Page 70 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 70
2 DRUMUL SOCIALISMULUI * Br. 4010 © MffiWUM 21 DSTOMBME 0 70
In primele rînduri Organizaţia de par
pentru accelerarea tid, forţă motrice'
ritmului a colectivului în
de execuţie care îşi desfăşoară
Darea da seamă prezentată sectorului turbină, Vasfle Du-
de biroul organizaţiei da bază mltroche, inginerul-şei loan activitatea
tn faţa comuniştilor da la sec Matei, Inginerul Ion Ieremia şl
toarele turhlne şl audurA din alţii au fost unanimi In a a-
cadrul şantierului „Energo- precli că rezultatele obţinute Un m e rit al m em brilor de subliniat necesitatea găsirii u
montaj' Mintia', precum şl tn procesul de producţie nu partid din schim bul „ A - — la nor forme şi metode eficiente I
discuţiile purtate In adunarea constituie limite ale potenţia m inorul 650 din cadrul C.S. de muncă politică care să mo- |
generalA au avut ca fir di lului uman şl material de ca Hunedoara — a fost acela câ bllizeze toate forţele pentru I
rector realizarea exemplară a re dispun cele două sectoare. In adunarea pentru dare de îndeplinirea sarcinilor econo
lucrărilor de montaj aferente Reducerea termenului de exe seamă şl alegeri au AbordAt mice In continuă creştere Să
grupurilor energetice ale Ter cuţie la grupul nr. 2 s-a făcut probleme de m axim ă Im por se Insiste mal mult pentru ri- .
mocentralei Mintia. Colective cu eforturi deosebite, cu nopţi tanţă, legate de preocuparea dlcarea nivelului de pregătire I
le de muncă ala celor douA nedormite şl în unele cazuri întreg ulu i colectiv de muncă, profesională a membrilor de | Instrumentele de măsură şi control fac obi«ctul primelor cunoştinţe practice. In atelierul şcoală al Liceului industrial din Deva,
sectoare chele din cadrul şan cu cheltuieli suplimentare. puternic reprezentat de comu partid şl a celorlalţi salariaţi, lecţia, sub îndrumarea maistrului loan Feier, e urmărită cu interes.
tierului aub Îndrumarea com Vorbitorii au subliniat că nu nişti, pentru realizarea sarci prin organizarea de cursuri şi Foto < V. ONOIU
petentA şl eficace a organizaţi toţi salariaţii, printre care şl n ilo r de producţie ce-1 revin discuţii colective asupra pro
ei de partid şl-au depAşit sub unii membri de partid, lşl în schim bului din planul anului blemelor vltAle ce Ie ridică
stanţial sarcinile de produc deplinesc sarcinile de produc curent şl în 1071. Darea de procesul tehnologic şl eficienţa
ţia pe primele nouA luni ale ţie. Unii absentează nemoti eeamă a subliniat faptul că economică a producţiei. Adu
anului, randamentul flecArui vat zile întregi de la lucru, lam ino riştl! din schimbul „A " narea generală a aprofundat tn
muncitor fiind mai mare de iar cînd sînt prezenţi mun au pua în circu itu l economiei mod deosebit necesitatea îmbu . IMPIE $1
cât prevederile cu peste 20 000 cesc cu randament scăzut. A naţionale peste prevederile nătăţirii indicilor de utilizare
lei. dunarea generală a recoman planului 2 200 tone lam inate In a capacităţilor de producţie
Punerea tn funcţiune cu 12 dat noului birou ales ca In vii proflle de d ife rite dim ensiuni, prin pregătirea de blumuri co oţelului pe poduri cu opt lin- ţări avansate; laminarea la to Am obţinut, aşa cum arătam
flecare
respunzătoare pentru
zile înainte de termen a gru tor aă desfăşoare o muncă po eretndu-se posibilitatea ca sar campanie de laminare, exploa In cadrul C. S. Hunedoara, gotiere ; asimilarea turnării o lerante negative şi »ntluenţa mai sus, rezultate bune. Aceas
pului energetic nr. 2 de 210 litică susţinută pentru înca cinile actualului cincinal să fie tarea raţională a utilajelor, e economisirea metalului consti pozitivă a acestei metode ce ta însă nu Înseamnă câ am epu
îndeplinite la jumătatea lu n ii
