Page 81 - Drumul_socialismului_1970_10

r////////jy //////////////////////////////////////^ /w //////////w ///////y ///w ///«
*0 W-
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI*VA! !
1

I

H Acorduri sovieto— nord-

vietnameze

! B Contacte diplomatice

i ■ Stare de urgenţă în
între tarile arabe
*

î Chile
ANUL XXII. Nr. 4913 SIMB TA 24 0CI0 4BRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI y / / y / y / / y / / / / / / / / w / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / w / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / '/ / / W '
■u i » ^ — —■— ------------------------------------- -----

EXPUNEREA PREŞEDINTELUI
Să finalizăm r v [ y n i \ o cincinalul actual

Să pregătim 1 1 ” cincinalul viitor
NICOLAE CEAUŞESCU

De ce a intrat tn la A socia ţia de p o litic ă e xte rn ă d in New Y ork

DOTAREA TEHNICĂ ciaţiei de politică externă. perioada postbelică, România ca un obiectiv de cea mai şi relaţiile pe care România dintre popoarele noastre şi,
Domnule preşedinte al Aso­
In acest context se înscriu
mare însemnătate al politicii
Doamnelor şi domnilor. a devenit un stat cu o eco­ sale externe promovarea sus­ le dezvoltă cu Statele Unite totodată, la cauza promovă­
rii în viaţa internaţională a
nomie dinamică, aflată
în­
tr-un continuu proces de mo­ ţinută a unor largi raporturi ale Americii. Desigur, ţările colaborării şi cooperării între
FINISAREA CALITATIVA vă mulţumesc in mod cordial Ritmurile în care s-a dezvol­ de colaborare cu toate ţările noastre au regimuri sociale state.
diversificare
dernizare
şi
Doresc, înainte de toate, sâ
diferite, dar aceasta
lumii, fără deosebire de o-
nu
le
Viaţa internaţională demon­
pentru această manifestare şi tat producţia industrială a rînduire socială. poate împiedica să promove­ strează câ dezvoltarea largă
România apreciază că dez­
sâ dau expresie satisfacţiei de ţârii s-au înscris, în aproape voltarea colaborării multila­ ze intre ele bune relaţii de a colaborării şi cooperării
colaborare şi cooperare. Do­
toţi aceşti ani, printre cele
L A M I N A T E L O R ? a mă afla, împreună cu soţia mai înalte din lume Spre a terale între tonte ţările re­ zita preşedintelui Nixon la dintre state, pe baza depli­
resc, sâ arăt aici că, după vi­
şi colaboratorii mei, în m ij­
nei egalităţi în drepturi şi a­
exemplifica, doresc sâ arăt că
prezintă. în condiţiile de as­
locul dumneavoastră în aceas­
tă dimineaţă în ultimii 10 ani ritmul me­ tăzi, nu numai o necesitate Bucureşti, relaţiile dintre vantajului reciproc, este în
interesul fiecărui stat, al fie­
diu anual de creştere a pro­ a progresului general, ci şi o România şi S.U A. au cunos­ cărui popor — şi. în acelaşi
Ridicarea performanţelor ca­ te au ajuns sau sînt pe punc­ văzul să se monteze şi să SC Inlîlnirea cu dumneavoas­ ducţiei industriale a fost de condiţie esenţială a destinde­ cut un progres, dar trebuie
litative r Ic producţiei d e l a m i ­ tul de a ajunge la scadenţă, pună în funcţiune o instalaţie tră. distinşi reprezentanţi ni 12,0 Ia sută Au fost dezvolta­ rii internaţionale, a înfăptui­ sâ menţionez câ acesta este timp, reprezintă una din căi­
nate, în scopul satisfacerii ce­ ce acoperire faptică arc opti­ modernă formală din 4 maşini opiniei publice americane, te numeroase ramuri indus­ rii în practică a principiilor încă redus, nu se situează la le esenţiale ale apropierii din­
