Page 78 - Drumul_socialismului_1970_10

DRUMUL SOCIALISMULUI tir.4912 'ñ VINERI 23 OSIOM3RIE 1970
- . J r t

U IM IM DE PÂRTII

Carlea de vizită a colecti­ oameni care caută doar locuri
vului de muncă de la Fabri­ călduţe.
ca de conserve Haţeg e cu­ Disciplina şi calitatea Manifestările de Indiscipli­
noscută acum nu numai In nă, care conduc la diminua­
Judeţ Şl-n tară, cl şl peste rea calităţii produselor şl îm­
graniţă. piedică bunul mers at pro­
Pe trei trimestre din acest ducţiei, Işl au antidotul în
an, valoarea producţiei glo­ producţiei - noţiuni adine combativitatea comuniştilor,
bale şl marfă a fost depă­ generatoare de mai multă
şită cu 1 454 000 lei. La 25 responsabilitate din partea
septembrie a.c., colectivul fa­ Întregului colectiv.
bricii anunţa îndeplinirea In­ De mare Însemnătate In
tegrală a obligaţiilor din ac­ procesul tehnologic este sec­
tualul cincinal, de alunei ancorate in conştiinţa torul mecanicului şef, care
reallzlnd o depăşire egală cu » necesită-şl el unele măsuri de
5 milioane lei. Comuniştilor mal bună organizare. De ca­
le revine meritul de-a fi fost lificarea mecanicilor depind
mereu In fruntea celor care multe şl tocmai de aceea llie
au produs mal mult şl mal membrilor de partid Belel a vorbit despre necesi­
bun. tatea organizării In perioada
Faptele acestora, hotărlren de Iarnă a unul curs pentru wmm
lor nestrămutată de a nu se perfecţionare, a unor schim­ Bradul a devenit un adevărat oraş al florilor. Foto : T. ROIBU
lăsa mal prejos nici In vii­ vorbitorilor — fte critic, fie care bruschează subalternii. buri de experienţă cu sec­
tor ou rezultat şl din dez­ sub aspectul propunerilor Cel Insultat, ca şl cel din Ju­ toare similare de la alte fa­
baterile ce au avut loc In a­ pentru viitor — au dovedit rul Iul lucrează In continua­ brici din tară.
dunarea generală de alegeri că Întărirea disciplinei, facto­ re sub tensiune« creată şl, Adunarea de alegeri a
Comuniştii din fabrică au rul care asigură Îmbunătăţi­ deci, sub randamentul calita­ membrilor de partid de la
privit ca o îndatorire statuta­ rea calităţi! produselor, con­ tiv scontat. Fabrica de conserve din Ha­
ră sarcina de a participa la tribuie la sporirea prestigiu­ Dezbaterile adunării gene­ ţeg a dovedit încă o dată spi­ Organizarea şi desfăşurarea
discuţii, de a-şl spune deschis lui de care colectivul de aici rale au demonstrat necesita­ ritul de observaţie dezvoltat. CINEMA
părerea şl de a contribui la se bucură In fata beneficia­ tea Întăririi controlului or­ Intransigenţa comuniştilor fa­
adoptarea unor măsuri efi­ rilor ganizaţiei de partid asupra ţă de lipsuri, hotârtrea şl ab­
ciente El n-au rămas pasivi Relevînd, In cuvlntul lor, activităţii din fabrică şl prtn negaţia cu care cel 90 de oa­ D E V A : In a r ş iţa n o p ţii activităţii asociaţiilor
pc
S t ă p l n
( „ P a t r i a “ ) ;
în fata neajunsurilor. Din că In activitatea biroului or­ alte aspecte. De pildă, la meni — adine ancoraţi In via­ ţie ( „ A r i a “ ) ; S I M E R I A : s itu a ­
D o n
dezbaterile adunării de ale­ ganizaţiei de bază au existat descărcatul coşurilor — spu­ ta şl munca întregului colec­ J u a n f ă r ă v o ie ( „ M u r e ş u l “ ) ;
geri a-a desprins pregnant perioade etnd s-a scăpat din nea Nlcoiae Marian — lucrau tiv — militează consecvent H U N E D O A R A : F r e c ly şi c ln -
ldeea că disciplina şl calita­ atenţie problema producţiei, înainte clte 4-5 oameni. A­ penlru bunul renume al fa­ icciil p rc e rlc i ( „ C o n s t r n c -
m u ­
P a tr t c i a
l o r u l “ ) ;
şl
tea producţie! sînt probleme Nlcoiae Marian şl Ion Cozac cum, această operaţiune o fac bricii şl produselor sale, pen­ zic a ( „ S l d c r u r g l s t u t " ) ; C A ­ de locatari din Calan
oare se condiţionează organic au arătat că aceasta a permis clte 10—11, dar nu dau un tru îndeplinirea exemplară a L A N : C ţ i 1000 de o c h i al d r .
