Page 8 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 8
A.
înapoierea delegaţiei de Acord economic de ANIVERSAREA Inmînarea ordinului
partid şi de stat a Republicii lunga duratâ între R.P. CHINEZE „Meritul cultural“
Socialiste Rumania de la Cairo R.S. România şi U.R.S.S. Mitingul şi parada de la Pekin primarului general
PEKIN 1. — Coresponden- R.P. Chineze, Invitaţi de pe al Romei două capitale, la sprijinirea
MOSCOVA 1 — Corespon Acordul semnat constituie un tu) Agerpres, Ion Gâlâţcanu. ste hotare. unor ¡mportanle manifestări le
Joi seara, s-a înapoiat în membru al C.C. al P.C.R., transmite; Cu prilejul celei La miting a rostit o cuvîn-
Capitală dclcqatia de partid $1 prim-ad¡unct al ministrului a- dentul Agerpres, Laurcntiu nou pas spre lărqirea In conti de-a 21-a aniversări de la în tare vicepreşedintele Lin gate dc răspîndirca culturii ce
Du(3, transmite: La 30 sep
de stat a Republicii Socialiste faeerilor externe, şi Titus Sinu. nuare a cooperării economice şi fiinţarea Republicii Populare Biao. ROMA 1 — Corespondentul lor două tărl.
România, care a participat la ambasadorul Republicii Socia tembrie a.c.. a fost semnat la a schimburilor de mărfuri din Chineze, Ia Pekîn a avut A urmat apoi o mare para Agerpres, Nicolae Puicea, Răspunzind, primarul qeneral
Moscova acordul între guver
funeraliile lui Gamal Abdel liste România în R.A.U. nul Republicii Socialiste Româ tre Republica Socialistă Româ loc, la I octombrie, un mare" dă, la care au participat transmite : L<i sediul Ambasa si Romei a adresat mulţumiri
Nasser, preşedintele Republi La sosire, pe aeroportul Bu- nia şi quvernU Uniunii Repu nia şi Uniunea,Republicilor So miting oi oamenilor muncii muncitori, ţărani, ostaşi ai dei române din Roma, a avut preşedintelui Consiliului de
cii Arabe Unite, preşedinte al neasa, deleqatia a fost salutată blicilor Sovietice Socialiste vietice Socialiste pe o perioadă şi ostaşilor Armatei Populare Armatei Populare Chineze de loc festivitatea inmînării ordi Stat al Republicii Socialiste
Uniunii Socialiste Arabe. de tovarăşii Gheorqhe Radu- îndelungată şi va contribui la Chineze de Eliberare. Eliberare, membri ai miliţiei nului „Meritul cultural" clasa România pentru înalta distinc
Delegaţia a fost condusă lescu. Ilie Verdet, Emil Dră- privind colaborarea şl coope dezvoltarea pe mai departe a populare, ai gărzilor roşii, in I. conferit de către Consiliul ţie acordată, oxprimînd senti
de tovarâşul Ton Gheorqhe qănescu, Janos Fazekas. Ma rarea celor două târî în dez economiilor nationale ale celor In tribuna din Piaţa Tien- telectuali de Stat al Republicii Socialis mentele sale de deosebită
Maurer. membru al Comitetu nea Mănescu, Mihai Marines* voltarea producţiei de materii două ţări. amnîn au luat loc Mao Tze- te România, deputatului Clclio stimă.
