Page 73 - Drumul_socialismului_1970_10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N ÎŢ I-V Â !

S Ecouri la cuvîntarea pre­

şedintelui Nicolae Ceauşescu

Declara(ii ale unor partici­

panţi Ia sesiunea jubiliară

a 0. N. U.

S Întîlnirea reprezentanţilor

part delor comuniste şi muncito­

reşti din ţările europene

S Curier

ANUL XXII. Nr. 4911 JOI 22 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

CALITATE IREPROŞABILĂ VIZITA P R E Ş E D I N T E L U I

TUTUROR PRODUSELOR NICOLAE CEAUŞESCU LA CORPORAŢIA

LIVRATE ¡N CIRCUITUL COMERCIALA NEW Y0RKEZA MACY ’ S

ECONOMIC şul Nicolae Ceauşescu şi so­ rii, a surselor de achiziţiona­ propie de grup, fac gesturi marele magazin, pentru inte­
Miercuri la amiază, tovară­
re şi a sistemului de sucursa­
prietenoase.
resul manifestat faţă de ac­
La despărţire, conducătorii
ţia sa, împreună cu tovarăşul
Preşedintele Nicolae Ceauşescu
acesteia
de a
posibilităţile
Dumitru Popescu au fost le pentru vînzarea mărfurilor. corporaţiei au mulţumit pre­ tivitatea corporaţiei, faţă de
t oaspeţii celei mai mari cor­ s-a interesat de unele aspec­ şedintelui Nicolae Ceauşescu stabili o colaborare comercia­
îmbunătăţirea continuă a că, din valoarea de peste 13,fi cornier şi I au aripile subdi­ poraţii comerciale pentru des­ te ale organizării activităţii pentru onoarea de a fi vizitat lă cu firmele din România.
calităţii produselor constituie milioane lei valută a produc­ mensionate Cauzele rezidă facerea bunurilor de larg con­ comerciale, de sistemul de sa­
una din condiţiile esenţiale ţiei pentru export controlată, în slabul control al lamina­ sum din New York — R. H. larizare şi cointeresare a per­
pentru satisfacerea marilor numai 0,5 la sută a fost in­ telor pe fluxul de fabricaţie Macy et co inc. Corporaţia sonalului, de mijloacele de întrevederi ale preşedintelui
cerinţe şi exigenţe ale econo­ terzisă la livrare. De aseme­ şi insuficienţa condiţiilor teh- reuneşte şase companii ale studiere şi cunoaştere a con­
miei naţionale, ale producţiei nea, deşi volumul total al ex­ nico-materiale de muncă din căror magazine totalizează o juncturii pieţei, a cerinţelor
materiale şi consumului popu­ portului a crescut masiv, nu ajusta je. vînzare anuală de aproape un consumatorilor şi, în mod deo­
laţiei, precum şi pentru dez­ s-au primit nici un fel de re­ La întreprinderea de prefa­ miliard de dolari. sebit. de posibilităţile de sta­ NICOLAE CEAUŞESCU
voltarea comerţului nostru clamaţi! sau oblecţiuni din bricate din beton Bîrcea, n- La sediul corporaţiei, aflat bilire şi dezvoltare a unor re­
exterior. Pornind de la aces­ partea beneficiarilor externi. balerile de la prescripţiile într-un mare edificiu de pe laţii de schimb cu firme din
te necesităţi, de la adevărul Asemenea situaţii pozitive se tehnice şi tehnologice de fa- strada nr. 34, unde se află cel România Conducătorii corpo­
că asigurarea unei înalte ca­ constată în legătură cu unele mai mare magazin din Statele raţiei au manifestat mult in­ In cadrul activităţilor prile­ asigura popoarelor pacea şl
lităţi constituie un atribut In­ sortimente de laminate pro­ Ing. ŞTEFAN CORNEA Unite purtînd firma „Macy’s“, teres pentru asemenea rela­ juite de prezenţa sa la sesiu­ securitatea, posibilitatea de