( „1 1
I u n i e “ ) ;
T E -
şl preocupă In cel mal înalt vicierea climatului de muncă. randament cu nimic mal spo­ sarcinilor do plan. M a b u s e M o l i F l a n d c r s ( „ M i ­
L I U C :
grad întregul colectiv. Sub­ SInt Intre şefii de echipă şl rit. De ce ? Pentru că Ia a­ n e r u l “ ) ; P E T R O Ş A N I : D r a g o s ­
linierile făcute de majoritatea malşlrli pe schimburi oameni ceastă operaţie au fost puşi PETRE FARCASIU te şl v i t e z ă şl C ă s ă to r ie In Anul acesta, la 1 septem­ mijlocie de contabilitate, care tea să achităm la timp presta­
stil g re c ( „ 7 N o i e m b r i e * ) ; brie, s-au împlinit doi ani de cuprinde 7 conturi : 102, 134, ţiile de serviciu cu furnizorii
L U P K N I : v l n ă t o r u l d e cind au luai fiinţă asociaţi­ 200, 206 etc., toate avînd a­ şi angajarea asociaţiilor de
c A p r îo a r e ( „ C u l t u r a l “ ) ; L O -
N E A : D r e p t u l d e a te n u ş te ile de locatari. In oraşul nou nalitice separate. Prin aceas­ locatari la lucrările de între­
Am participat recent la a- dare de seamă şl alegeri de ( „ M i n e r u l “ ) ; D A l a b a , p r i e t e ­ Călan funcţionează 45 de aso­ tă formă contabilă se poate ţinere şi înfrumuseţare a
n e ( „ 7 N o i e m b r i e " ) ; A N I N O A -
dunărlle de alegeri a două care vrem să vorbim, cea a S A : I tA z b n i şl p a ce — seriile ciaţii de locatari, care au ţine o evidenţă separată pe părţilor comune din blocuri.
prin problematică i cea a co­ intre oameni şi probleme— comuniştilor de la coopera­ I I I —I V ( „ M u n c i t o r e s c * ) ; P E ­ apartamente. Cum se procedează în mod ciaţiilor de locatari au con­
fiecare element de costuri.
menirea să administreze 1 012
La reuşita activităţii aso­
organizaţii de partid înrudite
T R I L A : B A ie t ii d i n s t r a d a P A I
„Jiul"
tiva meşteşugărească
V U L C A N :
( „ M u n c i t o r e s c “ ) ;
Pentru aplicarea
întocmai
muniştilor din Uniunea jude­ din Petroşani, are şl ea o P e tr e c e r e a ( „ M u n c i t o r e s c " ) ; a statutului tip al asociaţi­ practic ? In urma prim irii tribuit formele de simplifíca­
facturii de la furnizori, de­
ţeană a cooperativelor meşte­ notă dominantă Această no­ U R I C A N I : B A ic (ii In h a in e d e ilor de locatari, in vederea falcată pe fiecare asociaţie în le şi uşurare a evidenţei din
b A r -
piele ( „ 7 N o i e m b r i e “ ) ;
şugăreşti şl cea a organizaţiei un liant puternic: tă a fost dată de o nevăzută O A T E N ) : O a m e n i i m p l e l r l ( l constituirii de asociaţii, a parte şi, bineînţeles, aceasta proprie iniţiativă, evidenţiind
de la cooperativa meşteşugă­ perdea trasă în dezbateri In­ („6 A u g u s t “ ) ; O R A Ş T 1 E : E r c a fost formală o comisie com­ fiind emisă în baza citirii a- în acest sens aportul împu­
rească „Jiul" Petroşani. tre problemele comuniştilor m ic p e n t r u u n r ă z b o i a tlt d e pusă din salariaţi competenţi ternicitului Mihai Negescu şl
impresia pe care au lăsat-o şi ale celorlalţi cooperatori. m a r e ( „ P a l r l a “ ) ; S A u c iz i o din partea consiliului popu­ al ajutorului acestuia Maria
( „ F l a c A r a " ) ;
c in trtton ro
pasA re
pe alocuri cele două adunări In colectivul respectiv, co­ G E O A G I U - B A l : S t r A I n l l ; H A ­ lar şi l G.C.L., care să ex­ Dan, care au conceput chi­
de care vorbim a fost aceea cumunistul ! muniştii reprezintă 15 la su­ Ţ E G : î n to a r c e r e a d r . M a b u s e plice locatarilor avantajele Din experienţa tanţe, tabele nominale, ce
B R A D :
( „ P o p u l a r * ) ;
T l f f f t n !