megawaţi constituie un succes drarea acestor salariaţi în dis noiem brie Astfel se va obţine laborarea unul program optim tuie una din preocupările per ţelului în lingotiere dc nouă urmare a calibrăm corecte e izat toate posibilităţile pe ca
de prestigiu pentru turbinişti ciplina muncii. Un rol hotârî- un spor de producţie pe în de lâmlnare şl altele. manente ale organizaţiilor sin tone; introducerea In exploa cilindrilor de laminor pentru
şi sudori, pentru comuniştii tor le revine membrilor de tregul cincinal de 80 000 to In realizarea sarcinilor com dicale şl conducerilor tehnico- tare a oalelor cu o capacitate fiecare profil. Asemenea con re le avem. Dimpotrivă, In a-
ceastâ direcţie mal avem’ IncA
din cele douA sectoare. El s-au partid cu experienţă îndelun ne laminate. plexe, organizaţia de partid admlnîslrative. în toate sec de 230 lone • intensificarea pro sfătuiri au fost organizate şi la multe de făcut. O analiză recen
aflat tot timpul tn fruntea bă gată în munca pe şantiere trebuie să devină o forţă mo- ţiile. sub Îndrumarea organi cesului de elaborare a otelu
tăliei pentru accelerarea rit trlcâ cu mare putere de mobi zaţiilor de partid, s*au iniţiat lui cu insuflarea de oxigen ş.a. laminorul de 650 mm şi linia tă făcută la nivelul conducerii
lină. Una din temele dezbătute
mului de execuţia la toate lizare a colectivului la rezol acţiuni concrete, ample şj efi Aceste dezbaterd au avut drept combinatului a scos in eviden
punctele da lucru tn vederea varea prom ptă a m u ltiple lo r ciente care vizează In mod di scop Înţelegerea in amănunt a aici a fost laminarea la lungimi ţă lipsurile care se manifestă
fire şi multiple şl Importanţa
îndeplinirii angajamentului lu probleme pe care le ridică pro rect economisirea $1 mal buna noilor tehnologii şi clarificarea livrării Industriei prelucrătoare încă In acest domeniu şl s-au
at tn faţa partidului. Stadiile ALEGERI ÎN ducţia. Să Îndrum e şl să spri gospodărire a metalului. La a tuturor problemelor de ordin stabilit noi măsuri car« să se
fizice intermediare, lucrările jin« îndeaproape conducerea ceastă acţiune, la care au fost soldeze cu realizări şl mal bu
da la agregatele rotative, o- adm inistrativă în pregătirea antrenate şl au responsabilităţi ne. Astfel, anallzlndu-se fac
peraţlunlle de montaj ale tur rea liză rii prevederilor de plan precise atît conducerile tehnico- Pentru economisirea metalului torii c a t « Influenţează consu
binei propriu-zlse, Instalaţiile ORGANIZAŢIILE DE PARTID pentru v iito ru l cincinal şt In adminlstrative, cît şi organi mul d« metal In sectoarele da
auxiliare au fost executate în mod deosebit ale anului 1971. zaţiile sindicale şl de Uneret, producţie şl cauzele oare con
s-a pornit de la studierea şt
stabilit
duc la pierderi s-au
avans, creîndu-se astfel posi O atenţie aparte comportă asi a unor cantităţi sporite de me măsuri care să asigure o mai
bilitatea celorlalte formaţii de gurarea cu piese de schimb cunoaşterea concretă, sub toa tehnic şl organizatoric pe care tal astfel laminat. bună folosire şl gospodărire a
lucru să atace în devans ope care trebuie să preîntîmpine M em brii de pa rtid e-au si necesare operaţiunilor de re te aspectele, a problemelor şl le ridică în flecare comparti metalului, in acest scop se va
raţiunile prevăzute în fluxul şl să ia poziţie hotârîtâ împo tuat Întotdeauna tn fruntea În paraţii şl Întreţin ere a agre stablMrea, în funcţie de speci ment şi loc de muncă aplica Toate aceste acţiuni între continua Instruirea diferenţia
de execuţie, Iar rodajele meca triva tovarăşilor lor de mun trecerii socialiste, m oblllzlnd gatelor şl u tila je lo r din dota ficul fiecărui loc de muncă, a rea noilor tehnoloqli. Tot la prinse pînă acum şi munca po- lă a oamenilor pe meserii sl
nice şi probele tehnologice să că care se sustrag de la înde întregul colectiv de muncă la re, operaţiuni care In v iito r măsurilor tehnice şi organiza otelării s-a stabilit o zi pe săp- litico-educativă desfăşurată In locuri de muncă, se ve trece
