Page 71 - Drumul_socialismului_1970_10

M M B K w n a a
DRUMJL SOCIALISMULUI ^ t i t4010 © tólERCUfll 21 OCTOVJBilE 1970

CINEMA Deschiderea stagiunii
„ARCA BUNE!

D E V A : P â a â r ilo ( „ P a t r i a “ ) ; permanente
A s u l de p ic ă G . A r t a * ) | S E M E -
R L A i C u m in o n u , m a d a r n t
( „ M u r e ş u l ”) ; H U N E D O A R A :
U l t i m u l d r u m ( „ C o n s t r u c t o ­ S P E R A N Ţ E Ia Deva a Filarmonicii
r u l ” ) i O r a h o t â r l t o a r c ( „ S i -
d o r u r g la tu l" ) i C A L A N ; î n c o t r o
o m u l e 7 — a e illlc I - I I < „ ! i I u ­
n i e ” ) i T E L I U C : C a d a v r u l v i u de stat din Arad
— seriile I-n ( „ M l o e r u l ” ) ; Drama reinterpreteazâ un — şl moarte — dispariţie în
O H E L A J t : U l t i m a d r a g o s te neant. Iafet, singur, nu-şl
( „ M i n e r u l “ ) ; P E T R O Ş A N I : mit străvechi de obîrşle
P r o f e s o r u l I n f e r n u l u i şl N o u l prebibllcâ folosind metafore­ poate confrunta spiritul com- In urm a unei iniţiative pe care n u o putem califica de
a n g a j a t ( „ 7 N o i e m b r i e " ) ; le acestuia într-un context bustionat de patima cunoaş­ cit admirabilă, luni, la sala „Arta" din Deva, a avut loc
L U T E N I i W l n n e t o u Io V a ­ terii cu dimensiunile univer­ deschiderea stagiunii permanente a Filarmonicii de sfat din
lea m o r ţ i i ( „ M u n c i t o r e s c “ ) ; polemic de o acută contem­
poraneitate. Fiindcă I.D .SIr- sului. Este necesară tovârâşiR Arad.
A f u r i s i t u l dc b U D le ( „ C u l t u ­
r a l " ) ! L O N E A : V i n ă t o r u l de bu polemizează In „Arca bu­ Arei, femeia-speranţă, capa­ Concertul inaugural, sub conducerea dirijorului Eliodor
c ă p r i o a r e ( „ M i n e r u l ” ) ; P A - nei speranţe" despre condi­ bilă sâ înfrlngâ destinul as­ Rău, a au ut In program una din cele mai reprezentative lu
R O Ş E N I : M i n a cu b r ilia n t e ţia umană, despre tot ceea cuns în dangătul clopotului crăn ale muzicii vocal-simfonice, oratoriul .Anotimpurile"
( „ E n e r g i a “ ) ! P E T R I L A : B ă i e ­
ţii d i n s tr. P ă l i ( „ M u n c i t o ­ ce o proiectează in siluete pe Arcă de Josepk Haydn. Compus In ultimii ani ai vieţii autorului,
r e s c ” ) ; V U L C A N ! A n c h e t a t o ­ tragice şt înălţătoare pe fun­ Teatrul tineretului din oratoriul „Anotimpurile44 este un admirabil exemplu de mu­
r u l d i n u m b r ă ( „ M u n c i t o ­ dalul patetic al unităţii cos­ Piatra Neamţ, cunoscut În­ zică descriptivă şi lirică, respirind aerul sănătos şi învioră­
re s c “ ) ; U R I C A N T : D is c u ţie
b ă r b ă te a s c ă ( „ 7 N o i e m b r i e “ ) : mogonice a existenţei. Arca deobşte pentru ridicata ţinută tor al vitalităţii rustice, dezvăluind o mare gingăşie, o dra­
B A R B A T E N I i C o m i s a r u l X şi simbolică, aidoma corespon­ artistică a spectacolelor sale, goste neţărmurită pentru om şi natură.
b a n d a „9 c lin i v e r z i * („6 A u ­ denţei sale mistice, voieşte să nu decepţionează nici de a- însufleţirea cu care membrii orchestrei şi corul au răs­
g u s t " ) ; O R A Ş T I E i J a n d a r m u l se definească drept un punct ccaslâ dată. Călin Florian. di­ puns intenţiilor dirijorului a scos fn evidenţă preocuparea
se Î n s o a r ă ( „ P a t r i a ”) | T i m p
p e n t r u a tră i ( „ F l a c ă r a " ) ţ cert al universului, tar cei rectorul de scenă, n glndlt un acestui colectiv de a reda cit mai fidel stilul şl atmosfera
O E O A O I U - B A I i H e l g e | H A - care t) populează alternează spectacol care se caracteri­ muzicii lui Haydn.