lor mai exigente cerinţe nle e­ mismul iniţial ? De ce oare, dc polizat, una pentru curăţat constituie pentru noi un feri­ triale noi, legate de' cerinţe­ coexistenţei paşnice. nivelul posibilităţilor şi al tre naţiuni, ale lichidării ne­
conomiei naţionale, s-a impus dacă din vara anului trecut şi cu alice, precum şi patru cup­ cit prilej de a vă expune — le revoluţiei tehnico-ştiinţifi- Relaţiile pe care România dorinţei noastre de a dezvol­ încrederii şi animozităţilor
în acest an ca una din sarci­ pînă in primăvara acestui an. toare dc rccoacerc cu vatra în mod succint, desigur — ce contemporane Au cunos­ le promovează cu toate sta­ ta legături economice şi teh- intre state, ale întăririi prie­
nile esenţiale trasate siderur­ dotarea tehnică a ajustajelor n mobilă. Nc-am pus marc nă­ coordonatele de bază ale po­ cut un puternic avint învâţâ- tele lumii — şi dorim sâ a­ nico-ştiinţifice reciproc avan­ teniei dintre popoare. Astăzi,
gicilor hunedoreni. Pentru în­ revenit mereu ca un laitmo­ dejde în instalaţia pentru con­ liticii interne şi externe a mîntul. ştiinţa, cultura, în­ rătăm aici că ţara noastră tajoase. în condiţiile vertiginoasei
făptuirea acestui obiectiv m a­ tiv. in toate şedinţele, anali­ trolul nedcstructiv al lamina­ României, poziţia ţării noas­ treaga viaţă socială a ţârii. are în prezent relaţii diplo­ dezvoltări a forţelor de pro­
jor. s-a preconizat o Rmplii ac­ zele şi discuţiile, in ultima telor în flux continuu. Aceasta tre faţă de principalele pro­ S-a ridicat conlipuu nivelul matice cu 97 de state şi în­ Un progres mai susţinut al ducţie, a ştiinţei şî tehnicii
ţiune de perfecţionare tehnică vreme eo este trecută cu vede­ mai ales este o instalaţie ul­ bleme cu care se confruntă de trai material şi spiritual treţine schimburi economice acestor relaţii ar fi posibil, moderne, schimburile de va­
ji tehnologică, vizînd creşterea rea sau ocolită cu grijă ? tramoderna, care efectuează omenirea contemporană. al poporului cu peste 100 de ţâri — sc în­ după părerea mea. prin în­ lori materiale şi spirituale re­
generală a valenţelor calitati­ Am căutat răspuns la aces­ cu rapiditate controlul Inmina- Se ştie că intre politica in­ temeiază în mod neabătut pe lăturarea unor restricţii, care prezintă o condiţie de bază a
ve ale metalului, sporirea gra­ te întrebări in primul rind la tclor, triindu-Ie în bare fără ternă şi externă a oricărei Se înţelege că, antrenat cu respectul independenţei şi su­ mai există în prezent, atît în mersului înainte al omenirii,
dului de finisare şi îmbunătă­ laminorul „800", ccl care deţine nici o defecţiune ascunsă sau ţâri există o perfectă unita­ toate energiile şi capacităţile veranităţii naţionale, al drep­ ce priveşte exportul S.U.A. în a însăşi înfloririi civilizaţiei
ţirea aspectului comercial al ponderea în cadrul programu­ de suprnfaţă, bare cu defecte te. că aceste două laturi ale sale creatoare în îndeplinirea tului fiecărui popor de a se ţara noastră, cit şi importul umane.
laminatelor. lui şi unde. încă din acest an, rcmcdiabîlc şi rebuturi defini­ politicii statelor se condiţio­ acestui vast şi complex pro­ dezvolta în mod liber şi su­ din România Intre altele, am România consideră câ una
