Page 74 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 74
in ii ■»■■■i ira im ■!■!«
£2 iu i.
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4911 ® JOI 22 OCTOMBRIE 1970
2
Premiile Comitetului de Stat pentru
Cultură şi Artă pentru cele mai
II Dl PARTID valoroase lucrări social-politice
şi literare apărute în cinstea
semicentenarului Partidului
Aşa dupâ cum ao desprin absolvire randamentul pa ca această privinţă • necesar ca lut neceaar deoarece mal alnt
de dm raportul Comitetului re societatea îl aşteaptă 7 sprijinul biroului nou ales elevi certaţi cu disciplina, cu Comunist Român
Central prezentat la Congre- S-au glndlt toţi membrii de să fie mal real, mal conclu care trebuie «ă se munceas
buJ ai. X-lea al P.CJl. de câ- partid, prezenţi la adunare, dent. El trebuie să verifice că în continuare mult mal in împlinirea a 50 de ani de la Vor fl premiate lucrări lite
tre secretarul general al par dacă aceşti tineri s-au îndrep dacă sarcinile pe care mem tens. Aceasta poate se dato- făurirea Partidului Comunist rare şl social-politice publica
tidului, \ tovarăşul Nlcolae tat apre o meserie pe care o brii de partid le primesc 6lnt reşte, după cum afirma prof. Român, eveniment de excepţio te In prima ediţie în perioada
Ceauşescu. in epoca noastră, reclamă cu stringenţă econo concretizate, dacă nu rămîn Ioanlchie Molsln, şl „neomo- nală însemnătate în viaţa po 1 Ianuarie — 1 mal 1971.
şcoala constituie principalul mia Judeţului sau cea naţio doBr la stadiul de recepţlo- genltâţli colectivului didac porului, este întlmplnatâ de Se vor acorda următoarele
factor de educaţie a cetăţe nală ? SInt întrebări la care nare, să contribuie la spori tic". Dovadă, In şcoală s-au scriitorii din patria noastră cu premii i
nilor, principalul canal de di adunarea membrilor de par rea Iniţiativei cadrelor didac manifestat abateri ale unor deosebit elan creator. Manlfes- Pentru volumele de proză
fuzare o' ştiinţei şi culturii, cadre didactice. Biroul nou tîndu-şl puternicul ataşament (romane, nuvele, schiţe, repor
tid de la Liceul din Orăştle tice. Reclamă acest lucru în
de ImboLVăţlre a minţii, de ales, toţi membrii de partid, faţă de politica partidului, con taje) care dezbat convingător,
modelare a caracterelor şi conducerea şcolii trebuie &â ducător încercat al luptei re cu forţă epică, lupta comuniş
formare cetăţenească a tine depună eforturi susţinute voluţionare şi al construcţiei tilor în ani! Ilegalităţii, proble
relor penetraţii. Rolul deose pentru a-l „familiariza“ pe socialiste, alături de toţi oa matica societăţi] socialiste, dia
bit de Imfjortant ce revine toţi profesorii cu ceea ce În menii muncii, scriitorii îşi do lectica vieţii contemporane,
şcolii, de a crea oameni utili seamnă disciplina didactică. vedesc dragostea şi simţul res procesul de formare şl dezvol
societăţii, vizează In primul Corectitudine, exigentă şi Măsuri vor trebui luate şl ponsabilităţii sociale, publîcînd tare a relaţiilor sociale, Intr-o
rînd cadrele- didactice ca împotriva acelor cadre care lucrări care oglindesc semni largă cuprindere a orizontului
prlncIpRlI iavctort modelatori. mal organizează încă medita ficaţiile profunde ale marii spiritual al omului contempo
ţii particulare, se lasă influ sărbători. ran, contribuind ia educarea
Privită prfcn această pris complexă, comunistă, a cetăţe
mă, adunare» generală de enţate — Ignorind regula Pentru a marca modul In ca nilor patriei noastre i
dare de seamă ş) alegeri a cerinţe de bază mentele şcolare — la Înche re se va concretiza efortul Premiul t — 25 000 lei
organizaţiei di.» partid de la ierea mediilor etc. creator în cărţi, Comitetul de Premiul ir — 20 000 lei
Liceul ,,Aurel Vlalcu" din O- Sarcinile de viitor, pe care Stat pentru Cultură şl Artă Premiul III — 15 000 Iei
răştie a dovedit preocuparea membrii de partid le-au a instituie decernarea de premii Menţiune — 6 000 lei.