T E O i B o r a eea m a r e ( „ P o p u ­ în cunoştinţa lor blazoanele zează In primul rînd prin a- Soliştii Maria Mureşan, loan Budolu şi Aurel Ghender
l a r " ) ! B R A D i T l f f a n J m e m o ­
r a n d u m ( „ S t e a u a roşie") ; O U - s-au integrat tn contextul general, remaretndu-se tn mod
R A B A R Z A i Week-end cu A n - deosebit vocea caldă, dar totodată plină de forţă, a so­
n n ( „ M i n e r a l “ ) .
pranei.
Turneul Teatrului tineretului Concertul prezentat de Filarm onica de stat din Arad
ne confirmă speranţele că fn viitor vom asista la adevărate
din Piatra Neamţ sărbători ale artei muzicale. Prof. TIBERIU BARDAN
Vizitatori la Tlrgul Intemaţlon ai Bucureşti 1970. Vedare ponoromicö. (Foto i V. MOLDOVAN)
credinţei şl ale necredinţei. bolirea distanţe! mitice din­
Faţă de această problemă, o- tre drama de Idei şl specta­
blectiv existentă, seminţiile tor. Regizorul investighează
Iul Noc arborează două ati­ cu voluptate coordonatele fi­ Âcusticon - studio
Lucrări executate prin -fel, se situează Ham şl Sem, o mare tensiune intelectuală. In moderna sală de concerte a Studioului de radio din
lozofice ale textului, fonnu-
tudini net distincte. Intr-un
llnd lermeni spectacologici de
Iar altfel Jafet. In fond, cir­
Cluj a avut loc simbătă seara premiera celei de-a VI-a
cumstanţa opiniilor diverse Tonul fundamental polemi- ediţii a spectacolelor experimentale „Acusticon-studio44. De
se creează sub cerul fascinant zant al dramei străbate spec­ astă dată, realizatorii s-au îndreptat spre universul plin de
al cunoaşterii absolute. Acest stantă, accentele lecturii re­ farmec şi poezie al spiritului ar Lei negre prin versuri, tea­
tacolul cu o temperatură con­
18.00 D e s c h i d e r e a
e m is iu n ii i
muncă patriotică 18,05 U n i v e r s a l ş o tr o n . E n c i c l o ­ Iul Ham, Sem şl Iafet, eml- gizorale distrlbulndu-ae cu a- tru, Jazz, negro-spiriluales, balei, film şi plastică, dublate de
cer planează blzonal asupra
p e d ie p e n t r u cei m i c i ;
efecte sonore, toate prezentate intr-o viziune originală, mo­
ţ!ndu-şl
18.30 C a b i n e t u l e c o n o m i c T V .
ceeaşl pondere pe axa care
func­
seducţiile tn
I n v e s ti ţ ii
c h e lt u ir ii '7 1 . E f i c i e n ţ a ţie de potenţa receptivă a fie­ vertlcalizează Impresionanta dernă.
f o n d u r i l o r de
Sutele de spectatori au avut prilejul să facă cunoştinţă
In v e s tiţii In c o D d ltlilo noii căruia. Ham şi Sem cred cu arhitectonică spectaculară Jo­ cu crimpeie din frumuseţile artei negre. Fiecare secvenţă
legi p r i v i n d f i n a n ţ a r e a , fervoare In faptul că univer­ cul de ciar-obscur al siste­
In comune Bălţa, pkvnrl de core vin să se execute lucrări­ lucrările efectuate pînă ocum o r g a n i z a r e a $1 e x e c u t a ­ sul se limitează la Arcă, In- mului metaforic al textului, a spectacolului, fie că a fost vorba de melodiile de jazz in­
lucrări cm $m «xeootâ prin con­ le de finisaj. ou participat peste 200 de ce­ 19,20 1001 de «e rl — e m is iu n e terferlnd conceptul de abso­ replicile care propun rezu­ terpretate de Elena Constantine seu, de poezia africană, de
re a l o r i
tribuţia In muncă fl in bani o In soţul Flzeştl s-o turnot tăţeni, Intre care şi 20 de mese­ p e n t r u c p ] m i e l ; lut, Implicit şl cel al cunoaş­ marea Imagistică a unor ex­ replicile piesei „Lizzic Mac Kay44 a lui Jean Paul Sarlre.