fie efectuate la o cotă de e- plinirea sarcinilor încredinţa traducerea In fap t a m ăsurilor trebuie executate fără abateri torice, a soluţiilor practice me tfimlnâ (shnbăta), numită „ziua rîndurile muncitorilor, maiştri la organizarea mal Judicioasă
xlgenţă mult sporită. te. Cum majoritatea salariaţi stabilite în adunările de partid de la termenele stabilite în nite să conducă ia economisi calităţii". In această zi se ana lor şi inginerilor, popularizarea a muncii In ajustaje In scopul
rea metalului. S-au întocmit
lizează pe compartimente şi
Turbina de la grupul nr. 3 lor sint tineri, organizaţia de p rivin d creşterea volum ului de grafice. Numeroşi vo rb ito ri au apoi planuri comune de acti locuri d« muncă probleme de pe scară largă a succeselor ob gospodăririi şl depozitării la
ţinute şi a experienţei pozitive
este de asemenea într-o fază partid trebuie să se preocupe producţie şl a eficienţei ei e- luat poziţie critică Îm potriva vitate de lunqă durată ale or calitate pe baza dalelor din au condus la rezultate care minatelor pentru evitarea a
avansată de execuţie. S-au ter intens pentru ridicarea nive conomlce. Adunarea a scos 1n unor fenomene negative ce ganizaţiilor de partid, sindical, confirmă posibilităţile mari pe mestecului de material şi defor
săptămtna respectivă $1 se ex
minat lucrările de închidere, lului politic şi profesional re lie f m ăsurile eficace In iţia şl-au făcut loc In exploatarea U.T.C. şl ale conducerilor sec plică fiecăruia unde .9 qreşit şi care Ie avem pentru economi marea acestora, pentru întări
circulaţia uleiului, probe hi prin diferite forme specifice, te de organizaţia de partid şl utilaje lo r. Este vorba de între ţiilor. cum trebuie sâ acţioneze pen sirea metalului. In sectoarele rea disciplinei ş| răspunderii la
draulică a circuitului de reglaj diferenţiate. conducerea secţiei pentru creş ţinere necorespunzătoare, tam - Iată cltev* acţiuni concrete tru evitarea llpswllor semna oţelărll şl laminoare s-a reali toate nivelurile în gospodărirea
la 40 de atmosfere, revizia la- Deşi la ora actuală stadiul terea Ind icilo r de utilizare a ponărl, bruscări, m anevrări în lupta pentru economisirea late. De asemenea, se studiază zat In opt luni o economie de metalului, pentru Întreţinerea
gArelor, suflarea conductelor lucrărilor a atins cote car« agregatelor, sporirea ca lită ţii greşite, ceea c« a condus la metalului. In sectorul otelflril $1 se analizează zilnic fişa de 2350 tone melal. Cele mal mari Şi exploatarea corectă a Insta
de JoasA şl medie presiune, ro permit îndeplinirea angaja lam inatelor, reducerea consu scoaterea din circu itu l produc s-a permanentizat ca o meto economii au fost realizate de laţiilor şl agregatelor siderur
tirea majorităţii agregatelor. mentului — punerea în func m ului de metal şl altele. în tiv pe tim p îndelungat a unor da, organizare« de discuţii, sub Şarjă pe cuptoare privind res colectivul de la O S M. 2 — gice şl pentru sporirea produc
pectarea Instrucţiunilor de lu
La sfârşitul acestei luni turbi ţiune a grupului nr. 3 cu 10 deosebi s-a acţionat pentru a- capacităţi de mare randament. forma meselor rotunde, cu per cru. In scopul ridicării nivelu 917 tone sl de către colectivul ţiei de otel pe mp vatră de cup
provlzlonarea cu blum u ri co
birou l organizaţiei
Com uniştii,
na va fi gata complet pentru zile înainte de termen — în respunzătoare din punct de ve de bază, conducerea adm inis sonalul mediu $1 Ingineresc pe lui de cunoştinţe privind orga- de la bluming 1000—1300 — tor şi a laminarelor pe tona de
înzldlre şi probele complexe l>crioada care urmează sînt de dere ca lita tiv şl dimensional — trativă să la poziţie hotărtiă diferite teme de strinqentă ac niz9rea şi conducerea ştiinţifi 1(00 tone. Economiile Tealizale lingou.