Principala pirghic pentru se cercau făcute progrese sub­ tive. Din păcate, nici una din nează reciproc. Politica exter­ gram constructiv. poporul veran, fără amestec dinafa­ în vedere şi necesitatea solu­ din îndatoririle de cea mai
realizarea acestui deziderat — stanţiale pe linia dotării şi aceste instnlaţii n-a fost monta­ nă a României îşi trage iz­ nostru este profund interesat ră, pe principiile deplinei e- ţionării problemei clauzei na­ mare răspundere ale statelor
care a întrunit opţiunea unn- creşterii nivelului calitativ nl tă şi nici nu arc şanse în vii­ voarele din însăşi structura în instaurarea unor condiţii galităti în drepturi şi avan­ ţiunii celei mai favorizate şi este de a acţiona pentru stin­
nimă a specialiştilor, conduce­ laminatelor. In cazul acestui torul apropiat, deşi uncie au orînduirii sociale a ţării. Ea internaţionale de colaborare tajului reciproc. alte măsuri menite să contri­ gerea tuturor focarelor de
rii combinatului şi ministeru­ laminor destinat producţiei dc fost aduse de mult în depozi­ reflectă preocupările poporu­ şi pace care sâ-i permită să buie la evoluţia pozitivă a tensiune existente în lume.
lui tutelar — consta în asigu­ laminate din oţeluri aliate şi tul combinatului. lui romăn, ale statului său dea viaţă proiectelor sale de Stalul român consideră câ relaţiilor româno-amencane. pentru lichidarea oricăror
rarea unei dotări tehnice mo­ cnrbon de calitate, s-a proce­ Aşadar, iată una din primele socialist, de a contribui la viitor. Prin obiectivele ce şi elementul principal al rela­ Am speranţa că se vor crea surse de conflict, de pericol
derne şi de înaltă productivita­ dat la revizuirea generală, dc explicaţii pentru care proble­ realizarea unui climat inter­ le propune, politica externă ţiilor dintre ţâri îl constituie noi posibilităţi nentru extin­ de război. Tn acest context,
te pentru detectarea rapidă a fond. a proiectului de dezvol­ ma dotării ajustajelor a intrat naţional de pace şi colabo­ a României răspunde tocmai colaborarea economică şi leh- derea colaborării pe lârîmul este necesar sâ se pună capăt
defecţiunilor interne ale lami­ tare şi modernizare în sensul in anonimat. Afirmaţia este rare care sâ permită tuturor acestor interese ale poporu­ nico-ştiinţjfică. Paralel cu economiei, tehnicii. ştiinţei războiului din Vietnam, din
natelor şi pentru înlăturarea adaptării lui In cerinţele teh ­ susţinută, tot in cazul lamino­ naţiunilor să-şi dedice ple­ lui român de a trăi în condi­ schimburile comerciale pro- dintre România si Statele U­ Peninsula îndochineză, să fie
lor. astfel'ca Io beneficiarii din nicii celei mai avansate, Pc rului „800", dc slaba preocu­ nar. .forţele. ,şi capacităţjle loc . ţii de deplină securitate in­ prîu-zise, promovăm forme nite ale Americii. Tn cadrul retrase trupele S.U.A din a-
ţară şi pe piaţa externă să pă­ baza proiectelor primite, con­ pare pentru folosirea utilaje­ creatoare cauzei progresului ternaţională, dc â ‘ colabora multiple de cooperare eco­ vizitei neoficiale pe care am reastâ peninsulă şî sâ se a­
trundă numni laminate de ca­ structorii dc la I.C.S.H. au tre­ lor existente. Tehnicianul loan şi bunăstării lor. fructuos cu celelalte naţiuni. nomică fâcut-o în aceste zile în ţara sigure popoarelor vietnamez,
litate absolut garnntatl. Aceste cut la extinderea halelor Tot Garaiacu, secretarul comitetu­ De-a lungul istoriei sale, România este, după cum In general, sîntem pentru dumneavoastră, al întrevede­
