Page 76 - Drumul_socialismului_1970_10

— ^ w e g g » * nni i —
4
ORUMUL SOCIALISMULUI $ Nr, 4911 r JOI 22 OCTOMBRIE 1970
IA

Cu prilejul prezentei la New York Intîlnirea reprezentanţilor 1
(

ia sesiunea jubiliară a 0. N. U. partidelor comuniste şi I i ATLAS 1

I
htrevederi ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu muncitoreşti din tarile J !
I
europene i
răspuns la invitaţia de a par­ afacerilor externe al Români­ \
ticipa la dineul oferit de Milia ei. Au fost discutate probleme IARNA IŞI FACE 1
iora tiln p o g L I) La Moscova a avut loc în V ţ
Ribicici, preşedintele Vecei E- privind relaţiile dintre cele Partidului Comunist din Fin­ SIMŢITĂ PREZENTA IN
xeculive Federale a Republi­ două ţâri, aspecte ale regle­ zilele de 20 şi 21 octombrie landa. Partidului Comunist 1 EUROPA J
cii Socialiste Federative Iu­ mentării pe cale politică a si­ 1970 Intîlnirea reprezentanţi­ Francez, Partidului Socialist 1
niei la O.N.U. cu Eisaku Sa­ goslavia, în cinstea unor şefi tuaţiei din Orientul Mijlociu, lor a 27 de partide comuniste Unit din Germania, Partidu­ ('
- In, primul ministru al Japoni­ de state şi guverne prezenţi precum şi o serie de probleme şi muncitoreşti din ţările Eu­ lui Comunist German, Parti­ hxtr-o serie de ţări din
ei. Au fost prezenţi miniştrii la sesiunea jubiliară a O.N.U. aflate în atenţia O.N.U. ropei. dului Comunist din Germa­ făcut simţită prezenţa. ţ
vestul Europei, iarna şi-a
de externe ai celor două ţâri, Miercuri dimineaţa, pre­ Au participant reprezentan­ nia, Partidului Socialist Unit
Corneliu Mânescu şi Kiichi şedintele Consiliului de Stat ţii Comitetelor Centrale ale al Berlinului occidental, Par­ In departamentele fran­
ic şi Haute Alpes a nins (
Aichi. întrevederea a decurs l-a primit la sediul misiunii Vizita tovarăşei Partidului Comunist din Aus­ tidului Comunist din Grecia, ( ceze Isere, Haute Savo-
într-o atmosferă de înţelege­ permanente a României pe tria, Partidului Comunist din Partidului Comunist din Ir­
re şi cordialitate. Mahmud Riad, ministrul afa­ Eiena Ceauşescu Belgia, Partidului Comunist landa, Partidului Comunist I abundent Ninsori au
In seara aceleiaşi zile, tova­ cerilor externe al Republicii din Marea Britanie, Partidu­ Italian, Partidului Comunist \ fost înregistrate şi In re­
răşul Nicolae Ceauşescu şi so­ Arabe Unite. La primire, care la Universitatea lui Comunist Bulgar, Parti­ din Luxemburg, Partidului giunea muntoasă a Aus­
ţia, Elena Ceauşescu, împreu­ s-a desfăşurat într-o atmosfe­ dului Comunist din Cehoslo­ Muncitoresc Unit Polonez, \ triei ; circulaţia a fost
nă cu tovarăşii Dumitru Po- ră prietenească, a fost de faţă vacia, Partidului Progresist Partidului Comunist din Por­ \ serios îngreunată pe şo­
pescu şi Corneliu Mânescu au Corneliu Mânescu, ministrul „Columbia" al oamenilor muncii din Ci­ tugalia. Partidului Comunist 1 selele din landurile Ti­ I
pru (AKEL), Partidului Co­ Român. Partidului Comunist rol, Vorarlberg şi Salz­ V
din !
