Page 72 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 72
DRUMUL SOCIALISMULUI % N r , 4910 MIERCURI 21 OCTOMBRIE 1970
W ■
VUITA PREŞEDINTELUI Medalia jubiliară a O.N.U. Vizita pravegherea încetării focului, A n u l
onunţă agenţia France Presse,
tomnată preşedintelui citind surse informote din ca
pitala iordaniană.
ÙW SIII ULUI DE SEAT preşedintelui va ii prezidat de primul minis 2 0 0 0
Biroul politic mixt permanent
Nicolae Ceauşescu tru tunisian, Bohi ladgham,
care este în acelaşi timp pre
şedintele Comitetului Superior
A L ROMÂNIEI, . IiiII Arob. (Umraie din pag 1)
Cu prilejul dejunului oferit zentînd cele 5 continente în MONTREAL. — Guvernul pro
de preşedintele Consiliului conjurate de cuvintele „Naţiu vinciei canadiene Ouebec a Oraşele de mîine se vor di
de Stat al României, Nicolae
NSCOLAE CEA şedintelui actualei sesiuni a nile Unite" in cele 5 limbi o- in Olanda reafirmat luni seara permisiu ferenţia unul de altul, susţine
pre
Ceauşescu, în onoarea
ficialc ale organizaţiei Dede
nea de a-i lăsa pe autorii re*
John McHole de la Universita
O.N.U., Edvard Hambro. şi se subt este gravată inscripţia centelor răpiri să părăsească tea de stot din New York. Vor
„1945-1970“.
nestingheriţi Canada in schim
BUDAPESTA - Marţi a în
cretarului general al O.N.U., Reversul medaliei înfăţişea BELGRAD 20 (Agerpres). — ceput la Budapesta Consfătui bul eliberării ataşatului co exista atunci în citeva ţări o*
L\ DETROIT U Thant a înmînat şefului ză replica miniaturizată a cu Preşedintele Iosip Broz Tito a rea reprezentanţilor sindicate mercial britanic James Cross. raşe-universitate, ştiinţifice (e
statului român medalia jubi
xemplu: Cap Kennedy); recrea
sosit marţi în capitala Olan
Guvernul federal a confirmat,
noscutei sculpturi „Să trans
liară de argînt, bătută cu pri formăm săbiile în pluguri", dei intr-o vizită oficială. In lor miniere din unele ţâri so Io rîndul său, la Ottowa res tive (Las Vegas) ; muzeistice
lejul sărbătoririi celei de-n pe fundalul complexului arhi legătură cu aceasta, preşedin cialiste, care dezbate probleme pectarea acestei oferte o gu (Veneţia, Florenţa); experimen
caţle, numeroşi muncitori au 2o-a aniversări a Organizaţi tectonic al sediului Naţiunilor tele a acordat un interviu te actuale ale revoluţiei industri vernului provinciei Quebec. tale, pentru a explora diferi
adresat cuvinte de salul înal ei Naţiunilor Unite, precum şi leviziunii olandeze în care s-a ale şi sarcinile ce revin sindi te tipuri de viaţă. Cîtevo din
(Urmare' din p o g .lj tului oaspete. un înscris pe care se aflau Unite, înconjurat de cuvinte referii şi la uncie probleme catelor. Din ţara noastră par SANTIAGO DE CHILE. - tre aceste oraşe, pe care aerul
Ieşjnd din hala laminorului cuvintele : „Oferită excelen le „Pace, Justiţie, Progres", internaţionale. ticipă o delegaţie condusă de Fostul maior Arturo Marshall, poluat le-ar face de nelocuit,
Sleebing, oaspeţii au parcurs, de asemenea în 5 limbi, deviză Preşedintele iugoslav a ex Petre Furdui, preşedintele Co vor fi ocoperite cu un Imens
hule a urmat fluxului tehno cu maşinile, un traseu în ju- tei sale, preşedintele Consiliu sub care îşi desfăşoară lucră mitetului Uniunii sindicatelor urmărit de poliţia chilianâ du clopot din material plastic. Al
logic, ceea ce a dat posibili . rul întregului complex. Ei au lui de Stat al Republicii So primat, între altele, opinia că din întreprinderile industriei pă rebeliunea militară de la
tatea gazdelor sâ prezinte cialiste România, dl. Nicolae rile actuala sesiune jubiliară situaţia actuală din Europa miniere, energiei electrice şi 21 octombrie 1969, a fost a tele vor fi scufundate în o-