separabil al producţiei şl ci­ duse de C.S. Hunedoara, la activist al Comitetului oaspeţii au fost întîmpinaţi şi ţii, declarînd că vor examina nea jubiliară a Organizaţiei A-şi realiza năzuinţele de
vilizaţiei moderne, un factor cherestea şi lemn pentru ce­ judeţean de partid salutaţi de Donald B Smiley, cu prioritate aspectele con­ Naţiunilor Unite, preşedintele prosperitate şi progres. Au
determinant al creşterii eco­ luloză livrate de C.E.l.L. De­ preşedintele Consiliului di­ crete ale stabilirii unor legă­ Consiliului de Stat al Români­ fost, de asemenea, abordate
nomice, conducerea partidului va, cărămizi termoizolnnte de Ing. DEZIDERIU OLAH rectorial şi trezorier al corpo­ turi de afaceri cu firme indus­ ei, Nicolae Ceauşescu, a conti­ probleme ale relaţiilor bilate­
şi guvernului a elaborat un la I.M.C Bîrcea, unele tipuri directorul Direcţiei teritoriale raţiei, Ernest L. Mollov, pre­ triale şi comerciale din Româ­ nuat să aibă întîlniri cu o se­ rale, ale dezvoltării colaborări!
ansamblu de măsuri menit de mobilă produsă la II.L. Deva a Inspectoratului genera şedintele oficiului executiv, nia. rie de personalităţi politice a­ cu statele respective.
să orienteze eforturile tuturor Orâştie de stat pentru controlul Dnvid L. Yunich, directorul Au fost prezentate apoi cî- flate la New York cu care a Marţi seara, preşedintele
colectivelor de muncă din u- Evidenţiind progresele în­ calităţii produselor şi teva raioane ale marelui ma­ efectuat schimburi de păreri Nicolae Ceauşescu s-a înttlntt
nitâţile economice în direcţia registrate pe linia îmbunătă­ metrologie general al magazinului „Ma­ gazin, care la ora respectivă asupra unor probleme impor­ la reşedinţa sa de la sediul
cy’s" şi colaboratorii acestora.
ridicării considerabile a cali­ ţirii calităţii, se impune să Intr-un salon de la etajul era vizitat de numeroşi cum­ tante ale vieţii politice inter­ misiunii permanente a Romă-
tăţii produselor destinate pi­ precizăm că stadiul calitativ 13, preşedintele corporaţiei a părători (zilnic se perindă pe naţionale, decurgînd din nece­
eţei interne şl exportului. In al realizării producţiei nu făcut o prezentare a profilu­ aici între 150 000 şi 300 000 de sitatea de a se stabili în lume
acest scop Legea privind asi­ răspunde pe deplin cerinţelor Virstele Devei. lui marii firme comerciale, a clienţi). Mulţi dintre cei pre­ un climat al bunei colaborări ţConltruiorc M, pag. a 4-a)
gurarea şi controlul calităţii şi posibilităţilor, atîta vreme Foto : N. GHENA structurii organizatorice a a- zenţi vor sâ-1 cunoască pe între ţâri, indiferent de orîn-
produselor stabileşte pentru cit se fabrică şi, mai grav, se cesteîa. a volumului desface­ preşedintele României, se a- duirea social-politicâ, de a se
conducerile centralelor indus­ dă cale liberă spre livrare u­
triale şi întreprinderilor, pen­ nor produse deficitare la ca­
tru toţi specialiştii şi salaria­ litate Cu* alte cuvinte, con­ Viteze sporite
ţii îndatoriri ferme şi perma­ ducătorii unor întreprinderi, T E L E X 0 TEL E X £ T E L E X
nente, astfel ca toate produ­ unii specialişti n-au ajuns să X u