de ocolire Intr-o oarecare tă din numărul total de coo­ m e m o r a n d u m ( „ S t e a u a r o ­ sînt afişate pe casa scărilor
măsură a problemelor cunos­ peratori. Nu există pentru ş i e " ) ; G U R A B A R Z A : W e e k ­ noii forme de administrare a cu costurile lunare şi fişa
blocurilor.
cute ca nevralgice In activi­ primirea In partid procente e n d cu A n i m ( „ M i n e r u l “ ) ; Pentru ca asociaţiile să-şi consiliilor populare personală a fiecărui locatar,
tatea cooperatorilor, ca şi a­ care trebuie neapărat respec­ I L I A : C u ţ i t u l Io ap A ( „ L u m i ­ desfăşoare în bune condiţi- defalcate pe elemente de con­
n a “ ) .
ceea de neglijare a faptului de a Influenţa în bine acti­ şedinte al U.JC.M., era a­ tate. In partid slnt primiţi uni activitatea, locatarii au sum Aceasta Ie dă posibili­
că tocmai comuniştii slnt cei vitatea cooperatorilor din Ju­ proape de a pune, cum se cel mal buni dintre cel mai propus angajarea personalu­ tatea ca în orice moment să
cere constituie liantul Intre deţ. Pleclnd de la acest fapt, spune, degetul pe „rana* di­ buni. Dar plecăm de Ia afir­ lui necesar, cu contract de pometrelor şi Contoarelor în poată da explicaţii fiecărui
probleme şl oamenii care le nu poate scăpa neobservat, versificării. Dar o singură maţia făcută de comunistul muncă, vizat de Direcţia Ju­ prezenţa împuternicitului şi locatar cînd nu este lămurit
rezolvă. de pildă, un mod de a glndl luare de poziţie Intr-o pro­ I. Ghergan în cuvlntul său : deţeană pentru probleme de a delegatului I.G.C.L., se face în privinţa consumului ce
NereallzărUe pe 9 luni de ca acesta al unuia din parti­ blemă chele la o adunare de unii cooperatori cu renume muncă şi ocrotiri sociale De­ repartizarea costurilor pe trebuie sâ-l achite.
activitate ale U.J.C.M. nu alnt cipanţii la discu(ll: „Rezultă dare de seamă şl alegeri e de buni meseriaşi, cu presti­ VREMEA va, personal care să adminis­ bloc şi apartamente, în ra­ Pe lingă sarcina principală
mari şl nu la Indicatorii de din darea de seamă că orga­ neconcludentâ. giu In masă râsnln In afara treze gestiunea asociaţiei. port cu numărul de persoa­ de a încasa costurile lunare,
bază Din punct de vedere al nizaţia de partid a desfăşu­ Tovarăşul Leontln Dlăjan, partidului Am zice noi că ne. personalul asociaţiilor de lo­
realizării sarcinilor fizice, a­ rat o activitate bună, îmi dau preşedintele Uniunii Judeţe­ prea puţină Influenţă a exer­ PENTRU 24 ORE Astfel, a fost angajat, la Spre exemplu, la un apar­ catari desfăşoară o muncă te­
portul comuniştilor Îs mobi­ seama de aceasta după punc­ ne a cooperativelor meşteşu­ citat asupra 'lor organizaţia început, personalul compus tament cu două camere în ca­ meinică de lămurire privind
lizarea cooperatorilor a fost tualitatea cu care s-au ţinut găreşti, cerea comuniştilor din de partid pentru ca el să se V r e m e s c h i m b ă t o a r e , cu c e ­ din împuternicit, ajutor de re locuiesc trei persoane, pla­ buna întreţinere a spaţiului
calificat de adunare ca sub­ adunările generale. In activi­ conducerea uniunii mal multă simtă atraşi către partid. ru l t e m p o r a r n o r o s . V o r c A - împuternicit, două casiere şi ta personalului (împuternicit) locuibil, a părţilor comune
stanţial şl meritoriu E ade­ tatea practică am căutat decizie In luarea hotărlrllor S-a discutat foarte mult în de a p lo i t e m p o r a r e V i n t u l v a şase femei de serviciu, care ii revine 3,15 lei pe lună, iar din bloc.