cadrelor didactice pentru con probat In cadrul adunării, pentru cele mBi bune lucrări Pentru volumele de poezie,
ştiinţific al orelor de cur9, a- ale muncii cadrelor didactice fără îndoială II vor mobiliza se în limba română şl în lim axate pe teme majore, rele-
literare şi social-politice, scri
tinua ridicare a conţinutului
atît în munca de îndrumare
tenţla sporită cu care a fost şi control, pe care o des bile naţionalităţilor conlocui vînd bogăţia sufletească. Idea
abordată latura formativă In făşoară, cit şi în cea de ori- toare, care reflectă la o Înaltă lurile, aspiraţiile, . frămîntările
creatoare ale omului societăţii
educaţia elevlilor. Acest lucru nntare profesională a elevi ţinută Ideologică şi artistică, noastre, dimensiunile sociale
se oglindeşte în mare măsu lor, în cadru) căreia trebuie Muncitoarea Fica Şarloto de la I.I.L. Deva depune interes viaţa, năzuinţele şl lupta eroi ale existenţei lui i
ră în rezultatele la învăţă nu a răspuns. De aceea, e primul rînd atitudinea ele să se ţină seamă In mal ma sporit pentru ridicarea calităţii nasturilor produşi pentru er.porl. că a poporului şi înfăţişează Premiul f — 20 000 lei
tură obţinute de către elev!. necesar ca pe viitor cadrele vilor (pionieri şl utecişti), ca re măsură de aptitudinile lor, Foto : N. GHENA grandioasa frescă o patriei so Premiul (1 — 15 000 tel
Trecînd Insă dincolo de gra didactice eâ manifeste mai re 6e pllng că „degeaba au de nevoile economiei naţio cialiste. Premiul 11! — 10 000 lei
niţa rezultatelor, e necesar eă multă căutare în domeniul plan de activitate afişat da nale. Numai ocupîndu-se în
fie totuşi adţncltă o situaţie cunoaşterii nevoilor de cadre că acţiunile notate nu se rea deaproape de munca elevilor, Menţiune — 5 000 lei.
statistică. Gradul cifrelor e din Industria şl agricultura lizează“ . E necesar ca, a- transmlţîndu-le propriile con Pentru volumele de critica si
t r a t e z i
elocvent dar... Din totalul judeţului şi ale întregii ţări, tuncl clnd e vorba de Intere vingeri. comuniştii, toate ca istorie literară, care originalii
dintr-o perspectivă
absolvenţilor ctaselor a VlII-n pentru a putea face cu ade sul şcolii, toate cadrele di drele didactice vor putea p re RVSCIS PROMPTE aspecte esenţiale ale literatorii
au reuşit la licee un număr vărat ceea ce se numeşte o dactice să se mobilizeze, să găti cu adevărat viitorii ce române în sinteze pe proble
de 64 de elevi, la şcolile pro rientare profesională. participe activ la acţiunile tăţeni utili societăţii In a- me, genuri, tendinţe estetice,
fesionale 18, se califică la lo In cuvlntul lor, membrii de organizaţiilor de pionieri şi cost scop, cadrele didactice personalităţi conflgurtnd ima
cul de muncă 22 elevi şl .11 partid au abordat în spl rit tineret pentru ca acestea să trebuie să-şl ridice neconte
continuă şcoala generală de critic necesitatea ridicării ni poată desfăşura o rodnică ac nit nivelul polltlco-ideologic, obiecte de uz casnic. Nu e de reparaţii mobilă, care abia gini caracteristice ale fenome
nului literar contemporan şl a-
10 ani. Cifra coneemnate. velului politico-ideologic a) tivitate. să urmărească traducerea în greu să ne convingem că. deşi au două sâptâmîni de cînd au flrmînd viabilitatea esteticii
viaţă a hotârîrilor conducerî!
cadrelor didactice, preocupa Abordarea laturii formati tînăr, responsabilul unităţii, fost făcute şi au ajuns la rînd.