sele livrate în circuitul eco­ înţeleagă că pentru economia de avansare P R O D U C Ţ IA D E M E T A L - L A C O T E J
Al
nomic să fie de calitate ire­ naţională nu este de-ajuns h UN NOU PROCEDEU
proşabilă doar să se micşoreze procen­ ţ DE EXTRACTE
Cum Lşi îndeplinesc condu­ tul de rebuturi şi declasate pe verticală.
cerile întreprinderilor din ju ­ oi-este necesar ca fiecare pro­ S U P E R IO A R E D E E F IC IE N Ţ A Un colectiv de specia­
deţul nostru aceste esenţiale dus fără excepţie să cores­ u. lişti, de la Institutul de
In
v e d e r e « .sporirii v i l e z c l o r
Îndatoriri şi cum acţionează pundă tuturor prescripţiilor fie a v a n s a r e ia lu c r A r ilc fie -• cercetări pentru prelucra­
pentru ca produsele fabricate şi normelor de calitate. p r c p A tir e v r r i i c a l e , la m in a M rea ţiţeiului din Ploieşti,
şi livrate să întrunească tota­ Facem această menţiune în- D l l j a n fnsi in tiorlu s;» fie c u - Bilanţul economic încheiat de siderurgiştii Hunedoreni după in principal rezultatul eforturilor intense pentru reducerea chel­ a realizat un nou proce­
tuielilor materiale de producţie şi îndeosebi a consumurilor spe­
rlnrt o f o r e / A de sAp at s u ito ri
litatea atributelor calitative trucît controlul efectuat a e­ In c A r b u n e . D a c A p r in m e t n - cele trei trimestre din acest an final de cincinal, consemnează, cifice, întărirea disciplinei in utilizarea fondurilor, lichidarea chel­ deu de extracţie ..lichid-li­
alături de depăşirea considerabilă a indicatorilor cantitativi, suc­
cerute de economie ? Un con­ videnţiat din acest punct de ! d a c la s ic * de s A p a r c se o b ţi- tuielilor neeconomicoase. Cheltuielile la 1 000 lei producţie mar­ chid penlru separarea
trol efectuat în luna trecută vedere o seamă de neajunsuri | > nea o v i l c z â de a v a n s a r e de cese remarcabile in creşterea eficienţei generale a producţiei de fă au fost reduse cu 6,07 lei faţă de sarcina planificată pe trei hidrocarburilor. Procedeul
2,5 m l p c z i , cu n o u l
u tila j
de organele Inspectoratului sau regretabile încălcări ale | s - a u Î n r e g is tr a t d e ja v it e z e tic metal. trimestre. permite obţinereo unor
general de stat pentru con­ disciplinei calitative Astfel, j 20—22 m l pe z l , p t i tl n d u -s c f o ­ Prin gospodărirea şi utilizarea raţională a resurselor materia­ concentrate în hidrocar­
trolul calităţii produselor şi la înminoarele C.S. Hunedoa­ ra s u ito r i cu u n d i a m e t r u dc le, de muncă şi băneşti, perfecţionarea organizării şi conducerii Cel mai substanţial aport l-a adus acţiunea de reducere a buri aromatice, prin se-
p ln A
nnn—800 m m ,
l u n g im i
la
metrologie relevă constatarea ra, eforturile de îmbunătăţire j de G0 m . producţiei, reducerea cheltuielilor materiale şi îmbunătăţirea consumurilor specifice. Astfel, s-au obţinut economii de metal la * porarea lor din fracţii pe­
pozitivă că în întreprinderile a calităţii metalului continuă ! Pe lingA fa p tu l râ noul u ti- calităţii metalului, siderurgiştii raportează pe perioada primelor laminoare in valoare de peste 2,2 milioane (ei, de cărămidă re­ - troliere provenite din pro­