succesiv procesul de produc trecut prin faţa pistelor de Ceauşescu, cu prilejul vizitei a Adunării Generale a Orga este ceva mai bună decît în geologiei. restat luni dimineaţă într-o ca ceon. Acestea din urmă nu vor
ţie. încercare a maşinilor şi a Mu sole la sediul Organizaţiei Na nizaţiei Naţiunilor Unite. urmă cu cîţiva ani şi că exis să din centrul capitalei. In reprezenta o nodtate, deoare
zeului Ford. Acesta reuneşte, tă multe elemente care con ce chiar în secolul nostru, 62
Oaspeţii au fost conduşi Jn într-un parc, numeroase case ţiunilor Unite din New York. Preşedintele Nicolae Ceauşescu firmă o asemenea îmbunătăţi AMMAN. - La Amman au .cursul operoţiei. poliţia a folo de acvanauţi şî ingineri au pe
sectorul de asamblare Dear şi tehnici din a doua jumăta 19 octombrie 1970". a mulţumit secretarului gene re. In ncesl sens. preşedintele fost constituite luni birourile sit grenade lacrimogene. trecut altemotiv şapte luni la
born, unde, la aproape fieca te a secolului trecut, de o deo Pe o parte a medaliei se a ral U Thant pentru medalia Tito a amintit tratatul dintre mixte permanente - politic ■ şi In momentul arestării, Mar o adincime de 15-30 m in ca
re minut, lese de pe banda de sebită valoare documentară, u flă emblema O.N.U,, repre- primită. militar — ale Comitetului Su shall era înarmat cu un pistol, drul expediţiei Tektile-ll. S-o
montaj un nou automobil Ford nele fiind aduse de la mari Uniunea Sovietică şi R F. a o puşcă cu luneta şi 400 de dovedit cu oceastâ ocazie, că
Mustang sau Cougar. Pre depărtări, de pe continentul Germaniei, precum şi curentul perior Arab însărcinat cu su- cartuşe. oceşti „cobai", care au studi
dc opinie tot mai
favorabil
şedintele Nicolae Ceauşescu întreprinderii unor acţiuni at biologia, fauna şi flora ac
s-a interesat de gradul de au nord-american. Aici, a fost Intîlnirea preşedintelui M O S C O V A . — L a M o s c o v a a ieşit <1c s u b t lp n r ccl de -al vatică nu au suferit in orice coz
menite sâ transforme Europa
tomatizare a procesului de a transplantată şi casa cunos într-un bastion ol păcii. Dar, tve llca v o l u m rlin tr -o lu c r a re p r e g i t l t A tu c o m u n de c o l a b o de singurătate. Apo de mare,
r a t o r i ai A c a d e m i c i R e p u b l i c i i S o c ia lis te R o m A n i a şl A c a d e
samblare, de organizarea pro cutului inventator Edison. m ic i de Ş t ii n t c n U . R S .S . şl c o n s a c r a lA r e la ţiilo r istorice desalinîzată potrivit procedee
ducţiei şi s-a întreţinut cu spe După un tur al oraşu Nicolae Ceauşascu cu membrii toate acestea, a spus el, re d in t re T A r i l c R o m f t n c şl R u sla tn secolele x v - x v m . A c p s t lor in curs, prin ebuliţie (cele
cialişti asupra unor caracteris lui, gazdele l-au condus prezintă încă puţin. Dificultă u l t i m v o l u m c u p r i n d e doc u m e n t e , m e s a je şl c o r e s p o n d e n t a două uzine in funcţiune din
ţile dîn Europa nu au fost în
d i p l o m a t i c i .
tici tehnice. pe şeful statului român
pînă la aeroportul din Delroit, lăturate încă Continuă cursa Kuweit) va putea fi dirijată şl
Gazdele l-au Invitat In con unde şi-au luat rămas bun, ex- înarmărilor, în Europa există consumată în interiorul conti
tinuare pe oaspeţi sâ viziteze primlndu-şi satisfacţia de a-1 „Consiliului pentru relaţii două blocuri, ceea ce repre nentelor şr deserturilor, fără în
noua linie de laminare con ii avut ca oaspete. Preşedin zintă un pericol permanent. Poziţiile arabo-israeliene fată de doială iertile la ocec vreme.