întrevederi ale ministrului octombrie tovarăşa Elena munist din Danemarca, Par­ din San Marino, Partidului burg, Marţi au căzut 1
In dimineaţa zilei de 21
din Elveţia,
tidului Muncii
de stînga — comuniştii
Ceauşescu, tovarăşii Dumitru Suedia, Partidului Comunist i primii fulgi de zăpadă 1
şi în regiunea de răsă­
Partidului I
Popescu şi ambasadorul Va- din Spania, Partidului Comu­ rit a Belgiei.
afacerilor externe al României sile Pungan, membru al dele­ ! „Sonda-8" nist din Turcia,
Muncitoresc Socialist Ungar
la sesiunea
gaţiei României
ON.U., au făcut o vjzitâ la j M O S C O V A <1 ( A g e r p r e s ) . — şi Partidului Comunist al fosile de „ in a ir yu s*
NAŢIUNILE UNITE 21. — Ministerul Afacerilor Externe Universitatea „Columbia" din | A g e n ţ i a T A S S I n f o r m e a z ă cA Uniunii Sovietice.
Participanţii la întîlnire au
In cadrul activităţilor politi- al Greciei, Ch. X. Palamas, şe­ New York. ■ • io c o n f o r m i t a t e cu p r o g r a m u l făcut un schimb de păreri a­
de c e rc e ta re a s p a ţ i u l u i c o s -
co-diplomatice desfăşurate la ful delegaţiei acestei ţâri. Din partea conducerii uni­ IN FOTOGRAFIE : „la Mone da", palatul prezidenţial din • m i c , In U n i u n e a S o v i e t ic ă a supra unor probleme privind 1 Un grup de oameni
O.N.U., cu prilejul celei de-a Miercuri dimineaţa, Corne­ versităţii americane, oaspeţii Santiago de Chile. | fos t la n s a ta la 20 o c t o m b r i e de ştiinţă japonezi a
XXV-a sesiuni a Adunării lia Mânescu, ministrul aface­ au fost salutaţi de prof dr. • | s ta ţia a u t o m a t ă „ S o n d a - 8 " , c a - lupta pentru securitate în Eu­ 1 descoperit fosile de
ropa.
re se Î n d r e a p t ă
s p r e
L u n â .
Generale, ministrul afacerilor rilor externe al ţârii noastre, Julien Miller, şeful departa­ • S t a ţ i a s - a p la s a t p e t r a ie c to r ia Din partea Partidului Co­ 1 naiiyus", reptile ce au
externe al României, Corneliu a avut, la sediul Naţiunilor mentului de chimie. Natalie • s p r e L u n ă d e p e o o r b i t ă de munist Român, la întîlnire 1 trăit in urmă cu 22 mili­
Mânescu, s-a întîlnit cu Mau- Unite, o întîlnire cu Mohsen Holmes, de la „Institutul a- ■ i satelit a r t if ic ia l al P â m l n t u l u l . au participat tovarăşii Vasi- oane de ani, in apropie­
se
la n s ă r ii este de a
S c o p u l
rlce Schumann, ministrul afa­ merîcan de chimic". O delegate de partid şi • e f e c tu a c e r c e tă r i fizic e p e t r a ­ le Vtad, membru supleant al 1 rea localităţii Kisennu-
cerilor externe al Franţei. De Alaini, prim-ministru şi mi­ Gazdele au făcut o prezen­ i seul de z b o r şl În s p a ţiu l c ir - C.C. al P.C.R, şeful secţiei I ma, in prefectura Miya-
fl
c u m l u n a r .