lui Executiv, al Prezidiului Per cu. Ion Pătan, Corneliu Mă prime feroase în U.R.S.S. în Din partea română, acordul dun, preşedintele C.C. al P.C. Seara, în capitala R.P. Chi Darida. primarul general -si Au fost prezenţi Anqelo Sa-
manent al C.C. a| P.C.R., pre nescu. ministrul afacerilor ex scopul creşterii livrărilor de a fost semnal de inq. Nicolae Chinez. Lin Biao, vicepreşe neze. iluminată feeric, au a Romei. Luînd cuvintu] cu acest lizzoni. subsecretar de stat la
şedintele Consiliului de Miniş terne. minereuri de fier către Repu Nicolae, adjunct al ministrului vut loc numeroase manifes orilej, lacob Ionaşcu. ambasa Ministerul Afacerilor Externe
tri al Republicii Socialiste A fost de fată fbrahim blica Socialistă România. comerţului exterior, iar din dinte al CC. al P.C. Chinez. tări cultural-artistîce. dorul României, a subliniat M Italiei, deputaţi şi senatori,
România. Din deleqatie au Yossri. însărcinatul cu afaceri Potrivit acestui acord. în pe Ciu En-lai, premierul Consi Demonstraţii festive ale oa contribuţia valoroasă adusă de şefi ai unor misiuni diploma
făcut parte lovsrâşii Dumitru ad-interim a) RepLblicÜ Arabe rioada 1972-1990, se vor livra pâFtea sovietică de Mihai) Kuz- liului de Stat al R.P. Chine menilor muncii au avut loc Clello Darida lş dezvoltarea tice. membrj ai qrupului parla
Popescu, membru al Comitetului Unite în |ara noastră. din Uniunea Republicilor So mln. prim-adjuncl al ministru ze, precum şj alţi conducă In toate cele 29 de provincii, legăturilor de prietenie dintre mentar de prietenie ítalo-
Executiv, secretar a| C.C. al vietice Socialiste în Republica lui comerţului exterior. regiuni autonome şi marile o popoarele român şt italian, ta român, personalităţi ale vieţii
P.C.R., Georqe Macovescu, (Agerpres) Socialistă România cantităţi tori de partid şi de stat ai raşe Shanghai şi Tientzin lărgirea colaborării între cele culturale.
crescînde de minereu de fier,
inclusiv sub formă de concen
trate şi pelote.
FONERALIILI PREŞEDINTELUI cieslerea producţiei de materii Situaţia din Iordania REIAŢII [ EST-VEST
România va participa
la
prime feroase în U.R.S.S. în
rontul acestei participări, pre AMMAN 1 (Agerpres). — genţă o comisie de anchetă la
a
Postul de radio Amman
CUMUL ABDEL NASSER cum si pentru plata minereului difuzat un comunicat în care jurările in care au avut loc TOKIO 1 (Agerpres) — mes. Comiletu) este format prozentanţe permanente în
Irbid, care va ancheta împre
din
de fier ce se va livra
Aproximativ 60 de oameni
U.R.S.S., România va livra U se arată câ hotăririle luate incidentele anunţate şi va lua de afaceri din Japonia s-au din reprezentanţii- unor mari capitala sovietică.
marţi seara de către Comite
preci
măsurile necesare Se
firme
Agenţia TASS menţionează
engleze. „Componenţa
niunii Sovietice o serie de
CAIRO 1. — Coresponden străbătut înlr-un ritm foarte tul superior arab privind re zează, totodată, câ hotărîrea de întîlnit recent pentru a discu comitetului, scrie ziarul, re că în prezent la Moscova sînt
tul Agerpres, Constantin O- lent, deoarece o veritabilă mărfuri printre care vagoane tragerea forţelor armate din încetare a focului*este respec ta . căile de îmbunătăţire a flectă creşterea interesului deschise 26 de astfel de re
pricâ, transmite : Sute şi sule mare umană flanchează cor basculante pentru transportat capitala ţârii au fost traduse tată pe deplin. A fost reluat relaţiilor comerciale dintre firmelor britanice pentru dez prezentanţe ale unor mari
de mii de persoane, locuitori tegiul. Zeci de mii de drapele minereu de fier. laminate şlţevi în viaţă. Forţele armate s-au traficul pe aeroportul de la această ţară şi R.P. Chineză, voltarea relaţiilor comerciale firme străine.