struită anul trecut, a cărei ac tele Nicolae Ceauşescu a mul Propunerea ţârilor socialis » t Pentru omul anului 2 000
tivitate este condusă printr-un ţumit în numele său, al so te de a se organiza o confe problema principală va râmine
sistem general de dirijare pe ţiei sale şi a) persoanelor ofi externe“ din New York rinţă în problemele securităţii prelungirea încetării focului fora îndoială cea a transpor
bază de cartele perforate. In ciale ee-1 însoţesc, pentru cal reprezintă un lucru util şi tului şi circulaţiei. Străzile
timpul vizitei, preşedintelui da primire ce Ie-a fost rezer bun, a arătat preşedintele Ti în zona Canalului de Suez noastre sini incomode. Mol ră-
Ceauşescu l-au fost expuse vată în oraşul automobilelor Luni dupâ-amiază, pre Hoffman, director general al to, subliniind, totodată, că „es mîne încă loc in spaţiul nostru
preocupările imediate şi de La amiază, şeful statului ro şedintele Nicolae Ceauşescu şi Programului Naţiunilor Unite te vorba, în acelaşi timp, de aerian, deşi americanii cunosc
perspectivă ale uzinei pentru mân a părăsit Detroitul. A soţia sa, Elena Ceauşescu, au pentru Dezvoltare (PNUD), Ja un proces care cere multe pre CAIRO 20. — Coresponden prelungirea acordului de în de pe acum probleme serioase
adoptarea unor tehnologii noi vionul a făcut o escală la Buf răspuns invitaţiei de a fi oas mes A. Linen, editor al unor gătiri şi diminuarea acelui e- tul Agerpres, Constantin O- cetare a focului. intre Boston şi Washington.
de fabricaţie, ca şl anumite falo, in apropiere de graniţa peţii de onoare ai „Consiliu mari publicaţii periodice, Ro goisrn manifestat de unele ţâri prică, transmite : In cadrul ★ Peste 30 de ani maşinile vor
planuri privind reducerea po canadiană, ]a 40 km de cele lui pentru relaţii externe’1 din bert Murphy, ambasador, pre din Europa. Mă gîndesc, de unui discurs rostit in faţa co TEL AVIV 20 (Agerpres). — fi construite din materiole sin
luării atmosferei. Preşedinte bra cascadă n Niagarei, una New York. Intîlnirea a avut şedintele unei companii indus exemplu, la îngrădirile ce se mandanţilor şi ofiţerilor su Israelul este gata sâ accepte tetice Se crede că ele vor fl
le Ceauşescu s-a Interesat de din cele mai prestigioase a loc la sediul acestei asociaţii. triale, Samuel P. Hayes, pre pun în calen dezvoltării rela periori ai armatei, întruniţi prelungirea perioadei de în propulsate electric inceplnd
eficacitatea unor procedee teh tracţii peisagistice din Ame Au participat, de asemenea, şedintele băncii Manufactures ţiilor economice dîn Europa. la Statul major genera), pre cetare a focului în zona Ca din 1980. Ele nu vor ovea ne
nice, de randamentul şl eco rica de Nord. Oaspeţii au ad Dumitru Popeseu, membru al Hanover, David A. Morse, fosl Ţoale acestea trebuie înlătu şedintele R.A.U., Anwar Sa nalului de Suez, dar conside voie de întreţinere şi vor cir
nomicitatea lor. Pe întreg par mirat spectaculoasa cădere de Comitetului Executiv, secretar director al Biroului Interna rate treptat. Este deosebit de dat, a menţionat că o prelun ră că respectarea reciprocă a cula pe autostrăzi automatiza
cursul vizitei, în timp ce şe apă înaltă de 47 m, după ca al C.C. al P.C.R., şi Cornelia ţional al Muncii, Harrison E. important sâ se pună capăt gire a încetării focului în zo acordului de încetare a focu te, insă nu vor fi conduse de
ful statului român a urmărit re avionul special şi-a reluat Mânescu, ministrul afacerilor Salisbury, redactor-şef al ma cursei înarmărilor“. Tn acest na Canalului de Suez penlru lui, în toţi termenii săi, este un şofer, cî de un ordinator.