V o r
lu a te f o t o ­
asemenea, el a purtat discuţii nistru a] afacerilor externe al tare a programului de studiu i : g r a fi i afe s u p r a fe ţe i s a te litu lu i relaţii externe a C. C. al gi. I)r Masabumi Mura­
cu subsecretarul de stat la Republicii Arabe Yemen. postuniversitar şi a cercetă­ guvernamentală a R.D. Germane : n a t u r a l al P â m l n t u l u l , p r e c u m P.C.R., şi Ştefan Andrei, I ta. de la secţia paleonto­
rilor ştiinţifice întreprinse, ■ şl f o t o g r a f i i ale P â m t n t u l u l şl membru supleant al C. C. al logică a Universităţii
după care s-a trecut la vizi­ ) j L u n i i la d if e r it e d is ta n ţ e . T o t - P.C.R., prim-adjunrt al şefu­ 1 Tuhoku, împreună cu
o d a t ă , z b o r u l staţiei „ S o n d a - 8 “
I
tarea unor laboratoare. a sosit în Cehoslovacia : u r m ă r e ş t e p u n e r e a la p u n c t a lui secţiei internaţionale a I mai mulţi savanţi, va
Dezbateri în sesiunea şi ceilalţi oaspeţi s-au inte­ • • u n o r s is te m e de b o r d p e r fe c - C.C. al P.C.R. începe studierea apro­
Tovarăşa Elena Ceauşescu
ţ lo n a t e şl a a g r e g a t e lo r , p r e -
fundată a acestor fosile
Intîlnirea s-a desfăşurat în­
şi
p e r fe c ţ io n a r e a
c o n ­
c u m
PRAGA 21 (Agerpres) —
resat îndeaproape de sistemul La Praga a sosit miercuri o taţia C.C. al P. C. din Ceho­ ■ i s tru e ţie l a p a r a t e lo r c o s m ic e . tr-o atmosferă de prietenie 1 in cursul lunii viitoare.
Fosile similare, al că­
jubiliară a Adunării de calificare a viitoarelor ca­ delegaţie de partid şi guver­ slovacia, a preşedintelui şi colaborare frăţească 1 ror nume ştiinţific este
Ludvik Svoboda şi a guver­
dre de cercetători, metodele
1
de documentare ştiinţifică, namentală a R. D. Germane, nului cehoslovac. 1 „Metanotosaurus Nippo-
condusă de Waller Ulbricht,
La sosire, oaspeţii au fost
Generale a O .N .U . criteriile care stau la baza n- prim-secretar al CC. al salutaţi de Gustav Husak, ACCRA. - Trei partide de©* 1 nicus", ou fost descope­ 11
rite în urmă cu 31 de
cordârii titlurilor ştiinţifice. In
diferitele săli şi laboratoare, P.S.U.G., preşedintele Consi­ prim-secretar al C.C. al P.C. poiiţie din Ghana au hotârit 1 ani în aceeaşi zonă. Pa­
W illi
de
liului de Stat, şi
i
leontologii japonezi spe­
NEW YORK 21 (Agerpres). Milia Ribicici, a relevat in oaspeţii au purtat discuţii cu din Cehoslovacia, Lubomir să fuzioneze pentru a forma o ră anum să găsească noi i
— Vorbind in cursul dezbate­ cuvîntarea sa câ deosebirile e­ profesorii, aspiranţii şi stu­ Stoph, preşedintele Consiliu­ Slrougal, preşedintele guver­ nouă grupare politică ce va fi »
rilor de marţi ale sesiunii ju­ xistente între ţâri nu trebuie denţii, insistîndu-se în spe­ lui de Miniştri al R. D. Ger­ nului, şi de alţi conducători denumită „Partidul dreptăţii". l urme de ,,inairyus"
biliare a Adunării Generale a să constituie un obstacol în cial asupra realizării legăturii mane, care va face o vizită de partid şi de stat ceho­ Ibrohim Mahamo, secretarul
O.N.U., primul ministru al Su­ dezvoltarea bunelor relaţii, cu practica. în R. S. Cehoslovacă la invi­ slovaci. general al noului partid, o a* ţ
ediei, Olof Palme, a subliniat dacă ele se bazează pe egali­ nunţot câ au loc tratative şi cu I UN NOU HOTEL LA
importanta excepţională a dez- tate în drepturi, neamestec şi alte partide politice pentru ca BERLIN
armârii generale în asigura­ respect reciproc. El a apreciat acestea să se olâture noii gru­
rea păcii mondiale. El n scos câ la baza tuturor conflictelor pări.