ai oraşului Cairo, lârani, îndoliate flutură la ferestre, instalat în cîteva centre pro Amman. anunţă agenţia niponă de cu Germania răsăriteană". ★
muncitori, funcţionari, sosiţi pe balcoane au fost aşezate de. otel, produse chimice, pre vizorii situate la aproximativ ir presă „Kyodo". Ziarul aminteşte câ o delega BELGRAD 1 (Agerpres). —
în Capitala R.A.U din cele panglici negre sau portrete cum şi alte produse ale indus cinci kilometri dc Amman. Pe GENEVA 1 (Agerpres). — In cuvîntarea de deschide ţie economică din R.D.G. va La Belgrad şi-a încheiat lu
mai diverse regiuni ale ţârii, îndoliate ale preşedintelui triei constructoare de maşini, de altă parte, comunicatul Avioane ale Comitetului in re, K. Okazaki, conducătorul vizita Anglia, luna aceasta. crările cea de-a 3-a sesiune a
au venit joi sâ aducă ultimul Nasser. • diverse bunuri de consum si menţionează că membri ai u- ternaţional al Crucii Roşii con Biroului comercial japono- Comitetului mixt de coopera
omagiu preşedintelui Gama! Purtat de ofiţeri şi de sol nitâţilor palestiniene s-au pre tinuă să transporte zilnic la chinez din Tokio, a cerut re economică Iugoslavia —
Abdel Nasser, conducîndu-1, daţi, sicriul este introdus în alte mărfuri. zentat la comandamentele lor Amman aproximativ 30 de participanţilor la întrunire sâ SOFIA 1 (Agerpres). — India — R.A.U. In cursul lu
înlr-o atmosferă de adincâ şi moscheea „Gama! Abdel Nas Volumul livrărilor reciproce şi au depus armele. tone alimente şi medicamente, facă tot posibilul pentru re In ultimul timp, între R.P. crărilor comitetului, delega
impresionantă tristele, pe ul ser". di» mărfuri care se vor efectua în cc priveşte ciocnirile sem ajutoare trimise populaţiei ior- înnoirea în anul 1971 a acor Bulgaria şi Turcia au fost ţiile au stabilit măsuri pen
timul său diurn. în conformitate cu acest acord nalate miercuri în localitatea dului comercial cu China. semnate o serie de acorduri tru realizarea în comun a u
La ceremonia funebră au Ceremonia înmormînlării Irbid. comunicatul le califică daniene care a avut de suferit Yoshimi Furui, care a condus de cooperare economică şi nor obiective economice şi
participat numeroşi oaspeţi are loc potrivit ritualului este de circa II miliarde lei drept „incidente“. Comitetul de pe urma ultimelor eveni delegaţia japoneză la Pekin comercială care au dus I«*! pentru extindere«*! colaborării
de peste hotare, între care 18 musulman. valută. superior arab a trimis de ur- mente. De asemeneaa, au fost pentru încheierea acordului extinderea schimburilor de în domeniu) financiar, al tra
şefi de state, patru vicepre trimise în Iordania sute de pe anul 1970, a relevat că mărfuri şi cooperării bilate ficului maritim şj al teleco
şedinţi, nouă prim-miniştri, tone de alimente şi alte aju „numeroase ţâri dau dovadă rale. Astfel, valoarea schim municaţiilor
precum şi alţi înalţi demni laborare economică industria lucru consacrată examinării toare din Darte-ţ mai mul de o atitudine realistă faţă burilor comerciale buigaro- i r
tari din diferite ţâri ale lu lă si tehnică cu Norveqîa şi situaţiei din Orientul Apro tor orqanizaţii internaţionale. de această ţară", averiizînd turce a crescut Ia 11,9 milioa SOFIA 1 (Agerpres). —
mii. HAVANA — Sub aus documente privind dezvolta pia). Reuniunea a avut loc la CI.C.R. a expediat miercuri câ Japonia ar putea rămîne ne dolari în anul care a tre La Sofia au fost semnate
Ceremonia funebră a înce piciile Consiliului Na rea relaţiilor bulqaro-islandc- reşedinţa ambasadorului a două camioane cu pături, lapte în urmă în ce priveşte rela cut, faţă de numai 2,5 m ili miercuri protocolul şi listele
put la orele 10,00 (ora loca tional al Culturii $i ze în domeniu) comerţului, merican. Charles >Yost, şi s-a praf şi alte materiale de pri ţiile cu China dacă se cram oane, cu zece ani în urmă. de mărfuri ale schimburilor
lă), cînd sicriul cu corpul ne ambasadei române din turismului şi colaborarea cul desfăşurat sub preşedinţia a mă necesitate. ponează de actuala ci poli Cele două ţâri vecine colabo comerciale dintre R.P. Bulga
însufleţit al şefului statului Cuba. miercuri seara a turală şi tehnico-ştiintifjcă, cestuia. Au fost studiate, po tică. rează în astfel de domenii ca ria şi Pakistan pe anul 1971.