vărat, acest aspect al activi­ sâ-ml duc la Îndeplinire sar­ pe teren. Decizia In hotârîrl adunare despre exemplul per­ s u fla p o t r i v i t d i n M l d - v e s t . să asigure curăţenia pe casa pentru patru persoane 4,20 Muncind astfel, personalul
tăţii economice trebuie să cinile de plan şl pentru a­ e tocmai ceea ce trebuie sâ-l sonal al comunistului. Mult M i n i m e l e v o r fl c u p r i n s e I n ­ scărilor Această formă de ad­ lei. angajat al asociaţiilor de lo­
constituie un motiv de preo­ ceasta am primit ajutor din caracterizeze pe fiecare mem­ şl concret. Intre altele s-a tre 2 şl 4 g r a d e , Ia r m a x i m e ­ ministrare s-a făcut cu sco­ Comparînd această cotă catari din oraşul nou Călan
cupare neslăbltă pentru co­ partea comuniştilor**. Nu mo­ bru de partid şt dacă unor discutat In jurul faptului că le I n t r e 7 şl H g r a d e . pul de a reduce cheltuielile parte pe care o plătesc loca­ reuşeşte să-şi îndeplinească
munişti. Dar In „clmpul de dul cum se exprimă cineva comunişti de la U.J.C.M II se secretarul organizaţiei de ti­ şi a realiza o evidentă mai tarii pentru personalul admi­ în bune condiţiuni atributiu-
forţă" al organizaţiei de par­ are mare Importanţă, căci nu cere această decizie Înseam­ neret, comunist şi el, a fost clară, prin forma de partidă nistrativ din lunile mai şi nile de serviciu, sarcinile ce-i
tid se înscriau şl aspectele toată lumea are talent ora­ nă că el nu au manlfestat-o criticat în darea de seamă septembrie ea prezintă o di­ sînt încredinţate.
nevralgice de care vorbeam, toric. Dar o gîndire la acest suficient de ferm , pentru abateri de la discipli­ ferenţă Şi anume de ce ? In întreaga activitate" a- aso­
două la număr i diversifica­ mod, demonstrată de un co­ Credem că am fost bine În­ na de producţie. d i c u l u i : E x t e m p o r a l c u ­ luna iulie, datorită unei bu­ ciaţiilor de locatari sc desfă­
rea activităţii şl calitatea munist. de a cărui parte de ţeleşi clnd am reluat din to­ Adunarea comuniştilor de l i n a r : M o d a : C o s m e t ic a ne organizări a activităţii a­ şoară sub permanenta îndru­
I n a m n A ;
ile
prestaţiilor. Analiza compe­ contribuţie în activitatea nul general al adunării de a- Ia „Jiul“ a avut, deci, o notă 19.15 A n u n | u r l — p u b l i c i t a t e ; sociaţiei de locatari, s-a re­ mare şl controlul consiliului
tentă a lipsurilor constatate practică depind mulţi, dimi­ legerl a comuniştilor de la tzvorîtă din realităţi. Aceste 19,20 1001 d e se ri — e m is iu n e dus personalul administrativ popular. Noî urmărim prin
pe aceste două coordonate a nuează tocmai ceea ce tre­ U.J.C.M. doar ceea ce a con­ realităţi au . captat foarte p e n t r u cel m i c i ; cu două persoane. Aceasta a aceasta să asigurăm buna în­
constituit un faotor minor In buie să fie punctul forte al stituit un ecou insuficient mult din puterea de analiză 19,30 T e l e j u r n a l u l de s e a r ă ; dus la scăderea costurilor pe
20.00 R e f l e c t o r ;
darea de 6eamă. Nu facem o contribuţiei comuniştilor la conturat Am criticat lipsa de a unul for Important cum e 19,00 M l e r o ft V ft n p r e m l e r a . 20.15 F i l m a r t i s t i c : „ T e m e r a r i i “ persoană cu 0,56 lei, pe to­ treţinere şl gospodărire a în­
critică a dării de scamă, dar rezolvarea ' problemelor spi­ diversitate In dezbateri, ceea adunarea de dare de seamă L a volan — emisiune — cu R o b e r t R y a n , V l r - tal locatari realizîndu-se e­ tregului fond locativ proprie­
la acea adunare participau noase ce nu Înseamnă că In modul $1 alegeri Multe lucruri tre­ penini conducătorii Auto; g ln la M a y o , J e f f r e y H u n ­ conomii de 3 350 lei. tate de stat.