ale grupului. rezolvat probleme destul de dl. In mod preferenţial de la blu- îm potriva vinovaţilor, să m i tualitate $1 de oare se leaqâ că a producţiei şl a'muncii s-au prin laminarea la toleranţe ne Comitelui sindicatului, l.oale
Aceste realizări remarcabile ficile In primă urgenţă sc im m lngul 1 000 —, s-a Întocm it liteze pentru creşterea respon în mod nemlllodt creşterea organizat cursuri speciale, tip gative se ridică, pe opt luni, la organizaţiile sindicale din sec
au fost făurite de întregul co pune concentrarea forţelor un program optim de laminare, sa b ilită ţii fiecărui salariat faţă producţiei de otel, asimilarea CEPECA cu maiştrii oţelari, 2362 tone, ponderea cea mal ii! şi locuri de muncă îşi vor
lectiv de muncă Dar la obţi pentru terminarea la timp a s-a Introdus răspunderea per de utilajele, agregatele cu care de noi mărci de oţeluri speci lamlnatorl şl de la întreţinere. mare detlntnd-o linia fină cu intensifica In continuare efor
nerea lor un rol de prim instalaţiilor de încălzit din sonală a la m ln a to rllo r faţă de lucrează. ale şi tlpodlmcnsiunl de la- în compartimentul de lami 1014 tone. turile, pentru linalîzarea măsu
ordin l-au avutjmmunişlli ca zona grupurilor nr. 3 şi 4, cre- reclam aţllle beneficiarilor, Îm Subiectul unei la rgi dezba mipate $| economisirea metalu noare s-au organizat două Am evidenţiat aici cîteva din rilor stabilite sl punerea In va
re lucrează în toate echipele îndu-se astfel condiţii optime bunătăţirea asistenţei tehnice teri în adunarea generală I-a lui. Aceste mese rotunde au consfătuiri pe temele: econo cale mai importante acţiuni În loare a noi pns*billtătl de creş
şi la toate locurile de muncă. de lucru în timpul iernii, e pe Întreg flu x u l de producţie constituit $1 problema consu loc la clubul Siderurgicul şi miile de metal şl cum pot fl treprinse în combinatul nostru tere a producţiei şl de economi
In momentele de mare tensi fectuarea probelor tehnologice Aproape to ţi com uniştii care m u rilo r specifice, In specia) a ele sînt conduse de inginerul ele obţinute In laminoare, pre- pentru economisirea metalului, sire a metalului.