cetăţenilor a (ost discutat In o placa de beton la căminul cul­ riaşi. Au fost prestata mal mult 13.30 T e l e j u r n a l u l de s e a r ă | terii absolute cu limitele a- perienţe umane trecute din de filmul In care au apărut membrii formaţiei Golden Gate
20.00 R e f l e c t o r ;
dunârfle populare şl apoi apro­ tural po o suprafaţă de 100 de 2 000 ore de muncă patrio­ 20.15 T e l e - c l n e m a t c c n . ,,D r n g o s - cestula. Evident, procesele lor filtrul abstracţiunii, oferă Quartet, baletul conceput de m aestra Eva Maksai ori dia­
bat de călre comitelui executiv, mp , iar Io şcoala şl căminul tică şl s au reolizot poşte 12 000 to n e î m p l i n i t ă “ : cognitive vor fl şl ele limita­ spectacolul cuceritor al reîn­ pozitivele ce au prezentat pe aşii cintecului au c o n s titu it
îndată după aceasta, am şl cultural din satul Barbura s-a lei economii. 21,55 A c t u a l i t a t e a lite r a r ă D e s ­ te. avjnd rezultate insignifi­ toarcerii fenomenologici la cile o pagină sugestivă din originala carte scrisă ori nescri­
trecut la Înfăptuirea Iul. Astfel, făcut fundaţia din beton pen­ Lucrările de gospodărire fl c o p e r ir e a şl r e d e s c o p e r i­ ante In raport cu nelimitele sursele egale. să a artei negrilor.
rea p o e zie i In p e is a ju l
prin grija consiliului popular tru împrejmuirea acestora pe o înfrumuseţare, de ridicare o l ite r a r a c t u a l ; universului. Singurul care se DÎsl-ribuţia Impune, prin Pe fundalul scenografiei plină de sensibilitate creată de
s ou întreprins şl se întreprind lungim« de 100 ml. De aseme gradului edilitar-gospodăresc al 22.15 B u c u r i i l e m u z i c i i : U v e r ­ revoltă In numele spiritului însăşi natura rolului, po Ol­ Ovidiu Sturza şi In regia lui Victor Tudor Popa, de la
t u r i c e l e b r e ;
ocţiunl pentru exocutoreo, prin nea, s-a construit şl un zid de comunei noastre, continuă, 22.15 T e l e j u r n a l u l de n o a p te . sensibil, Însetat de cunoaşte­ ga Rucâtnru (Ara), sensibilă in Naţionalul clujean, a fost co n stru it un spectacol unitar,
munca patriotică a cetăţenilor, sprijin pe marginea drumului ION IAZAR re, este Iafet. El este acela faţa termenilor emotivi al plin de prospeţime. Melodiile interpretate de Louis
o unor Importante lucrări de ce trece pe Ungă căminul cul­ primarul comunei Bălţa care vrea să ştie ce este din­ spectacolului. I.elio Săndulcs- Armstrong, Ella Fitzgerald, Mahalia Jackson sau
ordin »oclol-cultural şl gospo­ tural lung de 40 ml şl Înalt de colo de hotarele Arcei, fiind ru (iafet) rezolvă cu Incon­ Duke Ellington, apariţia impresionantă a studentului sudanez
dăresc In Botul Trestia, do pil­ 2,3 m. primul care recunoaşte tra­ testabile disponibilităţi por­ Bedaivil El Hadi, care in final a recitat fn româneşte ver­
dă, zeci de cetăţeni In frunte cu Lo Flzeştl, împreună cu zecile gismul existenţei umane ; ca­ tretul complicat al persona­ suri ale luceafărului poeziei noastre, au cules aplauzele
loon Stoica, secretarul organi­ de cetăţeni, au participat la racterul finit al fiinţării bio­ jului. Alexandru Lazfir (Sem) spectatorilor.
zaţiei de partid, Nlcolae Tgno, lucrări Vaslle Igna, secretarul RADIO m a g n e t o f o n u l de d u m n e a v o a s t r ă ; logice. aflat în opoziţie cu şl Corneliu Dan Rorcia După ce duminică dimineaţa spectacolul a fost trans­
23,00
C o n c e r t
m u z l c â
u ş o a r â ;
Roman Jurcă, Don Romon, de­ organizaţiei de partid, Florico 0,03—9.00 E s t r a d a n o c t u r n ă . infinitatea spaţiilor cunoaş­ (Ham), precum şl evoluţia mis fn direct pe lungimea de undă de 261 m, luni seara o
putaţi, şl loon Stoica, vicepre­ Gorceo, Dumitru Mihuţ, depu­ P R O G R A M U L I I : fl.00 P r o g r a m terii. Conştiinţa raportului de Iul Valentin Urîţescu (Pro­ fost prezentat pe scena casei de cultură a studenţilor.