comunişti şefi de servicii din Affrmînd că „dinamica pla­ de gîndire şl de acţiune al buiau Insă puse la punct !n 16,20 C ă m i n u l . te r. P r c m l e r A pe f a r A ; Baza activităţii asociaţiilor
uniunea Judeţeană, membri al nului pe anul viitor Înregis­ comuniştilor de aici nu s-au adunările generale lunare D i n c u p r tn 9 : A n c h e t a c ă ­ 21.4S M n l a v e (l o în t r e b a r e ? ; de locatari o constituie însă ROMUIUS MUREŞAN
comitetului executiv al său. trează mart creşteri cantita­ manifestat şi note majore. m i n u l u i : F a m i l i a eu m a l 22,ÎS T e l e j u r n a l u l de n o a p t e ; fondul de rulment, care la vicepreşedinte al Comitetului
oameni cu mari posibilităţi tive*, Tratan Molse, vicepre­ Cea de a doua adunare de ION CIOCLEI J L m u l ţ i co pil : S f a t u l m e ­ 23.00 î n c h i d e r e a e m i s i u n ii . noi este încasat în întregime. popular ol oraşului Călan
executiv al Consiliului
Acest fapt ne dă posibilita-
APROVIZIONAREA FURNALELOR RADIO I n t e r p r e t ! al m u z i c i i p o p u la r e
18.20 F r a g m e n ­
16.00 R a d i o j u r n a l ;
P o ­
te d i n o p e r a „ î n c o r o n a r e a
M o n t e v e r d i
p e e i“ de
C l a u d i o
16.40 M u z i c ă d e p r o m e n a d ă : 1 7,0 '
P R O G R A M U L I : C.0S-9.30 M u ­ P e n t r u p a t r i e : 17,35 O r c h e s t r a d s
A i c n c u ;
menea caruri sînt frecvente. cate In iarna trecută de lip­ z i c i şl a c t u a li t ă ţ i ; 9.30 s p a n i o l i ; m u z i c ă p o p u la r ă „ D o i n a A r g e ş u ­
10.10
de
l i m b a
C u r s
Am consemnat cele de mai sa calcarului. 10.30 In e x c u r s i e cu m u 2lca u ­ lu i" d i n P i t e ş t i ; ifl.00 S e lc c t iu n :
(Urmare din pag. 1) „Alerta" calcarului a reîn­ d i n o p e r e ta „ V é r o n i q u e * d e M e s ­
sus într-un moment în care ceput. Conduceiea combina­ ş o a r ă ; 11,05 U v e r t u r i la o p e r e t e : s a g e r ; 18,10 R e v i s t a e c o n o m i c ă .