une pe platformele turbinei, complexe şl continuarea în au lu at cu vin tu l au subliniat m etalului. S-a remarcat că şef care răspunde de sectorul zentlndu-se cu acest prilej şl acţiuni la care organizaţiile sin
în luptă cu greutăţile Ineren ritm accelerat a execuţiei gru insă faptul că în cadrul schim m aistrul de linie, lam lnatorul ojelărli. Pînă acum su fost dis diagrame cu ajulorul cărora s-a dicale au participat In mod e ŞTEFAN ŞOIMOŞI
te ce le Incumbă o lucrare de pului nr. 4, cu termen de pu bului şl al secţiei există încă şef. la m lnatorll de pe postu cutate şase teme printre care explicat dinamica consumului fectiv şl la finalizarea cărora preşedintele comitetului
asemenea proporţii, comuniştii nere în funcţiune tn primul an rezerve m ari, care, puse !n va rile de comandă, m ajoritatea amintesc: asimilarea turnării de metal In comparaţie cu alte şl-au adus din plin contribuţia. sindicatului salariaţilor din
au fost în primele rîndurl, a al viitorului cincinal. loare, pot contribui din p lin la comunişti, nu au acţionat cu C.S. Hunedoara
desea muncind fără întrerupe Organizaţia de partid trebu realizarea sarcinilor de plan ale suficientă răspundere pentru
re zile şl nopţi pentru respec ie să-şi Intensifice eforturile, să v iito ru lu i cincinal. Lăcătuşul reducerea consumului de me
tarea angajamentului asumat. desfăşoare o amplă muncă po G rlgore Nlstor, şeful de echi tal. Din această cauză, pe în
De o mare eficacitate s-au do litică care să mobilizeze în pă Gheorghe C hiţlm la, electri treg flu x u l tehnologic, de la
vedit şl şedinţele operative de tregul colectiv la realizarea în cianul Iile Dinu, lam lnatorul cuptoare ptnă la ajustaj, sub S i adăugăm frumuseţi
de
Constantin Hrlstea. şeful
analiză a programelor de lu continuare a lucrărilor de la schimb A drian FOlttp şt a lţii au p riv irile îngăduitoare ale co
cru, în care comuniştii cu grupurile nr. 3 şl 4 la cel mal arătat că s-au înregistrat nu m uniştilor se rebuteazâ bare
funcţii de răspundere în ca Înalt nivel calitativ, pentru meroase o p riri şl staţionări de întregi de laminate.
drul sectoarelor, membrii bi valorificarea integrală a expe utilaje. Numai In acest an la Felul tn care s-au dezbătut
roului au fost factori activi în rienţei dobîndlte. nivelul schim bului s-au con problemele m ajore ale produc noi faptelor noastre
găsirea unor soluţii de orga Toate acţiunile întreprin semnat peste 2 000 ore staţio ţiei, Jalonarea precisă a direc
nizare mai .raţională a pro se să aibă la bază rodul gîn- nări, ca urm are a unor defec ţiilo r tn care va acţiona biroul
ducţiei şi a muncii, folosirea' dirii colective, al consultării ţiu n i tehnologice, lipse! blum u organizaţiei de bază în v iito rii de elevii Şcolii profesionale din
din plin a fondului de timp celor mal buni comunişti şi rilo r calde pentru laminare, doi ani, angajamentul fiecărui Colan, Rezultate meritorii sint
In procesul de producţie. cadre de specialişti. Rezultate schim bărilor dese de caje şl membru de partid, de a depu E iiz r ia c ja c L iT r u i consemnate şl de către şcolarii
Fără tndoială că bilanţul fă cilin d ri. A vlnd în vedere că In ne efo rtu ri înzecite pentru în din Valea Jiului şi Simerio. Tot
le bune obţinute pînâ acum deplinirea sarcinilor ce le re
cut cu ocazia adunării genera în procesul de materializare flecare m inut se obţine o pro vin, reflectă m aturitatea poli Nu s-ot putea spune co orga elevii au fost, în aceste zile au
ducţie In vAloâre de 208 lei,
le pentru dare de seamă şi a a grupurilor nr. 1 şl 2 prlntr-o cuantum ul p ie rd e rilo r este des tică şl Înalta competenţă pro nizaţiile municipale şi orăşe tumnale, ajutoare de nădejde la
strîngerca şi depozitarea recol
legeri a constituit un prilej de tu l de însemnat. fesională a com uniştilor dtn neşti Devo, Petroşani, Orâştie şi
muncă susţinută la toate punc schimbul „A * * de la lam inorul Haţeg n-ou ţinut cadenţa in tei din l.A.S. şi C.A.P. Mai mult
satisfacţie şl mîndrle deplină. tele de lucru, la nivelul tutu B iro u l organizaţiei de bază. 650. Acestea constituie, tot munca educativă voluntar-po- de 4 000 de şcolari au partici
Dar comuniştii au fost exi ror formaţiilor pot fi amplifi flecare comunist La locul său odată, şl argumentele demn« triotlco din acest an. îndeplini pat, in ultimele două sâptomîni.