S-au glndlt oare cadrele di superioare de partid, sarcini marxlst-lentnlste fn dialog des
rea mal accentuată pentru ve, au menţionat în cuvlntul Simion Cita, a impus un prin Dacă în 2 sâptâmîni cetăţea
dactice dacă elevii respectivi de o deosebită însemnătate în chis cu diverse concepţii Ideo
timpul liber al elevilor, do lor prof. Ion Clolna şl Ioanl- cipiu de lucru, conform căruia nul n-a găsit un particular, a
au înclinaţii pentru ceea ce menii în care se mal semna chle Molsln, trebuie să se etapa actuală de dezvoltare Pentru că sin tem la cură cele mai multe comenzi sînt tunci râmîne clientul coopera logice şî estetice Idealiste \
urmează în momentul de fa lează disonanţe (după cum a- facă prin măsuri cit mal con n Invâţâmîntulul românesc. ţătorii, facem un salt de la satisfăcute pe loc sau în ace tivei. In orice caz, cooperativa Premiu) 1 — 12 000 lei
Premiul H — 8 000 Iei
Hunedoara la Deva, pentru a
ţă ? Vor putea el să deB la flrma prof. Oltea Plros). In crete. $1 acest lucru e abso- M. BODEA arăta doar un fapt de condam eaşi zi, la domiciliu. pierde pe acest criteriu mulţi Premiul IJt — 5 000 lei
La tîmplârie. în schimb, cu
nabilă neglijenţă, întîmplat la toate „circumstanţele atenu din posibilii clienţi. în Menţiune — 4 000 lei.
Am fâcut acest sondaj
curăţătoria chimică n coopera ante", date de spaţiul cam im cîteva unităţi de prestaţii, de Pentru cartea social-poIiticS,
tivei „Progresul", o unitate propriu în care se lucrează şi profite diferite, demonslrînd, care Înfăţişează aspecte din is
toria P.C R , tradiţiile de luptă
altfel operativă. Comanda de faptul că nişte comenzi între altele, un lucru care nu ale clasei muncitoare, studiază
Combativitate partinică narea generală pentru dare sâptâmîni de la atelier la cen pentru fondul pieţei n-au pu avea de fapt nevoie de prea strucţiei socialiste, transformă
7907 nu mai sosea de peste 3
toare — s-a desfăşurat adu
ale con
liniile fundamentale
tut fi expediate, strada din fa
acolo
demonstraţii i
multe
trul de predare-primire. Adi
de seamă şi alegeri la spita
ţa atelierului fiind în
lucru,
lul din Brad. S-a făcut o tre că, mai bine-zis, sosiseră doar domneşte harababura. Aceeaşi unde se lucrează organizat, rile profunde care se produc în
cere în revistă mult mal am pantalonii de la costum. Spre harababură domneşte în acte populaţia e deservită mulţu societatea noastră, tratează pro
mitor. Dar ce lipseşte în unele
bleme de politologii, sociologie,
s-au
plă a lipsurilor care
stupoarea clientului, la atelier
rindurile lucrătorilor manifestat în activitatea co peste sacou se depusese praf le de evidenţă primară, Incit activitate organizată 7 multă etică, legate nemijlocit de expe
unităţi pentru a desfăşura o
nu ştii cine, cînd a adus co
Mai
*
rienţa partidului nostru i
de cînd aştepta gata curăţat.
medico-sanitar, a
lectivului
manda şi cînd trebuia să fie
multă disciplină, mai
Premiul r — 26 000 lei
comuniştilor din spital, lnsls-
tîndu-se asupra a ceea ce Dar nu putea fi expediat la gata Aflăm de la responsabi atenţie, mal mult respect pen Premiul 17 — 20 000 Iei
centru din cauză că funcţio
lul Adalbert Veres că ordinea
trebuie să Întreprindă orga nara de aici „uitase" să în importanţei comenzilor e ur- tru prestigiul unităţii. Şi mal Premiul III — 15000 le!
nizaţia de partid, birouI el, scrie pe el numărul de coman trebuie ceva i mai multă pre Menţiune — 6 000 lei.