judeţului şi îndeosebi în cele să fie grevate de abateri de | la j rcalIzeazA o p ro d u ctivita te 9 Juni un volum de 30 milioane lei economii elective peste plan fractară in oţelârii in valoare de 11,5 milioane (ei, precum şi de cese de distilare atmosfe­
rică sau în vid. cracare
rare realizează produse vita­ la normele de calitate In | sporilA la lu crA rilc dc în a in ta ­ şi o creştere a acumulărilor din beneficii suplimentare de aproa* combustibil şi energie electrică, S catalitică sau termică, re­
; re In cArbnne, se crconzA po­
le pentru economie a sporit urma controlului efectuat la ! sib illia tca ca in Urma reprn- pe 80 milioane lei. De asemenea, Io fondul de acumulare s-au Deosebit de semnificativ este faptul că în cele 9 luni com­
considerabil preocuparea pen­ peste 25 000 tone de laminate | CIIArlI In crA rilo r sA fie folosite vărsat in plus peste 5 milioane lei provenite din impozite de re­ binatul siderurgic nu o înregistrat împrumuturi restante, osigurind formare catalitică sou
termică, cocsare intîrziată.
tru fabricarea producţiei In s-a constatat că 2.R.") la sută j la arm are c in trc lc m etalice şi gularizare. Pe această bază, rata rentabilităţii combinatului s-a totodată sincronizarea zilnică a tuturor operaţiunilor de încasări i piroliză, tratare Cu hidro­
l plasa dc s lin u l, care asigurA
parametri calitativi superiori. din ţagle prezintă fisuri a- ! im p o rta n te reduceri tic mate- majorat la 17,76 la sută faţă de 16,43 la sută planificat. gen şl altele. Pentru sepo-
Această afirmaţie este ilus­ dîncî şi sînt tăiate la lungim! l ria l lem nos. Ridicarea eficienţei activităţii combinatului siderurgic este şi plăţi. n
trată între altele de faptul mai mari, iar unele profile rareo hidrocarburilor oro-
motlce din fracţii petrolie-
re, ce pot avea limita
de distilare Intre 60-200
de grade Celsius. se uti­
Cu planul cincinal îndeplinit lizează un solvent din co*
R E S T A N Ţ E L E L A Í N S A M Í N T A R I proloctamă, sau coprolac-
tomâ in amestec cu apă
întreprinderea teritorială ş/ diverse substonţe. Sol­
ventul poote fi obţinut din
fracţii petroliere de pro­
de aprovizionare Deva
venienţe foarte diferite şi
S Ă F I E L I C H I D A T E G R A B N I C ! cu limite de distilatie ex­
i Colectivul de muncă al In­ nizarea moi raţională a fluxu­ trem de diverse. Experi­
mentările efectuate au re­
; treprinderii teritoriale de a­ lui de aprovizionare şi desfa­ levat eficacitoteo şi va­
; provizionare Deva a îndeplinit cere, folosirea cu randament *
L­
Firesc ar fi ca la acenslă câ a semănatului (au mai ră­ despre Gavrilâ Pâlruş, caic ială. în asemenea situaţii este | sarcinile actualului plan cinci* sporit a capacităţilor de trans­ : loarea economică o nou­
dală sâ nu mai aducem în mas de insămînţat 40 hecta­ intr-o lună de zile a „reu­ evident că din partea condu­ nai înainte de termen. Din a- port. Pentru creşterea eficien­ - lui procedeu. Astfel, ex­
actualitate probleme privind re, reprezentînd 50 procente şit“ sâ are 4 hectare şi sâ cerii cooperativei nu s-au în­ • nul 1966 şi pinâ la sfirşitul de­ ţei economice s-a extins depo­ tracţia se poate obţine cu