în evidentă rolul pe care tre­ şi crizelor Internaţionale se a- l In capitala Republicii
buie şi pot sâ-1 joace ţările flâ politica de forţâ şi de im­ GENEVA. - Incepind de luni, Democrate Germane a 1
mici şl mijlocii în viaţa in­ punere a diverselor forme de la Geneva se desfăşoară tra­ fost inaugurat hotelul S\
ternaţională. subjugare, fără înlăturarea că­ tative intre reprezentanţii a 34 Í ) „Oraşul Berlin", cu î1
Primul ministru al Maltei, rora este greu de întrezărit de ţâri în curs de dezvoltare 1 000 de camere şi a­ i
1
George Borg Olivier, a decla­ perspectiva soluţionărilor poli­ în vederea liberalizării şi in­ altor conducători de partid şi I partamente şi cu 15 săli ţ
rat că trebuie găsite soluţii po­ tice şi a unei păci trainice în tensificării schimburilor comer­ de stat, cea de-a 13-a sesiu­ I I de restaurant. Noul ho­
tel — al doilea ca mări­
litice conflictelor care ame­ lume „Popoarele Iugoslaviei, ciale printr-o serie de concesii ne a celei de-a 5-a legislaturi 1 me in Europa — este I
ninţă pacea internaţională. a arătat Mitia Ribicici, se tarifare reciproce. Această re­ a Adunării populare a Repu­ 1 (
Negocierile în orice problemă, pronunţă pentru aplicarea uniune, denumită „ o rundă blicii Populare Bulgaria. I amplasat in centrul o­
raşului şi are 39 de eta­
a spus vorbitorul, nu se pot consecventă a principiilor Car­ Kennedy in miniatură", are loc Sesiunea o dezbătut unele I je. ţ
încheia cu succes decît dacă tei de către toate ţările indi­ in codrul Comitetului pentru probleme economice şt admi­ (
naţiunile interesate îşi pot de­ ferent de suprafaţa lor, de negocieri comerciale al ţârilor nistrative. A fost. de asemenea, \
cide singure propria soartă. gradul de dezvoltare,- de siste­ în curs de dezvoltare a! GATT prezentată spre aprobare pro-r \ TRIB DE PIGMEI
(Acordul General pentru Torî-
De la tribuna Adunării Ge­ mele socîal-polilice şi econo­ fe şi Comerţ). punerea de a se proceda la l \
O lucrare publicată fn
nerale, primul ministru al O- mice, consîderînd că aceste schimbul unor terenuri intre l oraşul peruvian Puerto \
lnndei, Piet dc Jong, n reafir­ principii constituie un instru­ SOFIA. - Marţi, la Sofia a R.P. Bulgaria şi Grecio, ocazio­ i Maldonado, capitala pro­
mat dorinţa ţârii sale „de a ment de neînlocuit în lupta avut foc. în prezenţa lui Todor nate de corectarea cursului i vinciei Madre de Dios, i
contribui cu toată energia la pentru independenţă şi egali­ Jrvkov, Gheorghi Traikov şi a rîului Ardă. I menţionează pentru pri­ V
stabilirea păcii şi securităţii tate în drepturi a statelor şi » ma dată existenţa, in
în Europa în spiritul preve­ popoarelor, pr/.lru înfăptuirea ţ jungla Amazoanelor, a \ r
j
derilor Cartel Organizaţiei Na­ drepturilor şi libertăţilor omu­ j \ unui trib de pigmei, a
ţiunilor Unite*. Vorbitorul a lui, pentru eliberarea definiti­ BELFAST. - Miercuri dimineaţa a fost eliberată Berna- căror Înălţime medie
I
relevat importanţa ON.U în vă a lumii de pericolul războ­ dette Devlin, cea mai tinârâ deputată din Camera Comu- i I \ nu depăşeşte un metru. ţ
relaţiile internaţionale con­ iului, de agresiune, de orice nelor. După cum se ştie, Bernadette Devlin, care reprezin- \ l Pigmeii din această re­
temporane. altă formă de exercitare a tâ in Parlament o circumscripţie nord-irlandezâ, executa, ! I giune trăiesc la izvoare­ ţ
După ce a Subliniat că cele presiunilor în relaţiile dintre incepind de la 26 iunie, o condamnare la şase luni inchi- : 1 le rîului Curanja, la \
mai recente evoluţii din Euro­ state, pentru înlăturarea îna­ soare in penitenciarul din Armagh, pentru faptul câ parti- i graniţa dintre Peru,
pa confirmă ideea că nu exis­ poierii sociale din lume, pen­ cipase la demonstraţiile dîn luna august 1969 de la Lon- j Brazilia şi Bolivia, pre­ i 9
tă probleme care să nu poată tru lichidarea colonialismului, donderry. j i cizează lucrarea men­ 1
fi rezolvate pe cale paşnică, rasismului, apartheidului şi a i \ ţionată s
preşedintele Vecei Executive altor forme de înrobire a o­
Federale a R.S.F. Iugoslavia, mului. - ţ
ECOURI LA CUVÎNTAREA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUSESCU
9 t
DECLARAŢII ALE UNOR PARTICIPANŢI LA SESIUNEA JUBILIARA A O.N.U.