conducerea administrativă, dă, singura posibilitate pentru mâtoareo » mai întîi comenzile ocupare din partea conducerii De asemenea, se va acorda
pentru eliminarea lor. Cel atelier de a identifica costu de reparaţii de mobilă în ga cooperativelor pentru sistema un premiu special, de 15 000
care atf luat cuvlntul — aici, mul. Un act de neglijenţă din ranţie, apoi comenzile pentru tizarea activităţii unor unităţi lei. pentru cea mal valoroasă
cu excepţia a trei tovarăşi, cele care-i dau clientului mul fondul pieţei şi la urmă de tot Acea organizare ştiinţifică de carte de artă ogtlndtnd bogă
Partlclplnd la adunările ge barea locului de muncă al Ion Brad, tlmplar, Ion Pogan, restul Bii fost medici — s-au solicitările curente ale popu care vor.bim în toate sectoare ţia de aspecte ale procesului
nerale pentru dări de seamă Lucreţiel Mlhâlţan, punerea mecanic, o funcţionară, doi oprit pe larg la deficienţele tă durere de cap şi ocazie de laţiei. Deci, „mecanismul" im le noastre de activitate are de profunde transformări în
şl alegeri ale organizaţiilor In discuţie a dr. Victoria oficianţi sanitari. Desigur, a care au tras înapoi munca şl aşteptare prelungită. portanţei funcţionează dupâ valenţe şl în cea a cooperaţiei făptuite In unii socialismului.
de partid de la spitalele u- Blscăreanu. Sesizări au fost preciem discuţiile purtate de activitatea bună a celor mal După această scurtă „in principiul „cine poate, obli meşteşugăreşti. Nu numai în lista premiilor acordate va
nlflcate din Haţeg şl Brad, şl Jn privinţa comportamen aceşti membri de partid, dar mulţi comunişti, au făcut cursiune" la „Progresul", să gă". Pentru mobila în garanţie spaţii noi se poate organiza o fi publicată în presă şl difuza
am avut prilejul să asistăm tului dr. Emil Duţulescu şi considerăm că ar fi fost mult propuneri preţioase pentru ne înapoiem la Hunedoara, la şi pentru comenzile făcute de servire operativă. tă prin radio. _
la două adunări „cuminţi", dr. Blro Arpad, al căror mod mai util, mal folositor ca un viitor. cooperativa „Prestarea". comerţ, cooperativa e obligată
ale căror dezbateri şl critici de a discuta cu pacienţii a număr cit mai mare de me De la început preşedintele la penalizări în caz de întîr
n-au „supărat“ pe nimeni. fost brutal. Toate acestea de dici să se fi Înscris la dis Ceea ce a fost. în necon- cooperativei, Cornel Moraru, zieri. Populaţia nu are de par
Pentru mulţi comunişti cele notă slaba activitate a birou cuţii, să fi participat la dez cordanţă cu desfăşurarea lu ţine să precizeze i tea sa un text de lege în baza
3 ore de şedinţă au trecut lui în problema educării baterea amplă, aprofundată crărilor adunării, cu realita — Avem întîrzieri la ter căruia să penalizeze coopera Calitate ireproşabilă
cum au trecut multe altele. membrilor de partid, fapt ca a celor mai importante pro tea chiar, este felul cum se mene, în special la secţia de tiva pentru întîrzieri.
foloseşte critica şi autocriti
Desigur, nu poate nimeni a re a mai fost constatat şl In bleme pe care le ridică o In ca. In lungul şir al eviden tîmplârie, din cauza lipsei de — Dar sâ Ştiţi, ne asigură
vea pretenţia ca, după o adu cazul Abaterilor sâvirştte de stituţie care are In sarcină ţiaţilor se află, In primul oameni. şeful de secţie, că nici comen
nare generală, inceplnd de a dr. luliu Gherman, găsit a fi apărarea, păstrarea, refacerea rînd, medicii. In cel al cri Pînâ la tîmplârie, facem un zile populaţiei nu întîrzie prea tuturor produselor
doua zl dimineaţă, toate de sustras o cantitate dc carne sănătăţii oamenilor. Sarcinile ticaţilor — mal lung ca pri popas la unitatea de reparat mult. De pildă, avem comenzi
ficienţele, abaterile şl lipsu de la abator, fără forme le medicilor, ale comuniştilor mul — sînt trecuţi muncitori
rile să dispară, să fie şter gale". care lucrează într-un spital din spital, paznici, surori, n-
se cu buretele. Dar o analiză După aceste pasaje, din — şi la cel din Haţeg slnt 67 ficlanţl sanitari şi. parcă din Programul returului campionatului Nicolae Ciobotea — maî poate
profundă a problem elor ce darea de seamă a biroului — au o trăsătură aparte, se greşeală, o asistentă. De ce să-şi impună produsele pe
frâm în tâ — sau ar trebui să organizaţiei dc partid de la referă la omul bolnav, la re- o asemenea optică din partea piaţă şi să-şi asigure clienţi
frăm înte — comuniştii care spitalul din Haţeg, ne-am fi dnbîndirea sănătăţii sale fi biroului organizaţiei de p ar judeţean de tenis şi comenzi ferme ?