însâmînţâi ile de toamnă de­ din plan), nu este lipsii de discuiascâ alte 10 ? De ase­ treprins măsuri chibzuite şi j cadei a doua a lunii octom- zitarea pe verticală, prin con­ cantităti mici şi ovonto-
oarece, potrivit planurilor interes ca şi conducerea menea. cu toate că mai sînt eficiente pentru a pune o te­ ■ brie a.c. I.T.A. Deva a livrat struirea de rafturi metalice şi joase de solvent, precum
stabilite, trebuia ca acţiunea CAP. sâ ia măsuri urgente de insămînţat cîteva zeci dc melie solidă producţiei de j beneficiarilor din judeţele Hu* s-a întocmit un program opti­ : şi cu oporoturâ puţin cos­
respectivă sn fie încheiată în pentru eliberarea ultimelor hectare, la C A P. Baliz, în grîu a anului următor. j nedoara şi Alba diverse mo- mizat de folosire a capacităţi­ tisitoare, construită din
tonte unităţile agricole din 10 hectare ocupate cu co­ cursul zilei de ieri, la ora 13 Nu pot fi trecute eu vede­ '■ teriale şi piese de schimb in lor de transport. p oteluri obişnuite. Prin apli­
judeţ. Dar cum de la regula ceni care urmează sâ fie in- două tractoare se aflau la rea nici restanţele la însâ- In stadiul final al repara­ valoare de 938 milioane lei. Se preconizează ca pinâ la carea metodei propuse de
generală se întîlnesc şi une­ sămînţAte cu grîu. ■ sediul secţiei de mecanizare, mînţâri ce se semnalează la ţiei, locomotivei i se montea­ Amplificarea sarcinilor de sfirşitul anului sâ se depăşeas­ institutul ploieştean se
le excepţii, din păcate nu Nu au motive sâ fie satis­ iar al treilea atunci îşi fă­ cooperativele agricole din ză saboţii de frînore. Meca­ desfacere - s-a preluat apro­ că prevederile planului de des­ realizează, totodată, o re-.
puţine la număr, care cre­ făcuţi de realizările obţinute cea apariţia. Valea Sîngioi giului şi Mâne- nicul Luca Beniamin, de la vizionarea unităţilor republi­ facere ale actualului cincinal cuperore bună a aromati­
ează serioase motive de în­ nici cooperatorii din Buituri, Din discuţia purtată cu Ni­ râu, unde în ultimele zile U.M M.R. Simeria, execută cu cane cu materialele descen- cu peste 100 milioane lei şi celor şi se obţin extrac­
grijorare în legătură cu asi­ unde mai trebuie însâmînţat colae Topor, şeful secţiei dc frontul de lucru s-a îngus­ multă atenţie şi pricepere o­ . tralizate şi cele nevagona- aceasta in condiţiile ca toţi te cu puritate de pînă la
gurarea unei temelii traini­ grîul pe mai mult de 20 hec­ mecanizare de la NAdâştia de tat mult, iar realizarea vite­ peraţiile de gâurire a saboţi- I bile - a necesitat extinderea indicatorii de eficienţă econo­ 100 Io sută. Metoda a
ce recoltei viitoare, vom in­ tare. Cu cele două tractoare Tos, am reţinut că la C A P. zei zilnice la semănat este I o r. j spaţiilor de depozitare, orga­ mică sâ fie depăşiţi. fost înregistrotă co in­
sista asupra neajunsurilor tn- aflate la cooperativă, din ca­ Strei (unitate rămasă în ur­ pusă sub semnul întrebării. K venţie şi în Anglia, Franţa,
lilnite într-o serie de coope­ re ieri cîteva ore unul a fost mă cu semănatul), un trac­ Oricum, procedeul coope­ - — R.F. a Germaniei. Iron. O-
rative agricole unde semăna­ defect, e greu de presupus că tor cu care- se putea lucra la ratorilor de a pasa vina pe b londo, Turcia şi S.U.A.