egiptean a fost transportat, lost Inaugurată la Ha De asemenea. a fost încheiat trivit agenţiei France Presse. AMMAN 1 (Agerpres). — * La sfîrşitul întrunirii, par extr.tcţia de minereuri, meta In ultim ii ani, comerţul din
la bordul unui elicopter, de vana expoziU „Româ un nou acord comercial cu Da modalităţile de depăşire a Miercuri seara au fost difu ticipanţii au adoptat o decla lurgie, industria chimică, cea tre cele două ţări a crescut
la Palatul republican ICnbbeh nia în fotografii“. Au nemarca prin care se deschid impasului actual «îl misiunii zate la Amman comunicate raţie în care se subliniază ne textilă, cea alimentară, cea a considerabil, precizează agen
pînă la sediul Consiliului Re fost prezenţi oficialitaţi posibilităţi pentru o mai lar Jarring. Viitoarea reuniune ale guvernatorului general mi cesitatea îmbunătăţirii rapor tutunului, construcţii de ma ţia BTA. Nou) protocol pre
voluţiei — prima instituţie cubaneze, oameni de ar- gă colaborare Intre cele a fost fixată pentru data de litar al Iordaniei, mareşalul turilor cu China şi hotărîrea şini, de nave, industria elec vede pentru anul 1971 schim
republicană a R.A.U. — de !ă şi cultură, ziarişti. Au două ţări. 12 octombrie. Habes Majali, privind asigu lor de a depune toate efor trotehnică; buri în valoare de peste 80
unde, la 23 iulie 1932, Nasser participai, de asemenea, rarea securităţii pe teritoriul turile pentru realizarea nor ★ milioane rupîi, fată de numai
dădea citire Declaraţiei de Vssile Muşal, ambasa BUENOS AtRES — Preşe ţării. Astfel, orice vehicul ci malizării relaţiilor japono- C milioane rupii în 19(35.
independenţă a Egiptului. A dorul României la Ha dintele Argentinei, generalul chineze. MOSCOVA 1 (Agerpres). —
paratul, însoţit de alte două vana, şi alţi membri ai Roberto Levingston, a anun vil sau militar va fi obliga ★ La Moscova a avut loc
elicoptere, a aterizat pe o corpului diplomatic. Ex ţat că alegerile parlamentare toriu controlat Ia posturile de miercuri deschiderea oficială 1
platformă special amenajată poziţia va ramlne desr vor avea loc in |ară lntr-o pe frontieră si înainte de intrarea ■LONDRA 1. — Corespon a reprezentanţei ■ permanente
în faţa clădirii Consiliului. chisă timp de trei sâptă- în capitală. Se subliniază, tot dentul. Agerpres, N. P.lppea- a firmei franceze „Ci fa r —
rioadă ce nu va depăşi cinci
La sediul Consiliului Re inîni. ani. Observatorii apreciază că odată. câ forţele armate ale nu, transmite : La Camera de unuf dintre cei mai impor
voluţiei s-a format cortegiul acest anunţ lasă deschisă po altor state arabe care staţio Comerţ din Londra a fost tanţi parteneri comerciali oc
funerar. Aici, la ceremonia sibilitatea ca la conducerea nează în Iordania sînt chema constituit un comitet pentru cidentali ai organizaţiilor de ATLAS
funebră iau parte membri ai MOSCOVA — In comuni te să coopereze la aplicarea a comerţul cu R.D. Germană, comerţ exterior sovietice. Al
familiei defunctului, Anwar catul cu privire la vizita o- tării să se menţină un guvern cestei măsuri, împreună cu te patru firme franceze şi-au
Sadat, preşedintele interimar ildală în U.R.S.S. a preşedin militar încă patru ani. Le- autorităţile iordaniene. anunţă ziarul Financial Ti- deschis de mai mult timp re-
al R.A.U,, membrii Comitetu telui Indiei, Varahagiri Ven vingslon adăuqat că la a-
lui Executiv Suprem al Uniu kata Girl, se aratâ câ in legerî nu vor pulea participa