muncesc într-o unitate sp ita aşteptat — logic, normal — zice şl sufleteşti, sînt pătrun tid? Aceasta In condiţiile Grave încălcări ale cerin
licească, «punerea lucrurilor şl alături de noi, comuniştii se de grijă şl atenţie, de un clnd numai ziarului nostru brienţie, lipsa standurilor de ţelor de ca litote sînt de men
pe nume, folosirea criticii şl din sală, să se 3pună deschis, profund şl nobil crez umani l-au fost adresate mai multe de masă pe echipe mixte probă, depozitarea şi manipu ţionat şi |a unităţile Între
autocriticii In mod partinic, pe nume abaterilor sâvîrşite tar. Biroul organizaţiei de sesizări la adresa unor me larea necorespunzâtoare a prinderii de industrie ali
principial, postarea pe pozi la creşâ, la secţia boli Inter bază n-a reuşit să aducă în dici de aici, care, cercetate, ETAPA A V-A, 25 OCT. 1970 ETAPA A VIÎ-A, 22 NOV. 1970 produselor determină ca circa mentară Deva. Aslfet, In Fa
ţii combative faţă de lipsuri ne ce măsuri au întreprins discuţie asemenea probleme, s-au dovedit întemeiate. Fo 30 la sută din stocul de pre brica de conserve clin llnţeq,
au darul — nu mal trebuie biroul, conducerea spitalului să le disece în faţa membri loseşte cuiva trecerea sub tă Brad : Voinţa, Constructorul Hunedoara : Constructorul fabricate sâ fie rebutat. Con dinlr o condamnabilă lipsă de
demonstrat — să răscolească pentru a le curma. Dar nu. lor de partid, sâ-i îndemne cere a abaterilor sâvîrşite de I Hunedoara, I.I.L. Orâştie ; II, Retezatul Hoţeg, Construc ducerea întreprinderii mini răspundere q conducerii —
interiorul, conştiinţa, să le n- Darea dc seamă a curs mol pe aceştia la eliminarea grab medici, de comunişti ? Deva : Voinţa, Retezatul Ha torul I Hunedoara ; Orâştie : malizează problemele de ca şef serviciu producţie, lordnn
rate limpede, clar membrilor com mai departe, amintind nică a lacunelor existente. In ţeg, ŞS. Petroşani ; Hunedoa I.I.L., Vîscoza Lupeni, Voinţa litate, tergiversează reorgani ioan — s-n expediat coconi ¡a
de pariid unde şl cum au in treacăt şl tot la cel mai felul acesta, probleme de o Sau un alt aspect t De ce ra : Constructorul II, Vîscoza Deva ; Petroşani : Ş.S. Petro zarea şi încadrarea serviciului Expoziţia cu vînzare dc la
greşit, ce au de făcut pentru general mod Alte şl alte a- deosebită însemnătate ca dis nu s-a spus pe nume medi Lupeni. şani, Voinţa Brad. C.T.C. cu personal competent Vîena şi In un parlencr clin
a munci ca adevăraţi comu baterl, fără a numi membrii ciplina, comportamentul faţă cilor care nu vor să se a ETAPA A VI-A, 8 NOV. 1970 ETAPA A VIII-A, 6 DEC. 1970 şi autoritar potrivit legislaţiei Anglia compot de mure cu
boneze la ziare şl la publi
nişti. de partid care le-au săvlrşit. de bolnavi, exemplul medi caţiile de specialitate, pe mo Hunedoara : Constructorul I, Lupeni : Vîscoza, Retezatul în vigoare. Ba mai mult, impurităţi, total neoorespun-
„In urma Abaterilor consta fără a Încerca să sttrneascâ cului comunist la locul de tivul că... n-au bani ? 1 ŞS. Petroşani, Vîscoza Lupeni; Haţeg, Voinţa Brad ; Petro conducerea întreprinderii — zâtor şi fără avizul Inspecln-
tate la creşâ s-au luat o se comuniştilor Interesul de a 6e muncă, solicitudinea In cazu Brad : Voinţa. Voinţa Deva, şani : Ş.S. Petroşani, I.I.L. O- director ing. Carol Szabo — ratulul general de stat, preiu-