evoluţia procesului de fabri- zborul spre New York. externe relui ziar „New York Times", context, a adăugat el, trebuie încă 90 de zile ar putea a esenţială pentru reluarea ne Bineînţeles acest procedeu nu
vea Ioc numai cu condiţia ca
gocierilor sub auspiciile
lui
să depunem eforturi
pentru
Consiliu] pentru relaţii ex şi alte personalităţi ale vieţii ca relaţiile dintre Est şi Vest, îsraelul să participe efectiv Gunnar Jarring, precizează se va aplica decît pe arterele
publice
binecunoscute
terne — o veche şi prestigioa
Tovarăşul Nicolae Ceauşesnu să asociaţie cu caracter ştiin S.U.A. şi peste hotare. în care s-au îmbunătăţit într-o Gunnar Jarring R.A.U., a un comunicat oficial dat pu importante- Lo maşinile de mîi
la negocierile sub egida lui
ne, roata, după secole întregi
blicităţii la Tel Aviv. Aceas
oarecare măsură în momentul
ţific — întocmeşte studii şi a
de dominaţie, va ceda locul
In faţa celor prezenţi, pre
exprimată
tă poziţie a fost
nalize privind viaţa politică şedintele Ceauşescu a făcut o de faţă, sâ fie din ce în ce mai declarat Anwar Sadat, nu va după reuniunea cabinetului pernei de aer sau pernei mag
a participat la recepţia oferită nă a S.U.A. Consiliul acordă o scurtă expunere, urmărită cu bune. accepta decît o singură dată israelian, care a avut loc luni netice, peste
internaţională, politica exter
deosebit interes, asupra poli
Atingind o viteză de
la Tel Aviv sub preşedinţia
deosebită atenţie cunoaşterii ticii României de dezvoltare lui Yigal Alton, prim-minis- 500 km/h, trenurile anu
opiniei publice, reacţiilor aces în ritm rapid a economiei na Şedinţa Comitetului Executiv tru interimar. lui 2 000 vor concura în
de preşedintele Zambiei teia faţă de diferite evenimen ţionale şi ridicare continuă a ★ mod avantajos avionul pe dis
te, bolârîri şi acte de politică
nivelului de trai al celor ce
Se reaminteşte că actuala
externă Consiliu) cuprinde muncesc, de pace şi colabora perioadă de încetare a focu tanţele scurte şi mijlocii. Pro
pulsate de un motor linear, ele
oameni de ştiinţă, personali re cu toate popoarele lumii, şi al C.A.E.R. lui. care a fost stabilită pen vor aluneca, datorită unei per
şi dineu! prinţesei Iranului tăţi ale vieţii politice şi cul a prezentat o serie de consi MOSCOVA 20. — Cores Jaroszewicz, vicepreşedinte al tru 90 de zile, se încheie la ne de aer, pe un suport de
turale, universitari şi publi
Trenul va fi condus
beton.
cişti proeminenţi. derente cu privire la relaţiile pondentul Agerpres, Lauren- Consiliului de Miniştri al 5 noiembrie a.c. complet outomat. dat fiind Ca
pe plan politic, economic şi
Preşedintele R o m â n i e i , lehnico-ştiinţific între Româ ţiu Duţă, transmite : La Mos R P. Polone, Gh. Râdulescu, CAIRO 20. — (Agerpres). — semnalele luminoase nu se ob
Prcşedintelc Consiliului de In timpul recepţiei, tovară Nicolae Ceauşescu şi persoa nia şi S.U.A. Mulţi participanţi cova au început lucrările ce vicepreşedinte al Consiliului servă la această viteză. Un in
Stal a) României, Nicolae şul Nicolae Ceauşescu s-a nele care-1 însoţesc au fost la întîlnire au ţinut sâ cu lei de-a 49-a şedinţe a Comi de Miniştri al Republicii So Anwar El Sadat. preşedintele giner american, dr. Foa, pro
Ceauşescu, şi soţia sa, Elena întreţinut cordial cu şefi de salulaţi de preşedintele Consi noască punctul de vedere al tetului Executiv al Consiliu cialiste România. A. Apro, Republicii Arabe Unite, Moa- pune un mijloc de deplasare,
Ceauşescu, au fost luni seara state şi guverne şi alte perso liului, John Mc Cloy, perso preşedintelui României în le lui de ajutor economic reci vicepreşedinte al Consiliului mer El Gcdafi. preşedintele studiat deja în secolul trecut:
oaspeţii şefului stalului Zam nalităţi. nalitate influentă în viaţa po gătură cu o serie de probleme proc, la care participă : L. de Miniştri al R. P. Ungare, Consiliului Comandamentului un tren-ţigoră propulsat de
bia, Kenelh Kaunda, la recep In seara aceleiaşi zile, pre litică şi socială din Statele U actuale ale vieţii politice in Avramov, vicepreşedinte al şi M. A. Leseciko, vicepre Revoluţiei din Libia, ş! Gaa- reactori într-un tub uriaş. A
ţia oferită de acesta. îm şedintele Nicolae Ceauşescu nite. Erau prezenţi peste ternaţionale. ale schimburilor Consiliului de Miniştri al şedinte al Consiliului de Mi far EI Numeîry, preşedintele cest vehicul va putea atinge
preună cu şeful stalului şi soţia sa, însoţiţi de Corncliu 100 de membri ai Consiliului economice între state, între R. P. Bulgaria, F. Hamouz. niştri al U.R.S.S. Consiliului Comandamentului o viteză de 3 000 km/h. Ai la
român au participat tovarăşii Mânescu, ministrul afacerilor printre care Hamilton Fisch România şi S.U.A., punînd în vicepreşedinte al guvernului Lucrările sînt conduse de Revoluţiei Sudaneze, se vor ce să visezi !