genţi cu el Înşişi. Sudorul de muncă, trebuie aă devină de luat în considerare că am rea prevederilor anuale în pro la diferite munci agricole, fâcînd
cate substanţial în perioada factor dinam izator în preveni plele sarcini economice c« îe nu numoi dovada hărniciei, cî şi
Cornel Cerb, şeful de echipă care urmează. rea şl lichidarea lip su rilo r, în revin schim bului se vor înde porţie de 70 Io sută (Orâştie), 60 a răspunderii cu care s-au an
Constantin Azamflrei, maistrul rezolvarea problem elor m ajore p lin i cu succes. la sută (Devo) şl 64 la sută (Pe gajat în această muncă.
troşani) relevă participarea ti
Lisând ru Dumltrescu, şeful A. MICLEA pe care le ridică producţia S-a M. ARTEN1E nerilor, dor, totodată, cheamă In ultima vreme a căpătat am
organizaţiile U.T.C. respective sâ ploare şl ac(iuneo de valorifica
impulsioneze munco în această re a deşeurilor de hirtie, textile
direcţie. Ne adresăm, mal ales, şi sticle. S-au colectat 24 de to
organizaţiilor U.T.C. din Valea ne de deşeuri, care au intrat in
REDISTRIBUIREA STOCURI Drumeţie utilă n-ou lăsot să fîe Întrecute la ca circuitul economiei naţionole
Jiului, care, cu un an în urmă,
pentru valorificare. Dar această
pitolul muncă voluntor-patrlo- activitote trebuie sa fie îmbro-
tlcă. Orgonlzaţllle U.T.C. orăşe ţişotă şl de către tinerii din in
Qetil aieetstl de la grupul stituţii, cartiere şi de la sote, un
şcolar profesional, liceul In neşti din Vulcan şl Lupenl au o- de organizaţiile U.T.C. sint da
LOR SUPRANORM ATIVE 5 şl 6 din petroşani, ca şl cel Petrîla menţiune. Este adevărat toare să-şi intensifice munca.
cupot primele două locuri
lor
dustrial şl scolUo generale nr.
da la Liceul din Petrîla au or- i
ganlrat, silele trecute, o dru- j că întrecerea din acest an s-a Tinerii hunedorenl au spus
I moŞle comună prin împrejuri- ! desfăşurat pe un pion superior, prezent ori de cîte ori organiza
mile localităţilor lor. însoţiţi ! că cerinţele au fost sporite foţă
cate din beton Blrcea, „Mar semenee, fin tem In plină de profesorii dlrlglnţl, utecJştil ! ţiile U.T.C. ¡-ou chemat sa con
mura" Simeria, Direcţia ju campanie de contractare a din colo S unltAţ] şcolare au 1 Chirurgia, una din căile eficiente de luptă in numele vieţii, a de perioado precedenta, dor ti tribuie prin elanul vîrstei Io ac
neretul Văii Jiului şi-o dovedit,
dat drumeţiei lor şl o noté u-
deţeană de Industrie locală necesarului da aprovizionare tILfl — culegerea de fruete de ' făcut In ultimii ani la noi în ţară paşi însemnaţi. Specialişti de nu o dotă, potenţo şl elanul, Ini* ţiunile încadrate in vasta mun
şi altele. pentru anul viitor. Or, prin ! pAdure. La capătul drumeţiei, înaltă clasă, la dispoziţia cărora stă aparatura modernă, reali ţîativa şi Interesul In acţiunile co voluntar-potriotică. Dincolo
de cifrele cor« vorbesc despre
j h&rnlolo lor a fost mAsnratA
Redistribuirea «upranorma- faptul că întreprinderile nu zează, In sălile de operaţii, adevărate opere de salvare a vieţii preconizate.