'Politica externă a Româ­ fost proclamat deceniu al dez­ noaşte personal pe preşedinte­ neamestecul în afacerile In­ al Republicii Socialiste Româ­ actualelor frontiere europene pra progresului economic şi Ziarul pune în evidenţă
niei, spiritul de înaltă răs­ voltării şi al dezarmării. le Ceauşescu în cursul unei terne şi interzicerea oricărui nia, Nicolae Ceauşescu, de la şl celelalte schimbări istori­ social şl a nivelului de trai faptul câ preşedintele Româ­
pundere cu care preşedintele România a venit cu propuneri recepţii. M-nu impresionat fel de tutelă, indiferent din tribuna Adunării Generale a ce, precum şi despre necesi­ al multor popoare. Ziarul se niei a cerut totodată recu­
Nicolae Ceauşescu a abordat concrete, cu un program clăi francheţea şi modul său prie­ partea cui se exercită, impe­ O.N.U., continuă să reţină a­ tatea recunoaşterii R. D. Ger­ referă pe larg şi la alte pro­ noaşterea R. D Germane şi
de la tribuna O.N.U. marile şi precis de măsuri pentru în­ tenesc de a discuţii. rativul concentrării eforturi­ tenţia organelor de presă din mane de către toate statele. bleme abordate în cuvîntarea admiterea ambelor state ger­
probleme ale vieţii internaţio­ făptuirea marilor deziderate $tim câ România promo­ lor în direcţia dezvoltării e- diverse ţâri ale lumii. „Pravda" subliniază, totoda­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu. mane în ON U., s-a pronun­
nale continuă să reţină aten­ ale omenirii în aceste două di­ vează o politică de prietenie ■ conomire şi sociale1 a „lumii Presa sovietică se ocupă pe tă, importanţa acordată de La rîndul său. „Szlandar ţat pentru convocarea unei
ţia delegaţiilor, a cercurilor recţii, şi acesta este al treilea cu toate ţările, şi noi apre­ a treia". larg de conţinutul cuvîntârii România convocării conferin­ Mlodych" informează câ, în conferinţe pentru securitatea
diplomatice şi a presei inter­ motiv pentru care consider ciem acest lucru cu aţii mai Ambasadorul Carlos Orliz tovarăşului Nicolae Ceauşescu. ţei general-europene în pro­ cuvîntarea sa, preşedintele Europei şi pentru recunoaş­
naţionale. Aprecierile şi pă­ contribuţia sa ca deosebit de mult ru cil şi Mnlayezia do­ de Hosas. reprezentant per­ Sub titlul „Sarcina funda­ blemele securităţii şi cola­ român a caracterizat princi­ terea drepturilor legitime ale
rerile exprimate de reprezen­ importantă. reşte să lărgească cercul ţâ­ manent la O.N.U., şeful dele­ mentală a O.N.U.“ , ziarul borării. palele preocupări ale O.N.U. R. P. Chineze în O.N.U.