viitoare
sâotâmîna
întîlnî
Dumitru Popeseu, membru externe, şi Maria Groza, vice Armstrong, redaelor-şei al re acest sens numeroase între R S Cehoslovace, G. Weiss, tovarăşul Gheorghe Râdulcs- pentru a discuta unele pro Şi strămoşii dv. ou visat la o
al Comitetului Executiv, se preşedintă a M.A.N., au luat vistei „Forejgn Affairs”, Hel bări. Atît expunerea, cît vicepreşedinte al Consiliului cu, vicepreşedinte al Consiliu bleme referitoare la colabo oglindă magică core ar trans
cretar al C.C. al P.C.R., depu parte la dineul oferit de prin mut Sonnenfeld, consilier la şi răspunsurile preşedintelui de Miniştri al R. D. Germa lui de Miniştri al Republicii rarea dintre cele trei ţâri, a- mite imagini, la o pasăre care
tat în M A N., şi Cornelia ţesa Iranului, Ashraf Pahlavi, Casa Albă, Theodore Soren Ceauşescu au fost urmărite cu ne, D. Gombojav, vicepre Socialiste România, preşedin nupţă presa egipteană. Locul să zboare la 10 000 m oltilu-
Mânescu, ministrul afacerilor şefa delegaţiei iraniene la sen, fost consilier al preşedin atenţie, fiind subliniate în re şedinte al Consiliului de M i tele în funcţiune a) Comite întîlnirii nu a fost încă pre dine transportând 150 pasageri,
externe. sesiunea O.N.U. telui John F. Kennedy, Paul petate rînduri cu aplauze. niştri al R. P Mongole, P. tului Executiv C A.E.R, cizat. I sau la cucerirea Lunii !
Ampla cuvîntare rostită de rea Naţiunilor Unite. El a ce
la tribuna Adunării Generale rut, de asemenea, retragerea
a O.N.U. de preşedintele Con totală a trupelor americane
siliului de Stat al Republicii din Vietnam şi Coreea şi a
Socialiste România, Nicolae sprijinit propunerile făcute de
Ceauşescu, □ avut un profund Guvernul Revoluţionar Provi
ecou în rîndul numeroaselor zoriu din Vietnamul de Sud.
delegaţii şi personalităţi pre Ceauşescu — arată ziarul —
zente, ni cercurilor politice şi a cerut recunoaşterea R.D.G.
ziaristice de la Naţiunile U şi admiterea în O.N.U. a ce
nite, în nodurile opiniei publi lor două state germane. De
ce internaţionale. Şefi de sta asemenea, el s-a pronunţat
te şi guverne, miniştri de ex în favoarea ţinerii unei con
terne şi personalităţi marcan trul afacerilor externe al lilă l.t O.N.U. de tovarăşul ai afacerilor externe din pe chîna şi a retragerii defini tare cu un titlu pe cinci co ţii bazate pe cooperare". Zia ferinţe general-europene «asu
te de la sesiunea O.N.U. nu Franţei, şeful delegaţiei fran Nicolae Ceauşescu Agenţia ste 90 de ţâri — aspect ca tive a trupelor S.U.A. din loane i „Ceauşescu reafirmă rul consideră că aceste decla pra securităţii şi pentru re
împărtăşit reprezentanţilor ceze la sesiunea jubiliară : citează acele pasaje în care racteristic celor mai impor Vietnam. la O.N.U. opoziţia României raţii reflectă politica Români cunoaşterea drepturilor R. P.
presei române înalte conside- Permitcţi-mi sâ exprim înal este prezentată poziţia ţârii tanţe evenimente din viaţa Sub titlul „Ceauşescu la faţă de politica de bloc", în ei de a-şî dezvolta relaţiile cu Chineze la O.N.U.
