Page 77 - Drumul_socialismului_1970_10

PROLETAR» OIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI *V Ă !

Ecouri la cuvîntarea pre-

! sedintelui Nicolae Ceausescu |
* ’
I la sesiunea jubiliară a O.N.U.

Plenara C. C. al P. C. Bulgar |

!

Curier, Atlas

ANUL XXII. Nr. 4912 VINERI 23 0C10MBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Cu prilejul prezenţei sale la New York

În t r e v e d e r i a l e p r e ş e d i n t e l u i

n i c o l a e c e a u ş e s c u

lârîreo de a reconstrui şl e-
Cu liderii Comitetului pentru Ceauşescu la New York pen­ chipn cu utilajul medical ne­
tru a-1 cunoaşte şi a-l saluta.
Apreciind în 'mod
deosebit
cesar un Spital din Medi.iv şi
ajutorarea sinistraţilor politica de pace şi cooperare dc a trimite un sloc de me­
dicamente destinate spitalelor
a preşedintelui
a României,
pentru copii
şi-au
Nicolae Ceauşescu, ei
Preşedintele Nicolae Ceauşescu
din România manifestat dorinţa de a mili­ a mulţumit pentru sprijinul
ta în continuare pentru a-şi
aduce contribuţia la dezvol­
tarea relaţiilor multilaterale acordat de comitet în perioa­
da calamităţilor naturale din
NEW YORK 22 (Ager- la conştiinţă“ — ambii pre­ dintre S.U.A. şi România, a
prus). — De la trimişii noştri şedinţi ai Comitetului pentru bunelor raporturi dintre po­ primăvară, arătînd că vede în
La laminorul de benzi din cadrul C.S. Hunedoara noi cantităţi de tablă sint pregătite pentru a lua drumul beneficiarilor. speciali : ajutorarea sinistraţilor din poarele român şl american. acest sprijin nu numai un
ci şi
un
gest umanitarist,
La cererea lor, preşedin­ România, Francis E. Dorn, Ei au anunţat că îşi vor semn de prietenie şî preţui­
tele Nicolae Ceauşescu a pri­ secretar trezorier al fundaţiei continua activitatea de aju­ re pentru România şi politi­
mit miercuri după-amiază pe şi al comitetului, episcopul torare a sinistraţilor din ca sa de pace, colaborare şi
liderii Comitetului pentru n- Silas de Amphipolis, reve­
cu o lungime de 300 m al jutorarea sinistraţilor din rendul Wjlham Duval, reve­ România şi că, în cadrul a- înţelegere între toate popoa­
treptei a doua ? Pentru că, România în lichidarea pagu­ rendul monsenior Andrew P. cesteî preocupări, au luat ho- rele lumii.
după cum arată stadiul lu­ belor provocate de inundaţii­ Landi, Norman Carignan, vi­
f* w r» i» ü crărilor la ora actuală, nu se le din primăvară. Comitetul
ba u rn cincinalul aciuai întrevede posibilitatea atacă­ — constituit ca un grup spe­ cepreşedinte al fii-mei „W. R.
Chilewich, preşedinte al cor­ Mesajul transmis preşedintelui
Grace et
eompany",
Aron
rii ei pînă la sfîrşilul anului. cial dc acţiune în cadrul fun­
ft v v • g i>i aceasta, fie şi numai din daţiei „Apelul la conştiinţă“ poraţiei Chilevvjch. Raymond
ta pregshm cincinalul viitor simplul considerent că lucră­ — cuprinde personalităţi ale Noble, director al firmei
rile de pregătire efectuate vieţii publice, oameni de a­ „Corning Glass Works”, Ro­ Nicolae Ceauşescu de preşedin­
pină în prezent sînt mult ră­ faceri, militanţi pe târîm ob­ ger Sonneman, vicepreşedin­
mase în urmă. Drumul de ac­ ştesc. te al firmei „American Metal
ces cu o lungime de 1H5 dc La întrevedere a luat par­ Climax“, Emanuel M. Ter- tele Uruguayului, Pacheco Areco
metri este executat doar
pe
Aprovizionarea furnalelor o lungime dc 11"» metri, iar te tovarăşul Dumitru Popes- Titus, preşedintele companiei
ner, preşedintele firmei „Mid­
Roy
land Glass companv",
cu. precum şi Cornelîu Bog­
excavatorul care trebuie
să
României
dan, ambasadorul
La reşedinţa sa de la se­
lucreze aici stă în continua­