şedinte al comitetului executiv, taţi, precum şl Alecu Costea, P R O G R A M U L I ; 6,05—9,30 M u ­ m u z i c a l de d i m i n e a ţ ă ; 7.00 R a d i o ­ forţe stabilit între om şl u- tos). Cornel Nicoarâ (Noe) şl O dovadă grăitoare a succesului este iniţiativa adresată
m u z i c a l
j u r n a l ;
7.15 P r o g r a m
de
ou stins 6 000 kg vor şl ou exe­ membru ol comitetului executiv, zic ă şi a c t u a li t ă ţ i ; 9,30 V i a t a c ă r ­ d i m i n e a ţ ă ( c o n t i n u a r e ) : 8,10 T o t nlvers rezultă, In primă In­ Adrla Pamfil Almâjan (Noah) de forurile superioare ca spectacolul să fie prezentat (n Ca­
cutat lucrările de tencuieli Inte­ ior la Borbura, Petru Popo, ţ il o r ; 10,10 C u r s de l i m b a g e r ­ î n a i n t e ; 8.25 M a r t I n t e r p r e ţ i : D a ­ stanţă, filozofia sa existenţia­ care, dincolo de înaltul pro­ pitală şi in alte localităţi ale ţării. Spectacolul experimental
ş t i u ; n ,0 5
rioare şl exterioare Io căminul membru ol comitetului executiv m a n ă : 10,10 V r e a u în sâ tr a n s c r ip ţii v i d O l s t r a c h ; 9.00 C o r u l L i c e u l u i listă — ca prim gest al dis­ fesionalism al creaţiilor, emo­ al Studioului de radio Cluj, bucurindu-se de mult succes, a
„ M l h a l E m l n e s c u ’ d i n B u c u r e ş t i ;
c e le b re
L u c r ă r i
cultural. Urmeoză ca In zilele şl Nicoloe Anghel, deputat, Lo c o r a l e ; l),30 M u z l c â u ş o a r ă ; n ,4 5 9.15 M u z l c â p o p u l a r â ; 9,45 F r a g ­ perării — care defineşte vl«ţa ţionează prin tonul sincer cu creat (n acelaşi timp premisele unor noi realizări de fnaltd
S f a t u l m e d i c u l u i ; 12,OU M e lo d iile m e n t e d i n o p e r e le „ P r o m c t e u * sl umană ca fiind o emoţionan­ rare răspund solicitărilor per­ ţinută artistică, temelia pe care să se contureze o suită de
a n o t i m p u r i l o r ; 12,25 Ş tlln t n In z l ; ..M a r i a n a P l n c d a * d e D o r u P o - tă aventură între momentul sonajelor.
12,30 M e lo d ii p o p u l a r e ; 13 00 R a ­ p n v i c l ; 11,00 M u z l c â u ş o o r f l; 11.30 spectacole cu caracter permanent, menite să contribuie la
d i o j u r n a l ; 13.10 A v a n p r e m i e r ă c o ­ Soliş ti şl f o r m a ţ i i a rtis tic e de a - genetic — Ivirea din neant AL. COVACI lărgirea orizontului artistic al publicului.
t i d i a n ă ; 13,22 M e l o d i i dc Ion el m a t o r t ; 11.50 U v e r t u r f i la o p e r e ta
F e r n l c şt P e t r e A n d r e e s c u ; 13.45 ,.P o e t $1 ţ â r a n “ d e S u p p â ; 12,0.1
S u b f l a m u r a p a r t i d u l u i — c in te - A v a n p r e m i e r a c o t i d i a n ă ; 12,15
c e ; 11,00 C o m p o z i t o r u l s ă p t ă m î - C o n c e r t de p r l n z ; 13,00 M e l o d i i de
N l c o la e K l r c u l e s c u ; 13,13 A r i i d in
J T P 3 S 3 B t * ) Ê n l l : C é s a r F r a n c k ; 14.40 P u b l i c i ­ o p e r e : 13,30 U n d a ve se lă ( r e l u a ­
tate r a d i o ; 14.50 U v e r t u r i la o ­
m m m p e r e ; 15.00 S e r ia l r a d i o f o n i c p e n ­ r e ) ; 14,08 M u z l c â p o p u l a r ă d in
tr u tin e rii a s c u l t ă t o r i ; 15.30 S o ­ T r a n s i l v a n i a ; H .3 0 P a s te l m u z i ­