dări re comunală Deva 511000 tlvelor comportă o serie de se prea grăbesc să ne decla I tn 1000 kg do măceşe* pe ca şl sănătăţii oamenilor. roadele acestei munci, există un
Recoltarea plontelor medici
lei, întreprinderea de panifl- probleme. După prezentarea re disponibilităţile materiale ro la-au şl predai oantrelor do In fotografie t Aspect dlnlr-o sală de operaţii, In timpul unei nale şl o fructelor de pădure a cîştîg mult mal de preţ - valoa
• n ;ie Deva 2B 000 lei şi listelor, o comisie din între sintem puşi tn situaţia da a ooloet&re. intervenţii. Foto : N. MOLDOVEANU rea educativă a acţiunilor. Pen
„\ idra“ Orâştle 39 900 lei. Nu prinderea noastră trebuia să nu putea face renunţările la înscris c«le mai frumoose rezul tru câ, în flecare tonă de metal
-v:i primit nimic In schimb le recepţioneze din punct de unele contracte. Pentru liste tate In orgonlzaţllle U.T.C. din colectat, în fiecare kilogram de
de la unităţile economice ca vedere cantitativ şl calitativ, le ce le-am primit am înce şcoli. Tineretul studios a făcut fructe culese, in fiecare kilome
ri* deţin stocuri Importante sâ verifice modul de conser put operaţiunile de redistribui din această acţiune adevărate tru de drum construit sau în
.1 cum sînt de exemplu vare, depozitare, caracteristi re cu beneficiarii, dar aşa ore de educaţie cetăţeneasca, la flecare floare sădită, tinerelul o
t îmbinatul siderurgic Hune- cile tehnice şi altele. Prelua cum am arătat înainte cuan capătul cărora şf-ou măsurat pus un dram din dragostea lui
•jr.ara, Uzina „Victoria" Câ- rea In depozitele noastre pre tumul acestor stocuri este hărnicia şl dragostea pentru pentru organizaţia din care (ace
litn, Centrala cărbunelui Pe supune crearea unor spaţii foarte mic In raport cu dis muncă prin cantităţi sporite de porte, pentru locul in care tră
troşani. Centrala minereurl- corespunzătoare separate de ponibilităţile existente la ni plante şl fructe culese: 2 000 kg ieşte, pentru ţoro lui. Am vrea ca
l r neferoase Deva, întreprin velul judeţului. X X măceşe, castane şl plante me zilele frumoase de toomno sâ fie
derea clectrocentrale Deva, cele ocupate prin procesul de Prin urmare mal sânt, din dicinale predate de elevii şcolii pentru fiecare llnâr utecist o in
Întreprinderea de prefabri aprovizionare curentă. De a- păcate nu puţine la număr, profesionale şl liceelor din Brad vitaţie de a adâugo noi frumu
conduceri de întreprinderi şi Crişcior, 600 kg predate de e- seţi faptelor înscrise în cronica
care, atunci cînd 11 se întin levll Liceului din Ghelor, 500 kg muncii patriotice din acest an.
de o mînâ de ajutor, refuză
„Ziua proteefiei muncii11 să o primească. Se mulţumesc,
cu tot riscul ce decurge din
Inscriindu-se in preocupările permanente privind aceasta, să menţină In acti Mai trebuie şl alte intervenţii?
cunoaşterea cit moi aprofundată a normelor de tehnica vitatea întreprinderilor ce le
securităţii muncii, Cabinetul de protecţia muncii. Co coordonează un balast ce a C u m e i m u l t de o s A p l A m l n fl Iii u r m A , l o c a t a r u l din
mitetul U.T.<;. al I.M. Barza şi Clubul muncitoresc Gu- pasă greu rezultatele econo- j a r a o n l o r e n r . 7 - b lo c u l M 3 d i n D e v a . dac In f o l o s i m *
rabarza, au organizat, duminică, in sola căminului cul mlco-flnandare. Dar In afa ue c u r i n d . a a n u n ţ a t ş a n ti e r u l in sta la ţii al T . c . I I . cA c o -
tural din comuna Buceş, o acţiune închinată acestui ră de toate aceste consideren li ,a n “ „ de, * 1>ai d e p a r t e a de b lo c r e s p e c tiv a c s p a r t a .