guayan.
re deoarece nu are cine să-l la Washington „Helena Rubenstein”, Char­ diul Misiunii permanente a partea şefului statului Uru­
les Gilman jr\, preşedintele
La sediul misiunii perma­
manevreze. Astfel, deşi se nente a României la O.N.U. companiei „Gilmar Paper". României la O.N.U,, preşedin­ Mesajul exprima un oma­
cu calcar — o problemă prevede ca în acest an 23 la au venit John Moşier, pre­ cursul întrevederii, membrii m it miercuri seara pe amba­ giu la adresa preşedintelui
tele Nicolae Ceauşescu a pri­
După cum au subliniat în
sulă din producţia carierei să
şedinte al „Bonrd of Holtnes
sadorul Villaro Paiz, trimisul
fie asigurată din
treapta a
11-a. producţia urmează să Electric Proiective Companv", comitetului au ţinut să folo­ special al preşedintelui Uru- ţContinuore In pag. a 4-a]
fie excavată în continuare şi rabinul Arthur Schneier, pre­ sească prilejul oferit de pre­ guoyului, Pacheco Arcco, ca­
şedintele
„Apelul
fundaţiei
în totalitate tot din treapta
insolubilă ? De ce ? I. Insă nici aici lucrurile nu zenţa preşedintelui Nicolae re a transmis un mesaj din
stau prea bine. Anul trecui,
o dată cu elaborarea celui
dc-ăr'dPîtiiT'Studiii'lebnîcd- '
economic, se prevedea întoc­
pentru
mirea unui proiect
Cariera de calcar de la câmintului, timp în care s-au Dar oare nu acest plus dc descoperlarea flancului estic Cuvîntarea tovarăşului ¡IC01AE CEAUŞESCU
Crâcîuneştl a Combinatului întocmit două studii tehnieo- automulţumire a constituit
siderurgic Hunedoara conti­ economice, nu s-au putut atin­ punctul de plecare spre o al primei trepte aflate în ex­
nuă să nu-şi realizeze sar­ ge nici pînă în prezent pre­ stare de lucruri nesalisfâeă- ploatare. concomitent cu lu­
cinile de plan. Dacă in pri­ vederile preliminariilor. Dacă toare ? crările de extracţie propriu-
mul trimestru al anului pla­ iniţial era prevăzută o pro­ — O dată cu atacarea celei zise Din motive necunoscute a OM-sinteză a năzuinţelor întregului popor
nul de extracţie a fost înde­ ducţie anuală de 1 G00 000 to­ de a doua trepte — ne spu­ dc nimeni lucrarea nu s-a
plinit la limită, în perioadele ne, cifră care nu a fost atin­ nea Victor Lâslău, şeful ex­ realizat, Innindu-se în conti­
următoare minusul la pro­ să niciodată, după o re­ ploatării — vom putea asi­ nuare la libera alegere. Ca­
ducţia de calcar a crescut la aşezare a sarcinilor cu o- gura atît cantitativ cit şi ca­ re sînt urmările ?
21 000 tone de calcar, numai cazîa începerii pregătirilor litativ calcarul pentru com­ — Descoperlarea zâcămîn-
pe luna în curs nelivrîndu-se la cea de-a doua treaptă, s-a binatul siderurgic. tului — ne spunea maistrul
combinatului peste 6 000 tone. stabilit o producţie de Desigur, acesta este dezide­ Dorn Sloin — nu s-a făcut Aspiraţiile generaţiei Valorile materiale
Privită sub acest aspect, 1 120 000 tone. Pentru anul în ratul spre care se îndreaptă integra) deoarece în unele ca­
situaţia este total negativă şi curs, această cifră nu va fi de nnill atenţia furnaliştilor zuri acest luciu nu a fost po­
de-a dreptul îngrijorătoare, atinsă, deoarece cele 3 â0o şi aglomeratoriştilor care nă­ sibil. şi spirituale, în slujba
mai ales că o dată cu înce­ tor^e. cît se realizează zilnic dăjduiesc că cel puţin în a­ Implicaţiile nerealizărîi dc- noastre
perea timpului nefavorabil se I n A prezent, nu oot acoperi cest final de an se va solu­
va îngreuna foarte mult atît sarcina planificată ţiona definitiv problema cal­ fng. C. DUMITRU progresului şi păcii
lucrul în carieră rît şî trans­ Deşi situaţia se prezintă carului. Prin această prismă, - VIOREL FAUR