mţiuni asupra principiilor ex ta mea apreciere cu privire noastre în ce priveşte solu organizaţiei. tribuna O.N.U. — pentru în care se subliniază printre al toate ţările, indiferent de re Sub titlul : „Ceauşescu Ia
puse în emîntare, asupra spi la discursul domnului pre ţionarea paşnică a problemei Agenţia iugoslavă de ştiri tărirea securităţii în Europa", tele : „Preşedintele Nicolae gimul lor social politic. O.N.U. ; Era dictatelor trebu
ritului în care au fost aborda şedinte Ceauşescu. Am reîn- vietnameze şi găsirea unei TANIUG subliniază că pre ziarul „Svobodne Slovo" pu Ceauşescu al României s-a Articolul este însoţit de o ie să dispară", ziarul francez
te problemele internaţionale, tîlnit cu mare satisfacţie punc baze juste în vederea lichi şedintele român a chemai blică un material în care e- pronunţat pentru abolirea blo fotografie a tovarăşului Nicolae „Le Figaro" îşi informează ci
asupra poziţiei României de te de vedere şi idei funda dării crizei din Orientul A- toate ţările să soluţioneze videnţiazâ pasajele referitoa curilor militare pe care le-a Ceauşescu în timp ce îşi titorii câ preşedintele român,
promovare fermă a securităţii mentale ale politicii româneşti propint. Totodată, sînt redate conflictele exclusiv pe cale re la atenţia deosebită acor caracterizat drept incompati rosteşte cuvîntarea la tribuna Nîcolac Ceauşescu, într-un
şi colaborării între toate ţă de care om luat cunoştinţă di opiniile exprimate de tova paşnică, prin intermediul tra- dată de Republica Socialistă bile cu principiile Naţiunilor O.N.U. discurs pronunţat în Aduna
rile şi popoarele lumii Apre rect, la Paris, în timpul vizi răşul Nicolae Ceauşescu în lativelor, şi să-şi întemeieze România colaborării cu ţările Unite. El a cerut desfiinţarea La rîndul său, ziarul „Wa rea Generală, a lansat un a-
cierile exprimate dc oameni tei domnului preşedinte legătură cu transformarea relaţiile pe respectarea reci socialiste şi la politica de ex bazelor militare de pe terito shington Post", principalul co pcl în favoarea încetării in
politici, dc agenţiile dc presă, Ceauşescu cu core am avut o Europei într-o zonă a pârii procă o independenţei naţio tindere a relaţiilor ei cu ce riile altor state şi retragerea tidian al capitalei Statelor U tervenţiilor străine în aface
dc posturile de radio şi televi noarea sâ mă întîlnesc. A fost şi colaborării, scoţîndu-se in nale, a suveranităţii şi nea lelalte ţări ale lumii. tuturor forţelor armate străi nite, evidenţiază în mod deo rile statelor suverane. „Şeful
român — continuă
statului
ziune, de mari cotidiene din un discurs magistral şi re evidenţă importanţa, pe care mestecului în treburile in Presa centrală ungară îşi ne în limitele graniţelor lor sebit acele pasaje în care şe ziarul — a lansat, de aseme
întreaga hune relevă caracte confortant. o acordă guvernul României terne. Preşedintele Ceauşescu, începe relatările despre desfă naţionale“. In continuare se ful statului român s-a referit
în
rul realist al propunerilor pre Piero Vinci, ambasador ex convocării unei conferinţe în arată citată, continuare agen şurarea lucrărilor sesiunii ju menţionează pasajul din cu la necesitatea aşezării Ia te nea. un apel la dezarmarea
s-a
pronunţat
ţia
zentate dc şeful statului ro traordinar şi plenipotenţiar, problemele securităţii şi cola biliare a O.N.U. subliniind vîntare în care se arată că melia relaţiilor între state a nucleară şi a declarat câ blo
politicii
mân, politica externă con şeful misiunii permanente a borării în Europa. Ceauşescu pentru încetarea treburile că, luni dimineaţa, cînd tn relaţiile dintre state, indife principiilor legalităţii inter curile militare sînt incompa
in
tibile cu Carta O.N U. „Tre
de
amestec
structivă a României socialis Italiei la Naţiunile Unite r a acordat o mare atenţie pro interne ale altor ţâri, con- program a figurat cuvîntarea rent de sistemul lor social-po naţionale pentru a se asigura buie sâ spunem cu hotârîre
de
preşedintelui Consiliului
te, interesul deosebit cu care Am urmărit cu o deosebită blemei dezarmării, scrie în damnînd sprijinirea forţelor Stat al României, „sala de litic, trebuie sâ fie întemeiate coexistenţa paşnică şi coope NU cursei înarmărilor. NU
a fost primilă cuvînlarca to «atenţie euvînlarea excelen continuare «agenţia TASS, e«o- sociale reacţionare retrogra şedinţe a Adunării Generale pe deplina egalitate în drep rarea între toatg statele. armelor nucleare". Declaraţia
varăşului Nirolae Ceauşescu. ţei sale, domnul preşedinte re relevă că vorbitorul s-a de. După cum s-a exprimat a fost plină". turi, respectarea independen Presa italiană apreciază cu sa a fost urmărită cu extre
Generalul Ernesto Montag- Nicolae Ceauşescu, care a ex pronunţat pentru lichidarea el, adaugă agenţia, promova Toate ziarele budapestane ţei şi suveranităţii naţionale, vîntarea preşedintelui Nicolae mă atenţie*.
