatori de abia se sfeclei de zahăr şi eliberarea reclamă însă un ajutor mai
rolul cadrelor cu pregătire sitatea aulodepâşirii perma partidului şi statului nostru, inginereşti în problemele de trezeau din somn. Rînd pe concret şi eficace acordat coo
tehnică superioară este deo nente ca pe o necesitate o- politică profund pătrunsă de cercetare şî organizare ştiin ciplină, în spiritul celor mai rind. au început să iasă în terenului se fac într-un ritm perativei agricole din Deva.
sebit, iar competenta lor biectivâ a societăţii socialiste înalte idei umaniste, de spi ţifică a producţiei şî a muri demne tradiţii ale scolii supe cîmp după ora 8 Tractoristul inexplicabil de lent. ceea ce
ştiinţifică şi niofesională va în plină dezvoltare. Tn acest rit internaţionalist, de înaltă rii. Vorbitorul a transmis ca rioare româneşti, pe măsura repartizat să împrăştie îngră- duce la prelungirea peste li Pe cînd vom puten consemna
Irebuî să prindă viaţă în context, sarcinile catedrei de responsabilitate fată de uni drelor didactice sî studenţi rezultatul ?
frontul larg a) producţiei, n- ştiinţe sociale sînt deosebite, tatea ţărilor socialiste. faţă lor, din partea ministerului minunatelor condiţii create de şâmîntele chimice, deşi se fă mita epocii optime a însămîn-
colo unde se făuresc valorile aceasta avînd înalta menire de viitorul omenirii“ . urarea de a obţine succese partidul şi statul nostru". cuse ora 9,30, mai căuta pe ţărilor. N. TlRCOB