portul pînă la staţia de sor­ foarte critică, din motive greu pe lingă cele afirmate de to­ prim-seeretar al Comitetului judeţean al U.T.C.
tare. Dar si mai grav este varăşul Lâslău, ar mai tre­ (Continuare in pag. a 1-a) CLEMENTE CONSTANDIN
faptul că după 6 ani de la de înţeles, conducerea exploa­ bui adăugat un singur lucru: Generaţia tinără din judeţul nostru — cn ţi cea din în­ preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă
intrarea în exploatare a ză- tării o consideră ea... bună. cînd va fi asigurat frontalul treaga ţară—trăieşte, in aceste zile, sentimente de profun­
dă mindrie patriotică, de adeziune şi admiraţie, stirnite de Cuvîntul vibrant, străbătut de înaltă responsabilitate faţă
discursul şefului statului român la înalta tribună internaţio­ de destinele umanităţii, rostit la sesiunea jubiliară a O.N.U,,
nală a Adunării Generale a O.N.U. Din celălalt capăt al lu­ !n Dumele poporului român, ele către preşedintele Consiliului
mii, cuvintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu au a- de Stat al Republicii Socialiste România, a găsit un profund
;tms la noi pline de căldura cu care au fost exprimate, încăr­ ecou $i tn inimile oamenilor de cultură şi artă din judeţul
cate de înţelepciune şi etică internaţională. ]n generoasele şi nostru.
La congrese, reuniuni, festivaluri, expoziţii Internaţionale,
Pagina a lll-a profundele idei privind pacea omenirii — o pace care să a­ ştiinţa şi cultura noastră naţională s-au afirmat ea veritabili
sigure neatirnarea şi progresul tuturor popoarelor — rolul
tineretului a fost afirmat ca o forţă dinamică ce se cere în­
drumată spre împlinirea marilor aspiraţii ale umanităţii. ambasadori ai nâz.uinţelor profunde de pace, colaborare şi pro­
gres de care este animat poporul român. Am trăit însumi mo­
„Dorinţa de a construi o lume în care oamenii să se bucure mente ele Înălţătoare satisfacţii şi mindrie cînd ansambluri ar­
pe deplin de roadele civilizaţiei moderne, să fie eliberaţi de tistice din judeţul Hunedoara, prezente Ia prestigioase mani­
festări internaţionale, au cucerit adeziunea şi stima publicului
perspectiva războaielor este sursa principală a mişcării con­ şl a specialiştilor, făcînd ca numele ţârii noastre sâ fie rostit
temporane a tineretului — a spus, la tribuna sesiunii jubilia­
Siguranţă re, şeful statului român. Consider că tineretul trebuie ascul­ cu respect şi admiraţie
tat şi trebuie să aibă un cuvînt greu de spus în organizarea
vieţii sociale dc mîinc. Sc ccr create condiţii ca tinerelul să pot Sîntem conştienţi că ştiinţa, arta şl cultura sc
într-un
afirma
plenitudinea
lor numai
toată
In
poală participa mai activ la viaţa socială, să-şi poată mani­ climat de pace şi înţelegere intre popoare. Exprimînd □­
festa energia in direcţia perfecţionării societăţii umane, a în­ cest postulat 9) contemporaneităţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
făptuirii idealurilor dc drcptaic. libertate şi bunăstare ale a afirmat cu claritate de la înalta tribună a Organizaţiei Na­
deplină întregii omeniri“. Prin aceste cuvinte, tovarăşul Ceauşescu a ţiunilor Unite că „In lumea «Ic azi s-au acumulat uriaşe va­
exprimat, de fapt, aspiraţiile tineretului din toate ţările lu­
lori materiale şi spirituale — rod al eforturilor dc secole ale
mii, dar, totodată, ele au oglindit realitatea orînduirii noastre omenirii, al cuceririlor epocale în domeniul cunoaşterii. O sar­
sociale, orinduire care a tradus in viaţă aceste scumpe opţi­ cină primordială a comunităţii umane este dc a veghea ca a­