nii Socialiste Arabe, miniştri cursul convorbirilor purtate vechile partide, dar nu a
şi alte oficialităţi. Sicriul, de ni Nicolai Podgornli. preşe precizat data cînd vor lua Lucrările Conferinţei J DISPARIŢIA
pus pe un afet de tun tras de dintele Prezidiului Sovietului fiinţă noile qrupări politice. \ MISTERIOASA A
cai şi acoperit cu drapelul Suprem al U.R.S.S., a fost re BRUXELLES — „Negocieri După cum a arătat şeful sta \ ZIARISTULUI SICILIAN
de stat al R A.U., este trans levată cu satisfacţie dezvol le nu au începui încă", a tului arqentinian, restabili \ MAURO DE MAURO
portat spre sediul Uniunii tarea relaţiilor de prietenie şi ceasta este prima concluzie rea vieţii parlamentare va naţionale a partidului
Socialiste Arabe, situat la cir colaborare rodnică dintre cele la care a)unge coresponden trebuj să urmeze unei „nor
ca un kilometru de clădirea două ţări. Părţile şi-au ex tul din Bruxelles al cotidia malizări progresive" a situa } Nici un indiciu nu o
Consiliului Revoluţiei. Pleca primat convingerea că exista nului francez „Le Monde", ţiei din tară. Mai înlîi, vor laburist I fost_ obţinut pînă acum in
rea cortegiului este marcată' perspective favorabile pentru anallzind recentele convorbiri fi organizate alegeri muni ţ legătură cu dispariţia mis
de 21 salve de tun. evoluţia ulterioară a acestor din capitala Belgiei dintre co cipale, apoi scrutinul pentru1 . terioosă o ziaristului $ici-
In frunte«'! cortegiului se relaţii. misia Pieţei comune si re desemnarea membrilor Con LONDRA 1. Corespon- „să reflecte opiniile şi aspira 1 lian Mauro de Mauro de
aflau 5 000 de elevi ai şcolii In comunicat se arata că prezentanţii Irlandei, Dane gresului şi a preşedintelui • dentul Agerpres, Nicolae Plo- ţiile partidului şi sindicatelor, \ la ziarul „L’Oro" din Pa
militare. Afetul de tun este schimbul de păreri dintre V. marcei si Norvegiei (celelal tării. peanu, transmite: La Black conformîndu-şi politica hotă- i lermo, core o lost răpit
încadrat de 40 de generali al Giri şi N. Podqornli „a evi te trei ţări candidate la pool continuă lucrările Con ririlo r Congresului". j din faţa locuinţei sole, Io
armatei egiptene. Coloana Işi dential caracterul actual şi C.E.E., fn afară de Anglia). Ministrul de interne argen ferinţei naţionale a partidu Această neaşteptată schim ) 16 septembrie, de efemen-
face cu greu loc printre su Importanta principiilor pe ca Potrivit ziarului, dezbate tinian a publicat o declaraţie lui laburist. Peste 500 de de bare de ton (pînă în prezent 1 te oparţînînd Moliei.
tele de mii de cetăţeni care re se bazează politica externă în care dezminte ştirile care legaţi, între care membri ai nu s-au înregistrat critici la I Toate cercetările efectua
formau o mare de oameni ia Uniunii Sovietice si Indiei: rile asupra procedurii şi or au circulat In ultimele zile fostului guvern şi lideri ai adresa lui Wilson sau a con I te de peste 2 000 de poli
de-a lungul bătiînului Nil. egalitatea In drepturi. res ganizării lucrărilor n-au pu privind Intenţia fostului pre celor mai mari sindicate, au ducerii partidului), este con ) ţ'Şti carabinieri au râ-
După ce străbate o porţiune tut ascunde, aşa cum de alt şedinte al Argentinei, Juan semnat declaraţia Mişcării siderată a fi o înfrîngere mo mos infructuoase,
din cornişa Nilului, cortegiul pectarea reciprocă a indepen fel s-a întimplat şi la 22 iunie Domlogo Peron, aflat fn exil britanice pentru pace în Viet rală pentru fostul premier, r In legătură cu aceasta,