p e n t r u
11,15
P a r t i t a
stocurile de calcar pentru „ P o e m u l p r i m ă v e r i i " o r c h e s t r ă v i ­ şl 10,30 C I n t e c u l e p r e t u t i n d e n i ; io.O"
p e n t r u
Iarnă ale Combinatului side­ tului şi-a reamintit câ pro­ o a ră şl o r c h e s t r ă de D u m i t r u B u - G a z e t a r a d i o : 10.30 C o n c e r l d<
T a l ) lei a
20.05
calajulul normal Intre deseo- rurgic Hunedoara nu sînt a­ blemele carierei nu B-au so­ R h lc l ; 11,45 S f a t u l m e d i c u l u i ; 12.00 m u z i c ă p o p u l a r ă ; M lc r o re c lt a i D e
20,10
d e
s e a r ă ;
pertare şi exploatare ae re­ sigurate decît într-o propor­ luţionat nici măcar în parte. F o r m a ţ i i d e m u z i c ă u ş o a r ă ; 12.25 nise C o n s l a n t l n e s c u ; 20,20 A r c h e
12,30 M e l o d i i p o p u ­
simt astăzi din plin cînd im­ ţie foarte mică, deşi în pla­ Au fost reluate vizitele ful­ S i l i n ţ a la z l : R a d i o j u r n a l ; 13,10 A - z l a n a ; 20.25 Z e c e m e lo d ii p r e fe
l a r e :
13.00
portante cantităţi de eterii se nul de măsuri al conducerii ger Ia Crâciuneşti şl, sub v a n p r e m l e r â c o t i d i a n ă ; 13.22 M u ­ r a t e ; 21,00 A t e n ţ i u n e , p ă r in ţi ! t
21,20 C I n l â o r c h e s t r a B e b e (»risa­
amestecă cu calcarul. Mal combinatului se prevede crea­ presiunea timpului, se caută zică u ş o a r ă ; 13.45 C l n l e c e p i o n i e ­ d a : 21.30 M o m e n t p o e t ic ; 21.35 S o ­
mult, în unele zone, pentru rea unul stoc de cel puţin noi măsuri pentru a repara r e ş ti; 14.00 C o m p o z i t o r u l s ă p t ă m l - listul s e r ti: R e .v G i ) d o ; 22.00 R a ­
11.40 P u b l i c i ­
n l l : C é s a r F r a n e k ;
excavarea sterilului care nor­ 50 000 tone de calcar Aceas­ In mai puţin de un trimestru tate r a d i o ; 14.50 M u z i c ă dc e s t r a ­ d i o j u r n a l ; 22,20 S p o r i ; 22,:l0 J a z z
23.00 C o n c e r t d e
mal trebuia îndepărtat prin ta este în planul de măsuri ceea ce nu s-a făcut în 9 luni. d ă ; 13.00 R 02a v l n t u r J l o r ; 15,25 0.03—3,00 E s t r a d a m u z i c ă u ş o a r ă
n o c t u r n ă .
descopertare, este necesară pentru că în depozite bate Neîndoielnic, ar fi îmbucu­
imobilizarea unui excavator vintul, Iar timpul nefavorabil rător ca lucrurile să se nor­
şi a numeroase maşini care anunţă, invariabil, grave pre­ malizeze grabnic, iar fluxul
erau destinate transportului judicii activităţii furnalelor calcarului de la Crâciuneşti
dc calcar. şi fabricilor de aglomerare. spre combinatul siderurgic să ÎNTREPRINDEREA
Cariera de la Crâciuneşti Astfel, aprovizionarea cu cal­ devină pe deplin satisfăcător.
este dotată eu utilajele şi ma­ car a combinatului devine Pentru aceasta însă condu­
şinile necesare asigurării unei din nou un serios motiv de cerea combinatului trebuie să Aurel Dehelean, de la U.M.M.R. Simeria, se numără printre cei mai harnici muncitori din 66
mecanizări corespunzătoare a îngrijorare, deşi conducerea acţioneze deosebit de energic urină. Eforturile depuse de el la operaţiunile de reparaţii capitale ale cazonelor de locomotivă MARMURA
tuturor operaţiilor de extrac­ combinatului cunoaşte dimen­ Sl cu toate mijloacele de care ie concretizează lună de lună In depăşirea sarcinilor de pian.