lişti de m u z l c â p o p u l a r ă ; 10.00 c a l ; 14.SS S t ll n t a la z l ; 15,00 P u ­
R a d i o j u r n a l : 16,20 O r c h e s t r a R a y ­ b lic ita te r a d i o ; 15,20 D a n s u r i d in
m o n d L e f è v r e ; 16,30 C o n s u l ta ţi e o p e r e ; 15,30 R a d l o - ş c o a l ă ; 15.00
C v a r t e t u l
In
R a d i o j u r n a l :
16,20
BASCHET. Ş.S. Sibiu — Ş.S. J u r i d i c ă : IR .40 P a g i n i d in o p e r e ta sol m i n o r d e N l c o la e B u l c l l u ;
de L e ­
..C o n t e l e de L u x e m b u r g “
15,50 P e t e m e m e d i c a l e : 17.00 C a ­
17.05
t i n e r e t u l u i ;
h a r ;
A n t e n a
J7.30 M u z i c ă p o p u l a r ă ; 18.03 Ş t i i n ­ ru se lu l m e l o d i i l o r : 17.35 L e c t u r i
ţ ă , t e h n ic ă , f a n t e z i e ; 18,30 C l n t e - p a r a l e l e ; 18,03 C o n c e r t de m u z i c ă
Deva 38-63 (!) cui e p r e t u t i n d e n i : 10,00 G a z e t a p o p u l a r ă ; 18,30 355- de de c tn te c e ;
C u r s
l i m b a
e e r m a n â ;
10,50
r a d i o ;
19,30
p o p u la r a :
M u z i c ă
20,05 T a b l c i a de s e a r ă ; 20.10 M 1 - in ,00 R e v i s ta ş la g ă r e l o r ; 19.10 M e ­
c r o r e c lta l G l c â P e t r e s c u : 20 20 A r ­ r id ia n e l ir ic e : 19,50 N o a p t e b u n ă .
g h e z i a n ă ; 20.25 Z e c e m e lo d ii p r e ­ c o p i l ! ; 20,00 P ie s e v o c a l e ; 20,15
Prof Stelîan Popescu ne-a com unicat cA, dumlnîcâ, f e r a t e ; 21,00 V o c il e artei m o d e r ­ T e a t r u r a d i o f o n i c ; 21.42 M u z l c â
n e : 21.20 T a n q o u r l c e le b r e ; 21.30 I n s t r u m e n t a l ă : 22.00 .T n z z ; 22.30
echipa de baschet fete a Şcolii sportive Deva, pe care D a n s u r i s i m f o n i c e ; 23 05 D i s c u r i
M o m e n t p o e t ic ; 21.35 S o lis tu l se­
o antrenează, a repurtat un rem arcabil succes, invln- r i i : D e a n M a r t i n ; 22.00 R a d i o j u r ­ r a r e ; 24.00—1.00 F e s t i v a l u l m u z ic a l
n a l ; 22 20 S p o r t : -22.30 P e n t r u In t e r n a t i o n a l S a l z b u r g 1970.
gînd In deplasare echipa Ş.S. Sibiu cu scorul 63—30
(27—22).
DupĂ o reprlzâ echilibrata, elevele profesorului S.
Popescu îşi Impun ritm ul vioi Jn repriza secundĂ, în atenţia conducătorilor auto
punctlnd succesiv şl reuşind o victorie la scor. Succe­ I n t r e Z l - şl 25 o c t o m b r i e , s e r v ic iu l M iliţie i m u n i c i p i u l u i
O e v a , î m p r e u n ă cu a c tiv u l tic ş o fe r i v o l u n t a r i , o r g a n i z e a z ă
sul se datorează în mod deosebit principalelor realiza­ o a m p l ă a c ţiu n e dc d ls c ip lln lza rc . a t u t u r o r c o n d u c ă t o r i l o r
a u t o . p a r t i c i p a n ţ i la t r a f i c u l r u ti e r .
toare Georgescu (20), Slanciu şl Dinlş. A c ţ i u n e a fi in d a n u n ţ a t ă , n u r â m l n e a ltc e v a de f ă c u t rte-
cll dc a c ir c u la c o re c t p e o r ic a r e d r u m şl In o rlc o î m p r e ­ Aleile largi ale oraşului nou Brad,
j u r a r e . Foto : T. ROIBU
"S 5B
Pentru cine nu cunoaşte, e- că da, dar a dispărut. In ju ­
ceste patru iniţiale înseamnă i rul orei 8 l-am revăzut In pia­
Atelierul de reparat utilaj co­ A R U C - un „emiţător“ bruiat pe „lungimea ţă „clnatlndu-se".