tanţii ‘unor ţâri de pe diferite însemnătatea cuvîntârii pre­ rilor prietene. Actualul nos­ gaţiei Argentinei la a 25-a „Pravda“ relevă câ „pre­ Relatări ample despre cu­ şi poziţia României faţă de o La rîndul său, „The Daily'
continente se referă îndeosebi şedintelui Ceauşescu este de­ tru pnm-ministru a vizitat sesiune a Adunării Generale: şedintele Nicolae Ceauşescu vîntarea tovarăşului Nicolae serie de probleme ale vieţii Yomiuri" publică, tot pe pri­
la ideile centrale din dis­ monstrată şi prin largul său ţara dumneavoastră şi mi-a Acordăm o mare importan­ a caracterizat în cuvîntarea Ceauşescu au publicat şi zia­ internaţionale ma pagină, o amplă relata­
cursul preşedintelui Româ­ ecou în sinul Adunării Gene­ spus câ a fost impresionat de ţă discursului rostit de dl. sa principalele etape ale ac­ rele „Trud“ , „Komsomolska- Relatări ale cuvîntârii pre­ re în care arată câ preşedin­
niei, la semnificaţia acestei rale, dovadă a faptului câ personalitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, preşedinte­ tivităţii O. N. U. şi poziţia ia Pravda" şi „Izvestia". şedintelui Nicolae Ceauşescu tele României a cerut des­
expuneri în dezbaterea unor imensa majoritate a statelor Ceauşescu. Primul nostru mi­ le României, care a afirmat în României într-o serie de pro­ Ziarele poloneze apărute publică şi ziarele bulgare fiinţarea tuturor blocurilor
probleme de importanţă pri­ membre manifestă sentimente nistru este convins câ există faţa tuturor ţârilor membre bleme de politicé externă astăzi acordă, la rîndul lor, „RabotniCeseo Delo", „Trud", militare şi transformarea Eu­
mordială pcnlru omenire. Re­ de apreciere şi admiraţie faţă posibilităţi de dezvoltare a ale O.N.U. politica externă a „România, a spus şeful sta­ spaţii ample discursului ros­ „Otecestven Front", „Narodna ropei într-o zonă a păcii şi
dăm mai jos declaraţii făcute de politica externă a Româ­ relaţiilor între ţările noastre, ţârii sale. Constatăm cu satis­ tului român, consideré nece­ tit de şeful statului român. Mladej" şi „Narodna Armia". cooperării In această direc­
în acest sens trimişilor spe­ niei. faţă de activitatea per­ in special în domeniu] eco­ facţie şi cu această ocaz.ie co­ sar să se treacă la retrage­ „Trybuna Ludu" citează in­ „Rabotnieesco Delo“ sublinia­ ţie, preşedintele Ceauşescu a
ciali ai presei române. sonală a preşedintelui Nicolae nomic. Noul guvern al Ma­ erenţa orientării româneşti, rea totală a trupelor S.U.A. tegral pasajele din cuvîntare ză câ preşedintele Consiliu­ cerut eliminarea rămăşiţelor
Milia Ribicici, preşedintele Ceauşescu pe tărîmul vieţii layeziei doreşte să extindă stabilitatea principiilor pe ca­ din Vietnam, apreciază câ referitoare la rolul jucat în lui de Stat al Republicii So­ celui de-al doilea război mon­
Vecei Executive Federale a internaţionale". relaţiile cu cit mai multe ţâri re ea se bazează. Ţin să de­ propunerile Frontului Naţio­ prezent de ON.U. in lume, cialiste România a caracte­ dial, încetarea războiului rece
R.S.F. Iugoslavia : Dr. K. A. Busîa — primul şl dorim ca România să se clar câ poziţia externă a Ar­ nal de Eliberare oferă o bază la conflictele din Vietnam şi rizat, în discursul său, etape­ şi recunoaşterea inviolabili­
„A.ş dori mai întîi să spun ministru al Republicii Ghana : numere printre ţările priete­ gentinei coincide în probleme­ raţională pentru soluţionarea Orientul Apropiat şi modali­ le principale ale activităţii tăţii frontierelor existente.