nc, primul ministru a) Repu pus cu mare claritate poziţia blocurilor militare, a bazelor rea măsurilor pentru abolirea acordă spaţii largi acelor pa neamestecul în treburile inter Ceauşescu în Adunarea Ge Postul de radio austriac a
militare de pe teritoriile ai
blicii Tcni : României faţă de principalele lor state şi pentru retrage blocurilor militare ar avea saje din cuvîntare care se re ne Ziarul consideră că re nerală a ON U. drept o lua transmis relatări privind cu
afirmarea acestor principii ale
Am ascultat cu mare aten probleme internaţionale, rea rea în limitele graniţelor na un efect foarte pozitiv asu feră la problemele continen re de poziţie importantă. vîntarea rostită la sesiunea
ţie foarte interesanta euvîn- firmând concepţiile fundamen ţionale a tuturor trupelor. pra dezarmării, desfiinţării tului european. politicii externe, a României Ziarul „Paese Sera" menţio jubiliară a O.N.U. de pre
nează părţile referitoare
„prezintă o semnificaţie deo
la
tarc n preşedintelui Ceauşescu. tale care inspiră politico ex Intîmpinat cordial de parti bazelor militare şi retragerii Ceauşescu s-a referit pe sebită". In încheiere, zia şedintele Consiliului de Stat
Mi-a plăcut modul sincer, des ternă a ţârii sale. Sînt con trupelor străine de pe terito larg, menţionează ziarul „Ma rul menţionează că, la sfir- bazele politicii externe a sta al României. In relatări se
chis în care a tratat proble cepţii ciire se b.azeazâ pe prin cipanţii la Adunarea Genera riile altor state. gyar Hirlap", la situaţia fa tului socialist român, la ne menţionează câ preşedintele
me actuale ale vieţii interna cipiile şi normele Cartei Na lă a O.N.U. — relatează a „Atenţie cuvîntârii lui vorabilă pentru colaborarea şilul cuvîntârii, preşedintele cesitatea abolirii blocurilor român s-a pronunţat pentru
ţionale ce ne preocupa pe noi ţiunilor Unite. Sînt concepţii genţia bulgară de ştiri BTA Ceauşescu“ — este titlul sub între ţări cu orinduiri socia Ceauşescu a fost călduros fe militare — problemă esenţia retragerea trupelor de pe te
— la 19 octombrie, preşedin
toţi Am fost bucuros sâ con de rezonanţă universală care tele Consiliului dc Stat al care ziarul cehoslovac „Rude le diferite, existentă în pre licitat de numeroşi şefi de de lă pentru atingerea obiectivu ritoriile străine şi pentru re
stat similitudini şi apropieri promovează renunţarea la a- României, Nicolae Ceauşescu, Pravo" inserează pe două co zent în Europa. legaţii prezente. lui dezarmării. „Paese Sera" cunoaşterea R. D. Germane.
în
continuare,
relevă,
câ
intre punctele de vedere ex meninţnrea cu forţa sau la u- a rostit o cuvîntare la sesi loane o amplă relatare despre Sub titlul „Securitatea im Un alt cotidian new yor- „Nicolae Ceauşescu a arătat Ziarul „Die Presse“ infor
puse de preşedintele ţării dv. tilizarcn ei în raporturile in unea jubiliară a Organizaţiei cuvîntarea şefului statului ro pune recunoaşterea realităţi kez de mare tiraj „Daily News" necesitatea participării egale mează la rîndul său despre
şi poziţiile noastre într-un şir ternaţionale, reglementarea Naţiunilor Unite. Aşteptată mân în Adunarea Generală a lor — Nicolae Ceauşescu la publică, sub titlul „Ceauşescu a ţărilor mari şi mici la ela cuvîntarea rostită de preşedin
dc probleme de interes gene piişnicâ a diferendelor dintre cu mare şi deosebit interes — O.N.U. In şedinţa de luni di sesiunea jubiliară", ziarul se pronunţă la Naţiunile Uni borarea păcii şi securităţii in tele Nicolae Ceauşescu.