uni. ceste cuceriri să fie puse nu în slujba distrugerii civilizaţiei,
Tineretul nostru huncdorcan, căruia ii sini deschise largi ci a progresului şi păcii, a transformării naturii în folosul o­
circulaţiei posibilităţi de afirmare — in întreprinderi cu prestigioasă mului, a ameliorării condiţiilor de viaţă ale locuitorilor pla­
netei noastre*'.
pondere in economia ţării, in şcoli şi facultăţi — salută cu
> profundă mindrie patriotică cuvîntarea preşedintelui Consi­ Oamenii de cultură şi artă hunedoreni, mîndri că iac par­
liului de Stat al Republicii Socialiste România, rostită la înal­ te dintr-un popor animat dc aceste măreţe idealuri, îşi ex­
tul for internaţional, văzînd in acest istoric discurs însuşi primă încă o dală deplina lor adeziune la politica partidului şi
glasul generaţiei noastre, însăşi politica înţeleaptă, sinceră şi statului nostru, punlndu-şi întreaga putere de muncă In sluj­
Pe ogoarele C.A.P. Romoşel se execută pregătirea terenu lui pentru insâminţâri. deschisă a partidului şi statului nostru. ba împlinirii lor.
tăţile amintite mai sînt de Amplificarea prestigiului României
EFORTURI DEOSEBITE LÂ TERMINAREA insâminţat suprafeţe de ci te
30 — 100 de hectare.
In numeroase unităţi coo­
peratiste, probleme serioa­ în concertul mondial al naţiunilor
«
se se ridică la recoltatul po­
LUCRĂRILOR AGRICOLE DE ! Suprafeţele mari de pe care niei pe orena internaţională, şul Nicolae Ceauşescu a cu- solidarea păcii şi securităţii, Io
rumbului, cartofilor şi sfeclei.
Puternico ofirmare a Româ­
vintorii sale la sesiunea jubi­
nu s-a slrins recolta la C A P. ca stat suveran, olotstăpîn pe liară a O N.U asigurarea progresului general
ol omenirii.
Deva, Rapolt, Cristur, Căs- destinele sale, creştereo presti­ Alături de (0(1 siderurgiştiî Largul ecou al cu vin ţârii în
Ploaia căzută in ultimele pe care trebuie slrînsâ pro­ de indisciplină semnalate crările şi la cooperativa agri­ lâu, Pricaz, Geonciu etc. de­ giului poporului român în con hunedoreni, Io fel co toţi ce­ hndu! conducătorilor de state
două zile şi pronosticurile ducţia de cartofi, sfeclă şi po­ conducerea I M.A. Haţeg nu a colă din Vaidci. O bună par­ notă câ nu a existat suficien­ certul mondial ol naţiunilor tăţenii patriei, încerc puternice şi guverne participanţi Io se­
meteorologilor privind in­ rumb luat o atitudine fermă şi exi­ te din cele peste 100 de hec­ tă preocupare din partea constituie o realitate vie, incon­ sentimente de mindrie patrio­ siunea jubiliară o O.N.U,, în
stabilitatea vremii fac sâ spo­ Restanţele îngrijorătoare în­ gentă, ceea ce creează un cli­ tare care mai trebuie insâ- conducerilor unităţilor res­ testabilă, i2voritâ din fidelita­ tică. de satisfacţie şi bucurie că rîndul întregii opinii publice in­
rească mult îngrijorarea lu­ registrate la însâmînţâri în li­ mat favorabil repetării unor mînţate la ora actuală mai pective pentru mobilizarea tea, de atiteo orî demonstrată, tovarăşul Ceauşescu, secretarul ternaţionale, noi îl vedem te­
crătorilor din agricultură în nele cooperative agricole îşi astfel de abateri de la disci­ stau ocupate cu irifoliene. Si­ cooperatorilor la strîngerea a poporului nostru fotă de i­ general ol P C R., cel moi au­ meinic fundamentat şî justifi­
legătură cu terminarea grab­ găsesc explicaţia în lipsa dc plina muncii Bn mai mult, tuaţia nu-l alarmează cîtusi produselor de pe cîmp Toto­ dealurile cele moi nobile ale torizat exponent ol gîndurilor. cat prin marile succese dobîn-