tul griului a întirz.iat în mod se va reuşi sâ se termine se­ discuit a fost folosit timp de mecanizatori şi invers, ntlta
nepermis. mănatul intr-o zi sau două. două zile la eliberarea tere­ timp cît zeci şi zeci de hec­ De Sa cooperaţia meşteşugărească EXCURSII
Contrai previziunilor opti­ O situaţie nemulţumitoa­ nului de coceni. $i la ora ac­ tare aşteaptă să-şi primeas­
miste, în ultimele zile se con­ re se găseşte şi la C A P tuală, pe 10 hectare unde că sămînţa, nu este de natu­ Excursiile de sfîrşît de
stată că ritmul de lucru la Pcşlişu Mic. Mecanicul secţiei trebuia să fie insăminţat ră sâ servească impulsionării săptămlnă, organizate de
însâmînţări a încetinit simţi­ de mecanizare, Simion Mo­ griul, mai foşneşte porumbul. terminării semănatului. Se Biroul de turism pentru
tor Faptul se explică în bu­ rar, ne spunea că doar cinci De ce conducerea cooperati­ cer eforturi comune şi susţi­ Populaţia aşteaptă servicii tineret, găsesc şi în ulti­
na măsură prin lipsa frontu­ din cele şase tractoare re­ vei nu a adoptat procedeul nute (mai ales dacă avem în mul trimestru al anului o-
lui de lucru corespunzător partizate cooperativei se a- folosit în alte unităţi, unde vedere cit se anunţă ploi), în ► ceeaşl entuziostă recepti­
şi prin numeroasele defec­ flâ în brazdă. Mecanizatorul cocenii au fost scoşi la mar­ scoptil folosirii cu maximum vitate in rîndurile tineri­
ţiuni ce apar la tractoare. Adrian Rodeanu, intervenind ginea tarlalelor şi s-a asigu­ de randament a timpului fa­ lor. Sute de elevi, stu­
Argumentele care susţin a- în discuţie, a făcut o aluzie rat front larg de lucru pen­ vorabil, a potenţialului uman prom pte, utile denţi şl tineri muncitori
fîrmaţîa sînt multiple. SA ne la frontul de lucru asigurat tru mecanizatori ? Fără îndo­ şi materia) existent. din Bucureşti şi alte cen­
referim la cîteva dintre ele. pentru tractoare. El a preci­ * tre ole ţă'ii pornesc, în
Ieri, inginerul Octnvian zat că de pe o suprafaţă de Intre client şi meşteşugar, e una din problemele pe care Aici, Insă, ca să ai costumul fiecare sîmbătă şî dumi­
Buda şl Andrei Borza, preşe­ 10 hectarg unde s-a amplasat prin intermediul unităţii coo­ le urmărim noi, membrii co­ curăţat şi călcat la data dori­ nică, spre localităţi care
dintele C AP Peştlşu Mare, grîu după trifoi, se desfăşoa­ perativei meşteşugăreşti, in­ mitetului executiv, zilnic. E­ tă, trebuie sâ faci neapărat 3 Ie oferă mărturii istorice
se arătau nemulţumiţi pe ră anevoios eliberarea tere­ tervine, de fiecare dată cind ventualele întîrzieri se dalo- drumuri ; unul ca sâ-1 aduci, legofe.de activitatea Par­
bună dreptate de faptul că nului. Colac peste pupăză, e- resc lipsei unor materiale au­ al doilea ca sâ anunţi sâ ţi-1 tidului Comunist Român,
aportul mecanizatorilor la xîstâ şi vreo 5-6 porţii de pc primul apelează In serviciile xiliare sau neglijentei şefului calce şi al treilea ca să-l iei de-a lungul celor 50 de
terminarea semănatului nu care nici măcar nu s-n cosit celui de-al doilea, un contract. de unitate. Motivul ? Costumele curăţate ani de existenţă.
este la nivelul cerinţelor. In­ trifoiul (.'). In asemenea con­ Acest contract e de fapt co­ Despre această neglijenţă nu se calcă deeit atunci cînd Paralel cu oceste acţi­