că însăşi prezenţa preşedin­ „Am remarcai cu mult in­ ne. Aceasta corespunde cu le fundamentale ale vieţii in­ conflictului pe cale politică. tăţile de soluţionare a aces­ O.N.U. şi poziţia României Cotidianul suedez „Sven-
tora, la situaţia din Europa
telui Consiliului de Stat al teres în cuvîntarea preşedin­ noul mod în care desfăşurăm ternaţionale cu cea exprima­ In ceea ce priveşte situaţia şi necesitatea transformării într-o scrie de probleme de ska Dagbladel" publică o
României prietene, Nicolae telui Ceauşescu o preocupare politica noastră externă tă de preşedintele României. din Orientul Apropiat, pre­ ei într-o zonă a păcii şi co­ politică externă. Ziarul rele­ relatare în care sînt cu­
Ceauşescu, la sesiunea jubi­ sinceră faţă de problemele Exprimîndu-şi speranţa câ In esenţă, această poziţie în­ şedintele Ceauşescu a decla­ laborării. In legătură cu a- vă importanţa acordată de prinse o serie de pasaje im­
liară a înlârit mult semnifi­ păcii, dezarmării, progresului. va avea posibilitatea de a se seamnă respectul faţă de suve­ rat câ rezoluţia Consiliului ceastâ ultimă problemă, zia­ guvernul român convocării portanţe ale cuvîntârii. Pre­
caţia acestei reuniuni. Parti­ Asupra acestor mari teme ale întîlni în viitor cu preşedin­ ranitatea ţârilor, convieţuirea de Securitate, care presupune conferinţei general-europene şedintele României, relevă
ciparea şefului statului ro­ vieţii internaţionale mi-am tele Ceauşescu. a cărui per­ naţiunilor în înţelegere şi ar­ retragerea trupelor israeliene rul arată câ preşedintele în problemele securităţii şi printre altele ziarul, a decla­
mân la sesiune constituie o concentrat şi eu atenţia în sonalitate politică a definit-o monie, excluderea discrimină­ de pe teritoriile ocupate, re­ Consiliului de Stat al Româ­ colaborării. rat câ „nu se mai poate ad­
nouă dovadă a ataşamentului cuvîntarea pe care am rosti­ ca eminentă, primul ministru rilor legate de caracterul re­ prezintă o bază rezonabilă niei a calificat drept un pas Ziarele japoneze de astăzi mite reînvierea, sub nici o
României socialiste fată de t-o îmi este plăcut să constat al Republicii Arabe Yemen, gimului social politic, dorinţa pentru soluţionarea crizei. El important în direcţia reduce­ au şi ele în centrul atenţiei formă, a dominaţiei unui stat
principiile Cartei, a dorinţei râ dorinţa noastră de a între­ Mohsen Alaini, a declarat: de a menţine pacea şi securi­ a declarat totodată că orice rii încordării tratatul înche­ cuvîntarea tovarăşului Nicolae de către altul".
sale de întărire a rolului or­ ţine relaţii bune cu alte ţâri. Am urmărit cu atenţie dis­ tatea internaţională. reglementare a conflictului iat între Uniunea Sovietică şî Ceauşescu la O.N.U. „The Ja­ Sub titlul „La Naţiunile
ganizaţiei în viaţa interna­ de a îmbunătăţi în general at­ cursul excelenţei sale dl. Considerăm câ punctele din Orientul Apropiat tre­ Republica Federală a Germa­ pan Times" consacră relată­ Unite România . se pronunţă
niei şi a relevat necesitatea
ţională. mosfera internaţională este şi Nicolae Ceauşescu, iar în susţinute de dl Nicolae buie să prevadă rezolvarea recunoaşterii de către toate rii rubrica rezervată de obi­ împotriva blocurilor milita­
dorinţa României. Preşedin­ prezent delegaţia noastră îl problemei refugiaţilor palesti­ cei comentariului la zi, ti- re", ziarul elveţian „Journal
In al doilea rînd, vreau să Ceauşescu în iaţn Adunării nieni". ţările a inviolabilităţii grani­ flatâ pe prima pagină. Pre­ de Geneve" informează câ
subliniez cu satisfacţie exis­ tele Ceauşescu a exprimat studiază cu deosebit interes Generale a O.N.U. constituie ţelor europene existente şl a şedintele Ceauşescu, arată şeful statului român a adre­
tenţi», în mod practic, a li­ convingător vederile sale în împărtăşim multe din consi­ baza pentru o mai bună înţe­ Ziarul reia, în continuare, altor schimbări istorice, pre­ ziarul, a cerut luni să se pu- sat, în discursul său, un apel