funerar traversează podul dentei, suveranităţii şi inte în dialogul cu Anglia, exis Ia Madrid, de a se întoarce nam, document care cere în care a intervenit personal ) presa italiană reaminteş- l
grităţii teritoriale, neameste
Kasr el Nil spre sediul Uniu cul în treburile interne". Păr tenta unor profunde disensi In ţară. Documentul preci cetarea agresiunii americane pentru a împiedica adoptare«*) i te că în ultimii 10 ani un
nii Socialiste Arabe, unde se ţile si-au exprimat îngrijora uni asupra problemelor de împotriva poporului vietna rezoluţiei. / număr de 18 persoane au
termină prima parte a fune fond. zează că „nu există nici o ce mez. In declaraţie sînt salu O dezbatere furtunoasă a ţ dispărut fără urmă în Si-
raliilor oficiale. Cortegiul rea în legătură cu continua rere oficială“ în legătură cu tate recentele propuneri for avut loc pe tema aderării An i cilio şi îşi exprimă teomo
este înlîmpinat aici de mem rea războiului din Vietnam şi NEW YORK — Reprezen reîntoarcerea lui Peron, iar mulate la conferinţa cvadri- gliei Ia Piaţa comună. Mai , co Mauro de Mauro să
guvernul nu a trimis nici un
brii Adunării Naţionale, pre extinderea acţiunilor militare tanţii permanenţi Ia O.N.U. emisar specia) la Madrid pen partitâ de la Paris de către mulţi delegaţi au subliniat ) nu fi căzut, Io rîndul său,
cum şi de reprezentanţii în Cambodqîa şi Laos, cerlnd ai Marii Britanii, Franţei. ministrul de externe al Gu „efectele dezastruoase pe ca ţ victimă „morţii albe". Zio-
populaţiei. încetarea amestecului străin S.U.A. şi U.R.S.S. au avut tru a se întllnî cu fostul pre vernului Revoluţionar Provi re acest act le va avea asu • ristul ^ dispărut realizase
In momentul în care corte în treburile statelor din Indo miercuri o nouă şedinţă de şedinte. zoriu al Republicii Vietnamu pra economiei engleze", „dra U.R.S.S. - Staţia automa
giul Junerar a părăsit sediul china. lui de Sud. matica creştere a costului vie tă sovietică „Luno-16", care I o serie de onchete in co
y re denunţa activităţile Mo
Uniunii Socialiste Arabe, na SOFIA. — La invitaţia preşedintelui Prezidiului A- ţii" şi „îngrădirea suveranită s-a întors de pe Lună cu mos*
vele militare egiptene au tras SOFIA — Todor Jlvkov. dunârii Populare a R.P. Bulgaria. Gheorghi Traikov, şi Pe de altă parte a fost a- ţii Angliei". Conferinţa a tre de sol lunar, este fără în t fieî siciliene dezvăluind
101 sulve de artilerie în semn preşedintele Consiliului de a preşedintelui Consiliului de Miniştri, Todor Jivkov, doptatâ cu majoritate de vo sprijinit poziţia Consiliului doială una din cele mai mari • ° s*rie de crime râmase
de ultim omagiu Cortegiu) Miniştri ¿1 R P- Bulgaria, s-a joi a sosit la Sofia, într-o vizită oficială, preşedintele turi o rezoluţie în care se Executiv care a susţinut câ realizări ale ştiinţei şi tehnicii I nepedepsite.
$i-a urmai apoi drumul spre întors în ţară după vizitele Indiei. Venkata Giri. critică „refuzul grupului par atitudinea laburiştilor faţă prin care se vor putea desco \
moscheea El I-Iassen, con întreprinse In Norvegia, Is In aceeaşi zi. au început convorbirile oficiale dintre lamentar laburist din Camera de aderarea la Piaţa comună peri1 noi date asupra „unită i PRĂBUŞIREA UNU)
struită cu şase ani în urmă, preşedintele Indiei, V. V. Giri, şi preşedintele Prezidiu Comunelor de a acţiona con să fie holărîlă atunci cînd ţii materiale a Lunii". . avio n apartinind