mercial ; de reparat sau de în ­ Pe doi din tinerii lucrători al
treţinut In bune condiţii de secţiei l-am găsit lntîmplător
funcţionare nişte mijloace fi­ la ora 12 într-o locuinţă din
xe cere permit modernizarea curtea atelierului. Curiozitatea
comerţului la nevoile prezen­ de undâ" a comerţului modern ne-a împins aă ne convingem
tului. Jn aceste mijloace, de­ cum îşi fac datoria In reţea.
numite utilaj comercial, comer­ Şefii de unităţi la care am son­
ţul Investeşte anual sute de dat ne-au răspuns că şl-o fac.
mii de lei. Dar intre cel ce-şl Disciplina, însă, are un singur
propun 6â realizeze cu ajuto­ ra nu-« de găsit Iar despre În­ ea Moga, responsabilul maga­ jung acestea Aşa arată !n pre­ tltea ore şl că poate Intra In le exploatează — no apunea mal raţională, pentru Instola- nume In orice condiţii. De alt­
treţinerea curentă o utilajului zinului alimentar 51 Slmeria) zent tabloul aprecierii aau de­ reparaţii capitale. Obligaţia a- responsabilul restaurantului rea şl întreţinerea optimă a
rul lor un comerţ modern şl fel, cu privire la disciplina lu­
cei plătiţi să le întreţină — nu poate fl vorba — O vitrină frigorifică 1mi nigrării activităţii ARUC. Si cestel evidenţe revine prin „Feroviarul" din Slmeria. Cînd utilajului. crătorilor ARUC conducătorul
respectiv între comerţ şl ARUC — Nici relaţiile noastre cu stă de o sâptâmlnâ din cauză pentru că e atlt de pestriţ şi lege O.C.L.-ului, dar pentru că pe agregat se constituie bloc Mijloacele noastre materiale lor tehnic ne spune i
— s-a statornicit un climat de el nu alnt prea bune. e de pă- că motorul e du6 In bobinat contradictoriu, să vedem de ce nu şl-o respectă, are nevoie ca de gheaţă atunci trebuie oprit actuale, de a face reparaţii ca­ — Nu le acord credit total
neîncredere, punctat cu acuze raro şeful serviciului adminis­ iar astâ-varâ. barul pentru bere e astfel şl dacă n-ar putea fi salariaţii noştri sâ-i Indice ca­ şl această manevră trebuie a-o pitale slnt mici în raport cu lucrătorilor şi şefilor noştri de
reciproce, „condimentat* cu trativ de Ia T.A.P.L Hunedoa­ mal mult a stat declt h func­ altfel, mal uniform, mal puţin re anume utilaj trebuie să In­ facă lucrătorul din magazin. cerinţele. Dar disproporţia o secţie. Mal ales că pe rrlulţi
„puneri la punct“, toate, bine­ ra. Utilajele duse la reparaţii ţionat (Slnziana Timpeanu. res­ contradictoriu, încllnînd mai tre în reparaţii. Aprecierea o Dacă nu ştie sâ potrivească mai accentuează şl unii bene­ dintre e! printre care şl şefii
înţeles. grevlnd contul (şl aşa capitala stau prea mult la a- ponsabila bufetului „Rapid" Si- mult către calificativul bine fac salariaţii ARUC, în funcţie presiunea apel în expresoul de ficiari şl lată cum. Dacă am de secţie de Ia Hunedoara şi
grevat) al bunel «ewlri a ce­ teller merla al T.A.P.L. Deva). cafea, lucrătorul care-1 exploa­ avea motoare electrice sau a­ Petroşani l-am găsit în loca­
tăţeanului. — N-am reclamat niciodată tează îl poate distruge repede. gregate frigorifice rezervă, a­ luri consumlnd băutură In
$1 pentro că cm Intrat In­ „.CONFIRMATE SAU că ml s-ou alterat mărfuri din Dar a şti acest lucru face p ar­ tunci am Înlocui rapid un mo­ ilmpul programului, Dar şi şe­
tr-o perioadă de relativ rfigaz. INFIRMATE cauza frigiderelor. Lucrătorul te din îndatoririle Iul. tor ars sau un agregat stricat. fii de unităţi comerciale li stri­
pe frontul divergenţelor între ARUC care face întreţinerea Aceleaşi argumente nl le-a Dar aceste ansamble de rezer­ că. II Ispitesc în diferite fe­
ARUC şl comerţ am căutat ca — Utilaje!« din magazinul vine aproape zilnic pe la m a­ A N C H E T Ă adus şl tovarăşul Mureşnn, dar vă se află la beneficiari. O.C.L luri, se lasă înduplecaţi dc el
pe baza experienţei trecute să nostru funcţionează bine, mai gazinul nostru, ne relatează am socotit că venind din par­ Alimentara şi T.A.P.L. Deva la confirmarea reviziilor.