derentele expuse de preşedin­
nei identităţi între poziţiile aceste probleme". tele României în faţa Adună­ legere între popoare şi guver­ pasajele referitoare la situa­ cum şi necesitatea recunoaş­ nâ capăt amestecului străin la dezarmarea nucleară, men-
exprimate de tovarăşul Dr. Ismail Bin Dato Abdul rii Generale a Naţiunilor Uni­ ne. ţia actuală în Europa, men- terii diplomatice de către în afacerile statelor suvera­ ţionînd necesitatea ca Comi­
Nicolae Ceauşescu în ce pri- Rahman — vicepremieru) Apreciez poziţia principială ţionînd că, potrivit concep­ toate ţările a Republicii De­ ne. „Nu se mai poate admi­ tetul de dezarmare de la Ge­
ţiei guvernului
român,
pe
vcşie problemele majore ale Malayeziei : te. In acest sens. as dori să
a României faţă de criza din
„Trybuna
mocrate Germane
vieţii internaţionale şi pro­ ..Cuvîntarea preşedintelui relev similitudinea punctelor Orientul Apropiat şi căile su­ continent există în prezent Ludu" redă, de asemenea, a- te, sub nici o formă, domi­ neva să primească însărcina­
rea de a acţiona efectiv, cu
naţia unui stat de către al­
condiţii pentru normalizarea
de vedere în ce priveşte ne­
priile noastre poziţii Consi­ Nicolnc Ceauşescu o consider gerate pentru soluţionarea a­ precierîle p r e ş e d i n t e l u i tul", a spus el. In acelaşi reală răspundere, pentru rea­
der foarte important râ pre­ excelentă, favorabilă creării cesitatea respectării în viata relaţiilor dintre state, pentru ţimp, preşedintele român a
în virtutea
cesteia. România este pentru
lizarea scopului
şedintele Ceauşescu a atras unui climat de pace interna- internaţională a drepturilor noi o ţară prietenă şi ne bu­ transformarea Europei într-o Ceauşescu privind importan­ cerut retragerea trupelor a­ căruia a fost creat".
atenţia asupra primejdiei 1 ion;*!¿j Noi apreciem foarte fundamentale ale naţiunilor, zonă a păcii şi colaborării. ţa convocării conferinţei în mericane din Vietnam şi Co­
menţinerii focarelor de criză mult faptul câ domnia sa a instaurarea unei cooperări cură rolul important pe care Preşedintele rgmân a califi­ problemele securităţii şi co­ reea şi a sprijinit propune­ Ziarul „Gazette de Lausan­
şi încordare în lume şi a a­ venii la sesiunea jubiliară a sincere, constructive, bazată îl joacă în viaţa internaţiona­ cat tratatul încheiat intre laborării în Europa. rile de pace ale Frontului ne" publică o serie de extra­
se, printre care pasajul
în
rătat râ este imperios nece­ Organizaţiei Naţiunilor Unite pe respectarea integrală a su­ lă, în cadrul Organizaţiei Na­ U.R.S.S. şî R. F a Germa­ In cuvîntarea sa, continuă Naţional de Eliberare Ziarul care se relevă existenţa în
sar ca toate statele, mari şi si câ am putut cunoaşte astfel, veranităţii şi independenţei ţiunilor Unite şi in cadrul e- niei drept un pas important ziarul, preşedintele Ceauşescu menţionează, de asemenea, a- Europa a unor condiţii favo­
mici, să-şi unească eforturile din sursă directă, politica ex­ tuturor ţârilor, fără nici un forturîlor de a găsi soluţii pen­ în direcţia destinderii. El a a acordat o atenţie deosebită precîerile şefului statului ro­ rabile pentru transformarea
pentru lichidarea surselor ternă a României. M-am bucu­ fel de discriminări legate de tru problemele morfdiale. vorbit, de asemenea, despre şi problemei dezarmării, în- mân cu privire la situaţia continentului într-o zonă a
care le generează rat câ marţi seara am mărimea şi potenţialul lor u­ Cuvîntarea rostită de pre­ necesitatea ca toate statele să trucît cursa înarmărilor are din Orientul Apropiat. păcii şi cooperării.
Deceniul care urmează a avut prilejul de a-1 cu­ man, economic şi militar, şedintele Consiliului de Stat recunoască intangibîlitatea efecte negative profunde asu­
Rtdactia »1 administraţia darului t Oho, atr¡ Dr. Palm Groxa nr. 35. Teîefoan* : 12317 fi 11580. Tiparul i IMraprindaraa poligrafica Davo. 44065