nică a însâminţărilor şi recol­ interes pe care o manifestă însuşi şeful secţiei de meca­ de puţin pe inginerul Aurel dată surprinde uşurinţa cu omenirii. aspiraţiilor şi voinţei poporului, dite de poporul nostru-sub con-
tării culturilor de toamnă. unii preşedinţi, ingineri şi nizare de la .Sălaş cu de la Ghigu. preşedintele C.A.P, care şefii fermelor şi consili­ Nenumârote sînt dovezile ca­ o expus în faţa organizaţiei ducereo Partidului Comunist
Dată pentru unele («'operati­ mecanizatori pentru folosircii sine putere îşi permite ca în Deficienţele ivite la tmc- ile de administraţie ale I A S. re atestă autoritatea şi presti­ mondiale o noţiunilor, într-o Român — in făurirea unei ţări
ve agricole orice schimbare a judicioasă a utilajelor aflate plină campanie sâ lipsească loaic, începerea lucrului cu Siineria şi Orăştie privesc giul (orii noastre, preţuirea şi manieră impresionantă, presti­ prospere, prin remarcabila per­
timpului nu mai puc.Ic influ­ Ja dispoziţia C.A.P. Spre c- de la serviciu, lnsînd ca ac­ întîrzicre şi încetarea lui soarta recoltei. stima de care se bucura poziţia gioasă. pătrunsă de realism sonalitate a conducătorului
enţa cu nimic mersul lucru­ xcmvlu, au fost cazuri cînd o tivitatea tractoriştilor sâ se prea devreme, aprovizionarea Aspectele relatate eviden­ fermă, consecventă o Români­ ştiinţific şi principialitate, pozi­ partidului şi statului nostru, o
rilor din actuala campanie, zi întreagă la cooperativele desfăşoare la voia înUmplării defectuoasă cu seminţe şi ţiază necesitatea stringentă ei în soluţionorea problemeloi ţia. Românie» faţă de realită­ cărui multilaterală octivitole,
semănatul şi recoltatul fiind agricole din Pui şi Sâlaşu dc In asemenea condiţii nu este lipsa dc teren eliberat sini ca organizaţiile de partid, majore ole vieţii internaţiona­ ţile lumii contemporane, foţă animată de incita responsabi­
acţiuni încheiate (ploile cre- ,)us cile două tractoare nu au de mirare câ Ja C A P Sâ la­ cîleva din cauzele care lasă consiliile populare comunale, le, Niciodată însă n-om fost de problemele majore cu care litate faţa de destinele umani­
înd doar condiţii mai bune tras măcar o brazda, fie din şii dc Jos .iu mai rămas de amprente vizibile asupra re­ organele agricole judeţene si martorii unei atît de puternice este confruntata omenirea ds tăţii, este amplu cunoscută şi
pentru dezvoltarea semănătu­ cauză ca mecanizatorii şi-au însămînţat circa 40 de hecta­ zultatelor nesatisfăeâtoare ob­ conducerile unităţilor agrico­ manifestări o respectului, con­ azi. dorinţa arzătoare o po­ apreciată în lume.
rilor), sînt unităţi unde exis­ păşi; alte preocupări caro nu re cu gnu. iar la Pui s-a pre­ ţinute la semănat dc către le sâ intervină energic pentru sideraţiei şi admiraţiei laţă de porului român, a fiecăruia din­
tă încă mari suprafeţe — dc au nimic comun cu lucrările lungit perioada de semănat cooperativele agricole din mobilizarea tuturor forţelor si România, faţa de politica ei tre noi de a contribui cu toa­ OLEG BUBLIC
ordinul miilor dc hectare pe agricole dc toamnă, fie că cu â-ti zile fala de epoca op­ Beriu, Boşorod, Pişchinli. Ko- mijloacelor la terminarea externă, ca in aceste zile ce ou te forţele sale Io îmbunătăţirea ingîner-şef la Ccnlrala
tola] judeţ — ce aşteaptă să-şi s-au ivit defecţiuni la utilaje. timă indicatâ. Cu toiul nesa- nios. Veţel, Clopotiva, Ostrov grabnică a tuturor lucrărilor urmat rostirii de către tovară­ climatului internaţional, la con- industrială Hunedoara
primească sămînţa sau de Râu este că faţă dc cazurile tisfâcălor s-au desfăşurat lu­ şî altele. La fiecare din uni­ din campania agricolă.