tr-adevăr, deşi unitatea are diţii. mai surprinde pe cine­ manda din a cărei valoare ce­ uni, Biroul de turism pen­
o suprafaţă de aproape 30 de va dc ce la C A P Peştîşu tăţeanul achită o parte antici­ într-un anumit fel aveam sâ clientul anunţă acest lucru, c tru tineret o iniţial ex­
hectare teren eliberat, ran­ Mic, semănatul grîuluî s-a pat. Ca in orice contract sau nc convingem la unitatea cu­ deoarece unitatea nu are unde cursii de 2-3 zile, in nor­
damentul tractoarelor la e- prelungit mult peste epoca comandă, se convine asupra u­ noscută sub numele „croitorie depozita lucrările finisate. U­ r dul Olteniei, [oro Moţilor,
xecularea arăturilor este des­ optimă indicată ? Tot la a- nui termen la care lucrarea voiaj". Aici nu se consideră nitate de curăţătorie are şi nordul Moldovei, văile
tul de redus. Ba mai mult, ceaslă unitate am reţinut un comandată trebuie predată necesară stabilirea unui ter­ cealaltă cooperativă din oraş, Prohovei şi Oltului. De a-
din cele patru tractoare per­ „amănunt" legat de calitatea beneficiarului. De modul cum men contractual cu clientul „Prestarea". Dar două coope­ semeneo, o perfectat de
manentizate în cadrul coo­ semănatului. Pe una din tar­ se respectă acest termen se Nu poţi sâ ai convingerea că pe acum contracte şi
perativei agricole, unul era lalele care au fost însămîn- leagă prestigiul unităţii, nl şc respectă nici acel termen rative care dezvoltă o activi­ schimburi cu moi multe
defect deoarece în seara zi­ ţate se lucra cu pol ¡discul la meşteşugarului. stabilit verbal cu clientul cum tate comună n-au putut rezol * ţări europene - Bulgorio,
lei precedente s-a tamponat încorporarea seminţei in Tovarăşul Aurel Bălâşoiu, nc asigură responsabilul Ion va satisfăcător problema unu: -i - Cehoslovacia, R.D. Ger­
cu un alt tractor (?). Interlo­ sol ! ? vicepreşedinte cu producţia la Hîrceagâ. Mai curînd e o tir- centru dn predare-primire. H mană, Polonia. Ungaria şi
cutorii ne spuneau că au La C A P. Nădăştîa de Jos cooperativa meşteşugărească guinlâ cu clientul. Uniunea Sovietică - pen­
„smuls" conducerii I.M.A. O- şi Nâdăştia de Sus am notat „Drum nou'' din Hunedoara La secţia boîangerie-cui âţă- ION CIOCLEI tru tinerii români care do­
răştie promisiunea de a fi a- sîrguinţa depusă de mecani­ ne asigură că termenul înscris toi ie (responsabil Alexandru X resc să-şi petreocă reve­
jutatî şi cu alte tractoare. A- zatorii Ion Nistorescu, Ion pe comandă c privit de meş­ Segesgy), unde continuăm - lionul în străinătate.
suprn datei cînd se va rea­ Predescu, Ion Arnoroz şi Ion C.A.P. Orâştie : Mecanizatorii Gheorghe Tat şi Constantin teşugarii de la „Drum nou" ca sondajul pe urmele comenzi­ (Continuate în pag., o Z*°l Bl -
liza acest lucru planează în­ Oprea pentru încheierea Rusu execută arături pe o tarla de 18 ha. un termen contractual care e lor scadente, ne putem con­ b
să incertitudinea. grabnică a semănatului. In Fota : V. ONOIU urmărit cu toată seriozitatea. vinge că, de asemenea, co­ T E L E X ^ T E L E X ^ T E L E X
Pe .4ru terminarea graunl- schimb, ce s-ar putea spune — De altfel, respectarea lui menzile se execută o p e r a t i v .