ţie Se observă însă că a- siunile neajunsurilor provo­ dispune. Foto : N. GHENA
ceostâ dotare tehnică nu este cu sediul în Simeria,
folosită raţional. Numai pe
luna în curs se semnalează
36 ore de staţionare a exca­ str. Cuza Vodă, nr. 24
vatoarelor şi forezeîor din
cauza unor defecţiuni tehnice cele peste două decenii caro
sau din lipsă dc energie, ceea ISTORIA POPORULUI ROMAM“ au trecut : dinamica dezvoltă­ ANGAJEAZA DE URGENTA :
ce este mult avînd în vedere rii el pe calea socialismului. ® Automacaragiu cu permis de conducere
că numai productivitatea u­ S3 Apare convingător faptul câ auto ;
nui excavator este de 200 to­ prefacerile pe care le-a cunos­ © Cioplitori şi montori marmură şi piatră.
ne pe oră Strangulări exis­ cut societatea românească din
antezdrobire şl, mal departe, valoroasă lucrare de istorie naţională României socialiste se înscriu 1966.
epoca postbelică şi făurirea
tă şi în transportul calcaru­
Salarizarea se va face conform H.C.M. 914/
lui din carieră la staţia
de
ca o etapă superioară şi ca
pe calea ferată la combinatul o .apoteoză a unul trecut
siderurgic. Se simte lipsa multisecular de strădanii şi
maşinilor, mai ales în schim­ Apărută sub redacţia acade­ .Istoria poporului român“ torll prezintă condiţiile natu­ R. Nieulescu, E. Zottovnieea- lupte purtate de poporul ro­
bul III, cînd din carieră se micianului Andrei Oţetea, cu înfăţişează marelui public ta­ rale în care se desfăşoară pro­ nu); Istoria contemporană (A mân pentru realizarea idea­
transportă în medie doar 500 contribuţia unor prestigioşi bloul complex al dezvoltării cesul Istoric şl modul cum Deae, A. Oţetea, I. Popescu- lurilor sale cele mai nobile şl ÎNTREPRINDEREA
tone faţă de 1 500—2 000 tone, cercetători ai Istoriei patriei, societăţii omeneşti în spaţiul principalele condiţii de mediu Puţuri, M. Popeseu, D. Micu, mai înalte".
cît se transportă în schim­ printre care amintim pe 1. carpato-dunârean din timpu­ —■ şl în primul rînd factorii I Chiper, T. Georgeseu, Gh. Virtuţile deosebite ale lu­
bul I Nestor, R. Vulpe, M. Berza, rile cele mal îndepărtate pî- Carpaţl, Dunăre, mare — 6e Matei, F. Constantinlu, C. crării rezidă în primul rînd
nâ In zilele noastre, insistînd
Fîrcâ).
reflectă în Istoria mai veche
— Nu sînt rare cazurile — V. Macin, A. Deae, I. Popescu- cu deosebire în evidenţierea a poporului nostru In prezentarea dezvoltării în accesibilitatea sa, realizată DE REŢELE ELECTRICE
ne-a declarat maistrul prin­ Puţuri, Gh. Matei etc., „Istoria fără a se neglija exigenţele
cipal, Hentseky Carol, de la poporului român“ răspunde li­ istorice a poporului român, oricărei lucrări ştiinţifice. Ba-
autorii şi-au axat materialul
staţia de antezdrobire cînd — nei înalte îndatoriri patrioti­ pe evidenţierea cu pregnanţă zîndu-se pe o amplă documen­ PIN DEVA
Autobaza din Brad comasea­ ce şi ştiinţifice. Ea vine, du­ tare, cartea elucidează com­
ză tonte maşinile pe primul pă cum consemnează autorii a ideii de permanenţă a petent probleme majore ale
schimb, în celelalte schim­ în prefaţă, în întîmolnarea „in ­ R E C E N Z I E societăţii omeneşti în spa­ istoriei naţionale. (Reţine a- str. George Enescu
ţiul carpato-dunârean, originii
buri numărul maşinilor fiind teresului sporit al publicului lenţia în acest sens interpre­
redus Urmările acestui mod românesc pentru trecutul pa­ romane a poporului român, u- tarea dată de autori, potrivit
defectuos de desfăşurare a triei şl dorinţei tot mai vil a nitâţil etnice, luptei dramatice noilor informaţii, evenimen­ nr. 37-39, telefon 13050
transportului se vădesc în străinătăţii de a cunoaşte is­ împrejurărilor Istorice In care Se subliniază aici câ deşi şl eroice pentru apărarea fiin ­ telor din anul 1821 — Tudor