C o n ş t iin c io ş i. I n s ta la to r ii d c la T . C . H . a u v e n it şl a u î n
scop. In fata a peste 308 de persoane, printre care mulţi te de ordin economie, neîn- i* chis c o lo a n a de ap & sA n u m a i a lb A s c u rg e r e in p e re ţi.
mineri cu familiile lor, ou fost prezentate cîteva filme deplinlrea unei sarcini trasa fe® D a r c o n ş t ii n c i o z i ta te a lo r s - a r c / .u m a t d o a r la a t lt. D o m a i
pe teme de proiectil« muncii din filmoteca întreprinde te cu fermitate constituia o b in e de o s A p t A m l n A lo c a t a r ii fi c ltv a m A sâ r e p a r e d e fe c
ţ iu n e a şl SA d e a d r u m u l ia a p A şi tot d c u tila t i m p ci sc
rii, urmate de un concurs „Cine ştie. ciştigâ* pe nce- abatere de la disciplină. In ■¿sa r u g a ţ i .
ea.şi temă, cîştigat de Glieorghe Pandelică, Mihal l£alu mod cert că dacă pagubele . L o c a t a r i i d i n b lo c n u sosl/.at d e s p r e ac ea sta pc c o n d u
şi Ion Ciobanu. Artiştii amatori ai Clubului muncito aduse economiei naţionale c ă to rii ş a n t i e r u l u i d e i n s t a l a ţ i i , ba i - a u r u g a t t e le f o n ic sA
i n t e r v i n ă c h i a r p c d i r e c to r u l t r u s t u l u i. A m d is c u ta t şl n o i
resc din Gurabarza au prezentat, cu acest prilej un bo prin scoaterea din circuitul c u ş e fu l i n s t a l a t o r i l o r , i n g i n e r u l B r u k n c r . D l n s u l n e -a
gat program artistic, susţinut de formaţia de dansuri productiv a unor fonduri de sp u s :
p r e z e n t
nici
o
r c c l a m n l i c
În r c g ls tr / U A
— N u
populare, solişti vocali şi instrumentişti. Intilnirea s-a ordinul milioanelor de lei ar la a p a r t a m e n t u l 7. L a b lo c u l M 3 a fos t u n c a z d e o p r ir e
d c
a m
In
încheiat cu o frumoasă seară de dans. fi suportate de cei vinovaţi a ap e l p e o c o lo n n A i n tr e a g A p e n t r u r c p n r a r e dc d e f e c
Imprimată pe bandă de magnetofon, acţiunea „Ziua şi nu de buzunarul statului, ţ i u n i , d a r a c elea s - a u r e m e d ia t .
protecţiei muncii' este popularizată în continuare prin factorii răspunzători de pro N u s - a u r e m e d i a t , to va rrtş c i n g i n e r , n o - a m c o n v i n s p e r
d e z i n f o r m a i
staţia de amplificare a întreprinderii, la orele de in blemele aprovizionării altfel so n a l dc acest lu c r u • A ţ i fos t rtupA a c ea sta do o a m e n i i
c o n f r u n t a r e
S p c r A m cA
pe c a r e -l c o n d u c e ţ i.
trare şi ieşire din schimb. E o modalitate plăcută şi e şl-ar face datoria. Situaţia de Deva. Vedere din cartierul Gojdu. p e v i u I n t r e r c c l a m a | ia c e tă ţe n ilo r >1 „ c o n l i n c lo z lla ic a "
ficientă de râsptndîre şi reîmprospătarea cunoştinţelor fapt impune acest lucru cu Foto : N. GHENA u n o r c o n s t r u c t o r i , sA n u m a i fie n e v o ie dc a ltA i n t e r v e n
de protecţia muncii. acultat«. ţie şl $A n u n e m a l i u t i l n l m cu astfel dc c o n t r a d i c ţ ii .