ral. state, stricta respectare a in subliniază BTA — cuvîntare«"! mineaţă, scrie „Rude Pravo", „Neues Deutschland", organ te pentru o politică general ternaţionale". Ziarul „Avan Primele ecouri în Japonia
neinter
tegrităţii teritoriale,
europeană", un articol în caic
Kennelh David Kaunda, venţia în afacerile interne De a constituit unul dintre cele atenţia delegaţilor şi ziarişti al P.S.U.G., publică un am subliniază printre altele , că ii", organul de presă al Par ale. cuvîntârii tovarăşului
preşedintele Republicii Zam legaţia ţării mele salută cu mai importante evenimente, lor afinii la O N U. a fost con plu material, în care subli şeful statului român s-a de tidului socialist, acordă un Nicolae Ceauşescu sînt inse
bia : mare satisfacţie reafirmaren a atras atenţia generală a re centrată asupra cuvîntârii niază problematica consisten clarat în favoarea organizării spaţiu larg poziţiei exprima rate în paginile ziarului de
M-am rcîntîlnit aici la O.N.U. voinţei ferme a României, de prezentanţilor statelor mem preşedintelui Consiliului de tă a discursului Ziarul rele te de şeful statului român seară „Asahi Evening News".
cu preşedintele N î c o l a e către preşedintele Ceauşescu, bre, a cercurilor politice şi a Stat al României Ziarul re vă, între altele, că preşedintele unei conferinţe asupra securi faţă de diferite probleme in Sub titlul „Transformaţi Eu
Ceauşescu şi l-am felicitat de a continua politica de co ziariştilor participanţi la se produce pe larg partea refe român s-a pronunţat „pentru tăţii europene, în vederea re ternaţionale actuale. ropa într-o zonă a păcii —
călduros pentru cuvînlnrea pe laborare cu toate statele lumii, siunea Adunării Generale a ritoare la problema securită consolidarea păcii şi securită glementării problemelor râma Sub titlul „Apelul lui propune Ceauşescu", ziarul
care a rostit-o. A fost într-a- independent de sistemul lor O.N.U. In lojile rezervate re ţii europene, subliniind că, po ţii în Europa, pentru dezvol se în suspensie pe continent. Ceauşescu la O.N.U. pentru anunţă câ şeful statului ro
devâr o cuvîntare excelentă şi politic, economic şi social. Sînt prezentanţilor presei interna trivit guvernului român, ten tarea colaborării europene". El a menţionat, continuă arti suveranitate“, ziarul englez mân a lansat un apel pentru
sînt îneîntat că am avut pri extrem de fericit că am as ţionale — acest adevărat „se dinţele de dezarmare şi de Presa americană publică colul, că există condiţii pen „Morning Star" scrie : „Pre lichidarea blocurilor militare
lejul s-o ascult. Am regăsit cu cultat glasul României răsu- ismograf politic" al O.N.U. — pace generală ar fi favorizate ample relatări pe marginea tru ca Europa sâ devină o zo şedintele României, Nicolae şi pentru transformarea Eu
plăcere ideile care au făcut nînd într-o limbă latină, în relatează BTA — a domnit dc lichidarea blocurilor m ilita cuvîntârii rostite luni la Na nă a păcii şi colaborării. Pre Ceauşescu, a cerut astăzi sâ ropei într-o zonă a păcii şî
obiectul discuţiilor avute îm sala Adunării Generale a Na o vie «animaţie, c«aracterislică re. Referîndu-se la conflictele ţiunile Unite de preşedintele şedintele român a declarat că îa sfîrşit amestecul străin în cooperării. In acelaşi timp.
preună vara aceasta la Bucu ţiunilor Unite evenimentelor de o deosebită existente, preşedintele Consi României, N. Ceauşescu. România , este vital interesată treburile statelor suverane*. menţionează ziarul, liderul
reşti, idei care ne apropie po importanţă La şedinţa din 19 liului de Stat al României a încă în prima ediţie, apă în stabilirea unui climat de „Nu se mai poate admite re român a cerut să se pună ca
ziţiile în multe probleme in ★ octombrie, menţionează agen subliniat necesitatea încetării rută în cursul nopţii, a mare încredere între toate ţările învierea sub nici o formă a păt „politicii de amestec în
ternaţionale. Agenţia TASS a Informat ţia, au fost prezenţi şefi de războiului din Vietnam şi a lui cotidian „New York* T i europene, precum şi în pro dominaţiei unui stat de către afacerile interne ale altor sta
Maurice Sehumann, mjnis- pe larg despre cuvîntarea ros- state, de guverne şi miniştri intervenţiei străine în Indo- mes", a fost inserată o rela movarea unui nou tip de rela altul", a spus el în Aduna te*
Redacţia |t administraţia darului i Diva« itr, Dr. Pitra G roi o nr. 35. Telefoane t 12317 fl 11588» Tiparul i Intre prind ir« a poligrafică Deva. 41063