faptul că în primele ore ale toria poporului român". Struc­ ţei naţionale, dobîndlrea li­ Vladimîrescu — pe care le
dimineţii se formează adevă­ turată pe alte principii decît s-au produs marile transfor­ epoca marilor mişcări de bertăţii sociale şi Independen­ prezintă drept revoluţie naţio­ ANGAJEAZA IMEDIAT :
rate „cozi" atît la încărcare sinteza care a precedat-o (Is­ mări înnoitoare din patrin populaţii şi năvălirile perio­ ţei politice nală. Autorii argumentează a-
cît şi la descărcare, ca o da­ toria României— Compendiu, noastră. Volumul valorifică dice în spaţiul dintre Carpaţi Un spaţiu larg este consa­ ceostâ interpretare prin conţi­ © ingineri efecfroenergetici
tă cu începerea schimbului Editura didactică şi pedagogi­ sintetic tot ceea ce a acumulai şi Dunăre au durat mai mult crat înfăţişării principalelor nutul programului care reven­ © electricieni auto
II staţia de antezdrobire să ca, Buc., 1969), cu un mai pro­ mai preţios vechea istoriogra­ decît în orice altă parte a Eu­ momente şi aspecte din lupta dică independenţa naţională,
funcţioneze mai mult în gol nunţat caracter didactic, „Is­ fie română şl în special rezul­ ropei, acest spaţiu a oferit au­ clasei muncitoare, a întregu­ libertatea personală, egalita­ © mecanici auto
Apoi, mai intervine un feno­ toria poporului român“ este, tatele celor mal noi cercetări tohtonilor condiţii care le-ou lui popor sub conducerea Par­ tea în faţa legilor şi abolirea © tractorişti
men asupra căruia Regionala In primul rînd, o călăuză în efectuate atît în ţară cit şl în facilitat permanenţa pe aceste tidului Comunist Român pen­ tuturor îngrădirilor din calea
de căi ferate Deva trebuie să Istoria naţională, accesibilă arhivele străine, reuşind să meleaguri şi păstrarea fiinţei ii u drepturi şl libertăţi demo­ dezvoltării Jibere a industriei © zidari
reflecteze şi să ia măsurile oricărui cititor. Tocmai de a­ înfăţişeze cititorilor o imagi­ lor naţionale In continuare, cratice, împotriva exploatării şi comerţului) © muncitori necalificaţi
de rigoare : numai în ziua de ceea, autorii ou renunţat la ne clară şi unitară a factorilor materialul este structurat în capitaliste, pentru transfor­ Cele 11 planşe color şl 145
17 octombrie a.c., timp de 10 împărţirea tradiţională a ma­ care au determinat evoluţia următoarele părţi : Istoria ve­ marea revoluţionnrâ a socie­ ilustraţii nlb-negru realizate Salarizarea se face conform H.C.M. 914 1968.
ore. staţia de antezdrobire nu terialului în compartimente societăţii româneşti Foarte u- che (I. Nestor, R Vulpe) ; Isto­ tăţii Şi pentru făurirea socie­ în condiţii 'grafice dintre cele
a funcţionat deoarece silozu­ separate, dedicate economicu­ lil pentru înţelegerea proce­ ria medie (Şl. Ştefănescu, M. tăţii socialiste mai bune, precum şi stilul a­ Informaţii suplimentare se dau de serviciul
rile erau pline şi din linsă de lui. socialului, politicului etc., sului istoric în toată comple­ Berza, S. Papaeosteo, F. Con­ Paginile consacrate făuririi les sporesc interesul şi meri- personal al I.R.E. Deva, în fiecare zi, între orele
vagoane întreg fluxul de pro­ realizând aslfel o imagine de xitatea sa ni se pare capitolul stantinii!, S. Ulea) ; Istoria socialismului în România scol lele lucrării 7-15 în afară de duminica.
ducţie din carieră pînA la ansamblu a factorilor Istoriei introductiv, unde, în subcapi­ modernă (A. Oţetea, V. Ma- In evidenţă trăsătura caracte­
staţie a fost întrerupt. Ase­ în intercondiţionarea lor. tolul .Ţara şl locuitorii", au- clu, V. Micu, F. Constanllniu, ristică a evoluţiei României în Prof. ILEANA IORDACHESCU