rie de botârîrl vlzlnd disci înscrie la cuvînt, a lua par rile de urgenţă, acordarea In atenţia organizaţiilor de Constructorul II Hunedoara ; râştie, Constructorul II Hune dispune expedierea produse Hiciind prestigiul întreprinde
plina la acest loc de muncă. te la dezbateri, a se situa pe certificatelor medicale, deon partid, a noilor birouri vor Haţeg : Retezatul, I.I.L. Orâş doara ; Deva : Voinţa, Con lor de proastă calitate, fără rii exportatoare Abateri de
Nerespectarea lor a făcut să o poziţie critică şl autocriti tologia profesională, spitalul trebui să stea sarcinile mul tie. structorul I Hunedoara. controlul şi avizul C.T.C. In la prescripţiile calitative se
fie necesară schimbarea lo că faţă de lipsuri. Aşa se fa ca for metodologic şl multe tiple şî de prim ordin pe ca asemenea condiţii, nu este de manifestă frecvent şi ‘|a aba
cului de muncă a doua din ce că nici ce! citaţi în darea altele au râma9 pe dinafară; re le reclamă buna desfăşura mirare câ din valoarea pro torul Haţeg, Fabrica de pre
tre tovarăşele vinovate, res de seamă, nici alţii n-au în schimb, s-au repetat for re a activităţii în Instituţii duselor controlate în luna parate din carne Deva şi la
pectiv. Marin Tclegredcnnu simţit nevoia de a se înscrie mulele : ,.e regretabil faptul care au în grijă oamenii şl septembrie 7,7 la sută era de Fabrica de Industrializare a
şl Gllcheria llieş — măsura la cuvînt. Un singur medic — că unii tovarăşi*', „mal exis sănătatea lor. La Haţeg şl Clasamentul campionatului judeţean proastă calitate, iar din pro laptelui Simeria.
care a dus la refacerea 11- Tchlm Vespaslan — a încer tă cazuri cînd unii membri Brad, ca în toate unităţile ducţia de tuburi premo 25,7 inventarierea succintă n a
niştel. cat să spună unor lucruri pe de partid“, „nu toţi tovarăşii spitaliceşti, organizaţiile de de tenis de masă (turul) la sută n-a corespuns cerin baterilor şf deficientelor con
nume, iar in încheierea dis înţeleg". După pronunţarea ţelor.
La secţia de Interne, ne partid vor trebui să foloseas statate trebuie sâ constituie
înţelegerile dintre personal cuţiilor, dr. Victor Allcu, di acestora, se revenea mereu t că mal deplin şl cu mal mul 1. Constructorul II Hunedoara 7 7 0 63-12 14 Abateri deosebit de grave un serios avertisment pentru
(care, cel sanitar 7) şl m e rectorul spitalului, a vorbit „de aceea, propunem noului te urmări concrete dreptul ce 2. Constructorul 1 Hunedoara 7 6 1 58-31 12 de Ia normele elementare ale conducerile tuturor întreprin
dici, dintre personal (care, mal mult despre problemele organ ce va fl ale9...\ Dar 3. Şc. sportivă Petroşani 7 5 2 52-31 10 calităţii se semnalează de derilor. Acestea au datoria sâ
medico-sanllar ?) şl pacienţi, acest nou organ este de clţl- II s-a acordat de a controla 4. Vîscoza Lupeni 7 4 3 44-34 8 foarte multă vreme la „Mar acţioneze energic şi fără în-
dintre medici şl pacienţi au administrative ale spitalului. va ani aproape acelaşi. Aşa activitatea conducerilor ad 5. Voinţa Brad 7 3 4 41-49 6 mura" Simeria. Aici, 24,5 la tîrziere pentru desfăşurarea
dus la neplăceri serioase, ca In rest au discutat — bine că el cunoaşte propunerile... ministrative. 6. I.I.L. Orâştie 7 2 5 30-51 4 sută din valoarea producţiei produselor de producţie în
re au generat unele sesizări, înţeles, nu despre probleme Diferită în multe privinţe 7. Voinţa Deva 7 1 6 23-56 2 controlate a fost de slabă ca spirjtu! Legîf privind asigu
litate.