descoperim cauzele acestei puţin aparatul de măcinat ca­ Aron Motoc, responsabilul ma­ tea unor lucrători ai comerţu­ le-au repartizat pe Inventar Escamotarea În acest fel a
«târî de l u c r u r i şl să încercăm fea care o macină prea mare gazinului alimentar nr. 1 H u­ lui conving mal mult. şefilor de unităţi Nu putem răspunsului ne pare o încer­
a orienta vederile cui trebuie Aceeaşi star« da lucruri am a­ nedoara (magazin Indicat de sub nici o formă lua un mo­ care de deplasare a răspunde­
către un mod de a lucra i vii vut-o şl !n trecut (Maria Şutu, conducerea O.C L ca avind CITEVA TREBURI tor de la o unitate sâ-1 mon­ rii către altul pentru indisci­
bîn» în viitor responsabila magazinului ali­ greutăţi In relaţiile cu ARUC- DE STRUCTURA tăm la alta Şl atunci, normal, plina propriilor subordonaţi,
mentar nr 1 Deva). ul) OBLIGAŢII PROPRII, de starea reală a utilajului. Iar ORGANIZATORICA noi ducem motorul ars la re­ deplasare cu care nu sîntem
MAI 1NTÎI ACUZB-. — Salariaţii ARUC răspund Am reţinut din afirmaţiile şi CUNOSCUTE SAU numărul de ore de funcţionare CE SE CER bobinat, fapt ce ţine utilajul de acord.
e „potrivit”. Dar el nu reflec­
prompt la solicitările magazi­ părerile mal multor şefi de Li­ MECUNOSCUTE, ÎMBUNĂTĂŢITE inert cel puţin o sâptâmlnâ. Ce se poate conclude după
— Ce părere aveţi despre nului nostru. Anul trecut am mitaţi din reţeaua comerţului RESPECTATE SAU tă grija beneficiarului pentru Beneficiarii din Petroşani şi această „radiografie* de an­
utilajele sale care se distrug
relaţiile O.C.fc. Alimentara cu avut necazuri cu el dar anul alimentar şl de alimentaţie pu NERESPECTATE adesea prematur din cauza — Cred — e de părere Ton Hunedoara ne-au înţeles şl au samblu a relaţiilor comerţ —
ARUC? Este întrebarea pusă acesta nu (Maria Şuster, res­ bllcâ door pe acelea care re — De trei zile caut pe şeful Mârgineanu, directorul O C.L centralizat piesele rezervă. Cei ARUC ? Că la îmbunătăţirea
tovarăşului Ion Mfirglneanu, ponsabila magazinului alimen­ fleetâ stări de lucruri speciii secţiei ARUC sâ stabilim pla­ proastei exploatări. De multe Alimentara Deva, — că dacă din Deva nu, şl asta le pro­ activităţii de întreţinere, repa­
ori utilajele slnt montate In
directorul O C.L. Alimentara tar nr S Deva ce fie In organizarea ARUC-u nii de reparaţi) capitale ale u- spaţii nepermtse, Iar pe agrega­ ARUC ar fi dotat cu utilajele duce lor. Indirect, greutăţi. rare şi judicioasă exploatare a
Deva. — Utilajele comerciale din n- Iul, fie In cea a comerţului ilajelor pe anul viitor, dar tele frigiderelor se pun clrpe pe care le repară şl întreţine utilajului comercial flecare din­
— Plătim nl*te borti. şl nu nttatea pe care o conduc func­ Iată acum şl alte constatări. L: iu-1 găsesc — ne spunea tova- la uscat I Aceasta pune moto­ atunci s-ar dovedi mal mult CONDUCEREA ARUC tre părţi mal are de contribuit
puţin!, pentru întreţinere ţionează şl au funcţionat întot­ magazinul 73. carne, din Hvmr- âşiil Nlcolae Viatrovschi, teh­ rul şl agregatul In suprasarci­ interesat In organizarea aces­ SA APESE MAI TARE cu multe şi că această contri­
ARUC-uîul dar avem utilaje deauna bine. ARUC are în Si- doflra, o vitrină frigorifică st; nician cu agregatele frigorifi­ nă. Am putea dovedi cu multe tei activităţi PE PEDALA buţie trebuie stabilită do co­
comerciale neîntreţinute, avem merla un salariat care-şi face de două sâptâmlnl cu motorii ce la O.C.L. Alimentara H u­ exemple „grija" comerţului — Forma organizatorică pro­ DISCIPLINARII UNOR mun acord