la iniţiativa defunctului pre landa şl Danemarca. lui Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Gheorghi Trai form hotârîrilor Congresului vor fi cunoscute condiţiile în In foto : Staţia automată
şedinte, şi care va purta de In timpul acestor vizite, nu kov. partidului laburist". Rezolu care urmează să aibă loc a „Luna-16". l FORJELOR aeriene
acum înainte numele său. fost semnate un acord de co- ţia cere grupului parlamentar ceasta. I belgiene
Drumul spre moschee este
L aparat „Storfigh-
t ter", aparţînînd forţelor
| aeriene belgiene, s-a )
Bolivia parcurge în prezent controlului asupra situaţiei, ţ prăbuşit miercuri după-
Consiliul Superior al Forţelor
i amiază în Marea Nordu-
, perioadă de tensiune poli- Confruntări politice în Bolivia Armate a respins-o. » luî. Avionul, care se afla
lică alimentată permanent de In discursul pronunţat la 1 îolr-un exerciţiu de zbor,
rvonuri privind posibilitatea 26 septembrie, cu ocazia ani 4 decolase de la bazo
imei lovituri de stat Aceas- versării unui an de la veni • K|eine Brogel. Cercetările
ă temă actuală nu este de citorii şi studenţii ieşiţi în te, constituit după modelul lovituri de stat şi preluării lui Ovando Candia, repro- remanierea recentă a guver rea sa la putere, generalul I efectuate cu ajutorul e
'apt nouă, ca i-eflectlnd o stradă la chemarea organiza argentinian, care s-a dovedit puterii de către o juntâ m ili şîndu-i o atitudine şovăielni nului şi înlăturarea ministru Alfredo Ovando Candia «*! de I licopterelor marinei olan- i
trăsătură aproape permanen- ţiilor de stingă, pe de alţi». a avea o orientare netă de tară reacţionară. Sindicatele ca in. (aţa presiunilor exerci lui educaţiei, Alberto Bailey, clarat câ va rămîne în frun j deze au permis identifica-
'â a vieţii politice boliviene, Actuala criză nu este decît dreapta. Cei trei şefi ai for şi organizaţiile studenţeşti au tate de cercurile de dreap considerat ca ultimul element tea guvernului şi, cu spriji ^ reo unei mori pete de ulei
i are Sn cei 145 de ani de e- o consecinţă a acţiunilor ini ţelor armate au trecut la trecut la organizarea- unor ta. Intr-o declaraţie recentă, progresist consecvent din ca nul forţelor armate, „Parla t în focul unde s-o prăbuşit )
xistenţâ pi republicii a eu ţiale în luna mai de elemen acţiuni de întărire, peste ca mari acţiuni de stradă, care centrala reproşează preşedin binet. „Formula de continui mentul şi instituţiile politice j avionul. Pilotul a fost dat
loscut 18"> de lentutivc de tele de dreapta din rîndul ar pul şefului statului, a pozi de atunci continuă aproape telui de a fi permis ca regi tate", aşa cum a fost supra ale ţării vor fi reformate, ast ] dispărut.
mciuri sau lovituri de stat matei care l-au constrîns a ţiei elementelor de dreapta fără întrerupere. Deseori mul său să evolueze spre numită această remaniere, fel Incit să se revină la
euşite. tunci pe preşedinte să forme în guvern şi armată. dreapta, astfel ineît să devi pentru a , evita ruptura intre „constituţionalizarea" puterii. ! NOI CERCETĂRI
In cercurile politice din ca ze un nou cabinet. Sub pre încercarea elementelor de nă în fapt un continuator al elementele de stingă şi de Formula ascunde, după păre
pitala bolivianâ se vorbeşte siunea acestor cercuri, încă dreapta de a-I aresta pe fos regimului Barrientes. Prin dreapta din cadrul armatei rea observatorilor, o accepta ? PENTRU REGĂSIREA
s-a dovedit a fi iluzorie.