Deficienţele constau,
al căror sfîrşlt a fost schim le majore ale spitalului — — In acelaşi timp asemănă- OH. I. NEGREA 0. Retezatul Hoţeg 7 0 7 16-63 0 rarea şi controlul calităţii
la dale mozaîcote, în neres produselor, sâ întreprindă
pectarea tehnologiei, manipu măsuri eficiente pentru res
larea necorespunzâtoare şi pectarea tehnologiilor de fa
lipsa totală de control bricaţie, întărirea controlului
pentru producţia destinată şi autocontrolului în flux,
consumului .Intern Plăcile de creşterea răspunderii tuturor
Stagiunea de toamnă, ca reactiva activitatea artistică marmură prezintă ştîrbituri salariaţilor faţă de perfor
lendaristic, s-a deschis în CIND IN MUNCA ACTIVISTULUI din localităţile judeţului. La la muchii, iar blocurile de manţele calitative ale produ
loate aşezăminte)? culturale. căminul cultural din Unirea travertin sînt fisurate în ma selor. Asigurarea unei calităţi
In această perioadă se con- însă ştafeta a trecut nevă re parte. Faţă de această situ ireproşabile tuturor produse
stotâ o firească Intensifica zută De abia în luna aceas aţie se naşte firesc întrebarea lor destinate circuitului eco
re a activităţii lor, publicul ta se va reorganiza colectivul dacă la o asemenea dovadă nomic şi consumului popu
devenind beneficiarul unor de instructori şi formaţiile de neglijenţă conducerea de laţiei constituie o îndatorire de
acţiuni utile şi în acelaşi CULTURAL TRONEAZĂ (potrivit planului lunii octom Ia „Marmura" — director. prim ordin.
a a
timp recreative, acţiuni prin N a brie). Ce s-a fâcut înainte, e
care căminele culturale, ca lesne de înţeles Bine ar fi sâ
sele de cultură îşi justifică râ nu am fâcut nimic. Am toare, care ar fi putut, în doi oameni, două activităţi şl vor prezenta conferinţe pe se reorganizeze o dată for
menirea pentru care au fost fost în concediu...". sfîrşit, pune bazele unei ade nici una realizată. teme social-politice, ateist- maţiile de teatru, grupul vo
create şi în care s-au inves — De ce nu aţi trimis pla vărate activităţi cultural-ar- ştîinţifIce, agrozootehnice etc. cal, brigada artistică, soliştii
tit fonduri însemnate. In munca directorilor de vocali, recitatorii artistici. întreprinderea de eon
nul de activitate Ja Comite tistlce. In primul rînd, era cămine culturale şi case de Conferinţele vor fi expuse li
Dar, în unele locuri, e ade tul judeţean pentru cultură consemnată reorganizarea cultură mai există o obliga ber". Iată ce 6-a realizat : (Privitor la brigada artis
vărat puţine la număr, con şi artă ? consiliului de conducere al ţie elementară i afişarea pro „Una a fost de ziua recoltei, tică : Sînteţl în momentul de
statările din teren contrazic — L-am trimis I (Indosarlat căminului cultural (termen gramului de activitate Ia în alta duminica trecută. Cred faţă în posesia textului ne
afirmaţiile „teoretice". Că se nflâ numai cel de pe luna 10 octombrie) — de care răs ceputul fiecărei luni. Insă la câ s-a ţinut, dar eu nu am cesar brigăzii artistice ? Răs struct« hidrotehnice
minul cultural din Unirea şi septembrie — nn.). pundea tovarăşul Ioan Da- căminul cultural din Unirea putut participa. Nu-mi amin puns i Nu, dar compilăm noi
directorul său fac porte toc mlan). Consiliul de conduce acest program lipseşte Moti tesc nici ce trata. Dar ştiu de pe Icl-colea ş1 facem ce
mai din această ultimă cate Dacă totuşi a fost trimis, re, din păcate, nu s-a reor vaţia a de-a dreptul puerilă: câ s-a ţinut" (? I). va..