mărfuri alterate din cauza conştiincios datoria. E drept că nemontat din cauză că salaria­ nedoara Răspunsul tovarăşului pentru utilajele sale Dau doar pusă — spune Gabriel Mure- LUCRATORI I Direcţîo comercială care lu-
atagnfirll ior. ARUC-ul nu face sînt perioade cînd nu face fa­ tul ARUC din sectorul respei Habriel Mureşan, conducătorul unul : un tonomnt de 15 000 lei jan. ar îl Intr-adevăr hună. telcazâ şl ARUC-ul şi pe be­
întreţinere el numai reparaţii ţă operativ la toate solicitările tiv... a plecat In concediu tehnic al ARUC. este prompt : al TA.P.L. Hunedoara a fost Dar cu mijloacele actuale ne-ar Nu tntlmplâtor activitatea neficiarii săi sâ studieze şi a­
atunci eînd e chemat de şeful dar şl utilajele noastre sini altul „nu se bagă" să-l mon — Nu iau apărarea şefilor dc adus, după 2 ani, la reparat, îngreuna mult munca Benefi­ ARUC înregistrează multe ne­ plice forme organizatorice noi,
de magazin. Aşa nu ee poate Imbătrlnite. Renumele prost teze La magazinul 4R din Te pcţli sau a lucrătorilor din într-o stare de ai crede că a ciarii noştri au In schemă cite mulţumiri pe teritoriul secţiei gindite în comun, dar care să
Trebuie achlmbnt ceva In a- care I s-a creat pe alocuri In Huo, camera frigorifică nu st xubordioea mea. Va trebui să un tehnician şl un funcţionar Hunedoara. Pe şeful secţiei, se subordoneze aceluiaşi inte­
eeastâ organizare. comerţ ARUC-ulut e creat cu închide ermetic, stare in carr criflr ce a făcut în acest timp funcţionat 20 de ani. Am gă­ nenf.ru aceste utilaje. N-ar tre­ loan Vlrgolici, l-am căutat pen­ res : menţinerea acestor utila­
— Care slnt părerile ricsnro concursul lipsei de interes a se află din aprilie, înr la uni­ efu) de secţie Dar ce prelen- sit în el cuihuri de şoareci. Şi bui să se atribuie toate postu­ tru relaţii la toate unităţile je în funcţie şi în final o mai
are durata de exploatare
relaţiile cu ARUC-ul la O.C.L. unor gestionari de magazine tatea 79 camera se deschid» fepi are O.C.L Alimentara Hu­ nni ! 15 rile acestea schemei noastre, din Hunedoara care nu telefon bună servire a cetăţeanului.
Alimentara Hunedoara ? Ne care cred că dacă au dat un rind porneşte compresorul 1 ; nedoara ? Sâ facem noi cee.i — Frigiderul de la magazi­ numai cîteva. împreună eu — Nu-I mai căutaţi degeaba Disciplina !a lucrătorii
răspunde tovarfişul loan O- telefon şi salariatul ARUC n-a cofetăria „Liliacul", un motm rc ar trebui sâ facă ei ? Pla­ nul nnslru face gheaţă dar nu planurile de aprovizionare de ARUC-ului irebuîe sâ consti­
proiu (director comercial Ia putut ven! In ziua necea ei rebobinat de ARUC pentru ca nul de reparaţii eure.nle ş> ca­ răceşte — se plînge Ladislau utilaj Astfel, am putea trece că nu-1 găsiţi — ne-a averti­ tuie pentru conducerea aces­
O C t.) : sini absolviţi de răspundere mera frigorifică a luat foc la pitale e o treabă a beneficia­ Mureşan dc la magazinul 4R !a realizarea acestei propuneri zat tovarăşul Nicolae Viatrov-
rului. Dar nici unul din bene­ schi. Fu l-am văzut dimineaţa tuia pîrghia pC care să apese
— Sâ nu vorbim de relaţii Sâ sc zbată fiecare alt! r.ît c 15 minute după ce a fost In­ ficiarii noştri nu e în măsu­ Tcliuc. care e într-adevâr bună. A­ la ora 7 la atelier, ne-am În­ în permanenţă.
ru ARUC-ul. Niciodată salaria­ nevoie pentru Interesele maga­ stalat şi pornit. Mai sînl şi alte ră să spună cu certitudine că — Depinde cîte ştie despre tunci şi noi am putea acţiona ţeles sâ ne întllnlm spre a sta­
ţii secţiei sale de la Hunedoa­ zinului pe care-1 conduce (Lu- constatări dar socotim că a­ utilajul cutare a funcţionat a- utilajele din magazin c*l care mal bine pentru o exploatare bili unele treburi, ml-a proml* ION CIOCLEI