In
nsistent despre faptul câ şe- în luna iunie a fost determi tul comandant şef al forţe Comentariul tre altele, sindicatele se opun prez.ent, în forţele armate se re a cererilor cercurilor de | AERONAUŢILOR
lul statului, generalul Alfre- nat sâ demisioneze ministrul lor armate, Juan Jose Tor acordării unor despăgubiri dreapta din armată de orga
lo Ovando Candia, ar fi pier petrolului, Marcelo Quieroga res, la începutul lunii august, companiei -nord - americane accentuează constituirea a nizare a unor alegeri gene i La cererea unui grup de
două orientări distincte, cea
dut puterea reală şi ar fi Santa Cruz, considerat drept a declanşat suita de eveni zilei „G ulf Oii". Cele 78,6 milioane a tinerilor ofiţeri susţinători rale care «*tr putea avea loc în i senatori, forţele de coas-
menţinut la palatul Quemado unul dintre cei mai fermi mente soldate cu victime u de dolari ce urmează a fi ai programului iniţial de re mai sau iunie 1971 şi care ar 1 tă omericone au reluat
datorită „bunăvoinţei" co membri ai guvernului cu o mane şi ciocniri intense între plătite acestei companii pen forme economice şi sociale şi urma sâ se soldeze cu înlo ) cercetările aeriene pen
mandanţilor forţelor armate. rientare de stingă. Quieroga unităţi militare şi demonstra tru bunurile naţionalizate a cea a grupurilor de dreapta, cuirea actualului preşedinte i tru găsirea celor trei tî- ' i
\ceste zvonuri nu sînt de o era socotit ca arhitectul şi ţiile de stradă organizate de noaptea, în La Paz şi alte nul trecut, susţine Centrala reprezentate îndeosebi de co şi a regimului său. In rîndul / neri core, in urmă cu |
onsislenţă vizibilă ! In orice realizatorul programului de studenţi şi sindicate. Ulte oraşe boliviene se aud împuş muncitorilor bolivieni, ipote- mandanţii celor trei arme. acestor cercuri se avanse«*izâ > zece zile, au încercat o
*az, la un an după ce a ve naţionalizare a societăţii rior, atmosfera a devenit de-a cături. Guvernul, sînt de pă chează ţara pe timp de 20 de Grupurile de dreapta au ce deja ideea câ succesorul pre | traversare a Atlonticuluî ^
nit la putere, generalul O- nord-americane „Gulf Oii". dreptul incandescentă. rere agenţiile de presă, face ani. rut recent demisia preşedin şedintelui Candia ar putea fi
balonului. |
ajutorul
*ando pare sâ ii abandonat Dupâ plecarea sa din guvern Replica forţelor progresiste cunoscute prea puţine lucruri Preşedintele Ovando Can telui şi înlocuirea lui cu un generalul Lechin Suarez, în { ) Cercetările fuseseră oban- .
mele puncte ale programului a urrrtîtt demiterea coman nu a întîrziat. Ofiţerimea lî- în legătură cu aceste eveni dia continuă sâ declare câ se general „mînâ forte", care sâ prezent ambasador la Londra,
;âu iniţial, cedînd în faţa dantului suprem al forţelor nără a cerut înlăturarea ime mente Treptat, organizaţiile va menţine ferm pe linia satisfacă „revendicările“ for considerat, după cum scrie | donate după o soptâminâ '
>resiunilor exercitate dc ele armate, Juan Jose Orres, u diată a triumviratului, pre studenţeşti şi, în special, programului stabilit o dată ţelor armate. Cotidianul ca ziarul „Le Monde". drept l de Io începerea lor, con- (
mentele de dreapta din rîn- nul din principalii sorijini- cum şi a miniştrilor reacţio Centrala muncitorească boli- cu venirea la putere. Unii ob tolic „Pesencia" afirmă că proamerican şi reprezentant | siderîndu-se că nu or mai <
1ul armatei. lor-î ai preşedintelui Ovando nari care-1 sprijină. Presa şi, viană, cea mai puternică or servatori consideră câ el face Ovando Candia şi-ar fi pre al cercurilor de dreapta, le \ exista speranţe pentru '
încercări de a păstra echili
Fapt este că ultimele sâp- si adept consecvent al unor în special, sâplâmînalul ganizaţie sindicală dispunînd brul fragil existent in viaţa zentat efectiv demisia Ia 25 gate de marile întreprinderi \ salvarea aeronauţilor. \
tfimîni s-au caracterizat prin- radicale transformări econo „Prens.V, condus efectiv de de o mare influenţă politică politică a Boliviei. Dar, sub septembrie, însă sub presiu nord-americane din Bolivia.
',r-o înfruntare deschisă şi mice şi sociale. El a fost în fostul ministru Quieroga, a în ţară, au început sâ se de presiunea cercurilor de dreap nea ofiţerilor tineri din ar
:hiar incidente armate între locuit printr-un triumvirat al lansat o campanie de aver taşeze de politica preşedinte- ta, a fost nevoit sâ accepte mată şi de teama pierderii PAUL DIACONU
militari, de o parte, şi mun- comandanţilor forţelor arma tizare asupra primejdiei unei
Redacţia |i admlnîitraţlo ilarului i Deva, »tr. Dr. PeUu Greio nr. 35. Telefoane i 12317 #i 1158«. Tiponiî i întreprinderea peRfliaflcd Deva. 140