gorie Curiozitatea ne-n îm după cum afirmă directorul ganlzat nici dupâ acea dată „Nu am ramă, dar planul e La întrebarea, ce preocu Dacă vom râmîne la sta T
pins ca, în prealabil, sâ ne căminului, unde se aflâ ? din motive pe care le-am făcut". Această motivaţie sc pări aveţi pentru educaţia ti diul de compilare, realităţile
adresăm Comitetului jude Poate s-a rătăcit din negli putea numi neglijenţă, nepă asociază unul alt fa p t: apa nerilor din comună, nl s-n vîeţîi satului vor mucezi mul
ţean pentru cultură şl artă jenţa cuiva. Iar dacă nu a sare etc. Ne întrebăm însă ratele sînt aşezate pe scenă răspuns : „Prin expuneri, tă vreme prin cotloane as
spre o vedea „negru pe alb“ fost trimis, care a fost, în a de ce i s-a repartizat aceas şi filmul se proiectează In conferinţe. Teme speciale nu cunse 1).
ce şi-a propus în planul dc cest caz, reacţia Comitetului tă sarcină lui Ioan Damior vers, pe peretele din partea am prevăzut dar, în cadrul — Cînd speraţi sâ apăreţi ANGAJEAZA
activitate, pentru stngiunen judeţean pentru cultură şi .şi nu a dus-o la bun sfîrşii opusă, unde se aflâ şi cabina lor, punem ceva şi pentru pe scenă cu primul dv. pro
de vară, directorul Marian artă ? Cum a verificat acti însuşi directorul căminului de proiecţie, care din păcate ei". Un asemenea stil super gram ? UN INGINER MINER, PENSIONAR (etaleo
vitatea căminului şl a direc
Briceag, cu dorinţa de a con torului1'? Marian Briceag ? Poate pt nu poate fi escaladată din ficial de muncă nu mai e ne — La sflrşltul lui decem ?înâ la 55 ani), care sâ asigure asistenţa tehnică
semna comparativ progresul motivul că dînsuluî şi-a au- lipsa unei banale scări. Nc voie sâ fie comentat. brie. la cursurile de calificare.
...Şi aşa, timpul trecea, Iar torepartizat reorganizarea co Ajungînd în domeniul acti
realizat pînâ acum. Răspun plata... mergea. O vacanţă re lectivului de lectori (după- întrebăm, oare chiar în ase vităţii cultural-nrtistice, punc Vă asigurăm, tovarăşe dî- Salarizarea conform H.C.M. 2841/1969, plus
sul e simplu : nimic, pentru munerată pentru inactiviia- cum se specifica mai depnrlr menea măsură sâ-i lipsească tul forte al unui cămin cui reclor, câ la acea dată ne •porurile de şantier şi izofare.
directorului de cămin spiri-
vom număra şi noi printre
că acest plan nu se află la len de la căminul cultural ! în plan). Termen, tot 10 oc iul de bun gospodar? tural, ne-am permis o reflec spectatorii prezenţi în sală. Cererile insoţite de memoriu de activitate vor
comitet Nimic, am constatat In planul de activitate de tombrie. Dar, coincidenţă, In ceea ce priveşte „Propa ţie : ştafetele „Căutătorii de Pînâ atunci, lăsăm concluzii fi trimise pe adresa : I.C.H Lotru - învăţâminl -
pe trimestrul IV, ne-au a- comori", iniţiate de Comite
şi noi din declaraţiile direc trns alenţia, în luna octom nici aceasta nu s-a realizat, ganda ştiinţifică", în planul tul judeţean pentru cultură le sâ fie trase de organele de comuna Voineasa, judeţul Vîlcea,
torului. bilă textual răspun brie (prima parte), cîteva lu după cum ne mărturiseşte cu de aclivîlale, e prevăzut : şi artă etc. în iarna trecuta resort.
sul său : „In perioada de va- cruri „teoretice" îmbucură propriile sale cuvinte. Deci, Cel puţin sâptâmîn&l ae aveau tocmai menirea de e B. MIRCESCU