opţiuni s-au concretizat într-un aici, în primăvară, a fost mon­ lui dc partid al laminorului, şi poporul român a cunoscut se ştie, un stat socialist şi, o colaborare şi cooperare in­ rilor pe caro le-am avut cu laoţian şî cambodgian condi­
cuprinzător program de măsuri tată şi pusă In funcţiune o m a­ maistrul Aurel Mihăilcscu, ca­ vreme îndelungată asuprirea ca atare. în cadrul politicii ternaţională largă şi neîngră­ acest prilej cu diferiţi oameni ţii de a-şi rezolva singure
care prevedea creşterea con­ şină pentru polizat bare din re răspunde de întreţinerea u- şi dominaţia străină, fapt ca­ sale externe, ea acordă o a­ dită, care sâ dea posibilitate de afaceri americani, am con­ problemele, fără amestec din-
siderabilă a înzestrării tehni­ oţeluri aliate. tiInjclor declară : re a înlîrziaţ, într-o măsură, tenţie deosebită dezvoltării fiecărei naţiuni sâ beneficie­ statat câ dorinţa de a dezvol­
ce a ajustajelor Faminoarclor Acosta este acum bilanţul — Maşinile dc frezat lingouri dezvoltarea economică şi so­ relaţiilor sale cu celelalte sta­ ze din plin de roadele schim­ ta relaţiile dintre România şi
Toate acestea se petreceau la dintr-un program iniţiol deo­ la cald şi dc strunjit bare ro­ cială a ţârii. te socialiste din Europa şi de bului mondial de valori, sâ Statele Unite ale Americii es­ ţConnnuoie Tn pag. a 4-a)
începutul anului şi nu este lip­ sebit de promiţător în legătură tunde la rece — utilaje care Ca urmare a eforturilor de­ pe alte continente. In acelaşi ducă la dezvoltarea şi pro­ te comună. Aceasta va con­
sit de interes să brecîzlm că, cu care inginerul Bencş Ladis- pot să contribuie la îm bunătă­ puse de întregul popor, in timp, ţara noastră şî-a înscris gresul fiecărei ţări. tribui la întărirea prieteniei
In faza de elaborare, progra­ lau. tehnologul secţiei, afir­ ţirea considerabilă a calităţii,
mul a suscitat mult interes şi mă : laminatelor, funcţionează total
optimism. Dar astăzi, cind o — In acest an, in afara m a­ nccorcspunzător din lipsa unor
piese de schimb vitale. Rezol­
bună parte din cele preconiza­ şinii dc polizat pătrat, s-a pre*
varea acestei probleme figurea­
ză dc mult în planul de mă­ Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
suri al conducerii combinatu­
lui dar nu s-a soluţionat decit
în parte şi fără siguranţa ne­
la aniversarea unui veac cesară pentru viitor. la O.N.U.-expresie sintetică a poziţiei Româ­
Despre consecinţele neînde-
amintite,
plinirii prevederilor
inginerul Bencş nc-a spus :
— Calitatea oţelurilor aliate
de invăţămint pedagogic pentru rulmenţi, sape cu role, niei faţă de realităţile lumii contemporane
a oţelurilor carbon dc calita­
te pentru tractoare şi autoca­
mioane este mult influenţată dc
lipsa utilajelor sau dc greută­
hunedorean ţile în folosirea celor existen­ Ceauşescu etalează fizionomia ne, apâroreo cu fermitate, prîn-
Cuvîntoreo tovarăşului Nicolae
tr-un efori comun al popoare­
te. Acest neajuns este oglindit
socială şi morală a poporului, Idei generoase, pline lor, a uriaşei acumulări de va­
Sôrbàtorim un eveniment deosebit de importont din LAURENTIU VISKI aspiraţiile sale, cărora le con­ lori materiole şi spirituale, rod
viaţa Liceului pedogogic din Deva : împlinirea unui veac sacră întreaga so energie — al eforturilor de secole ale o­
de aciivitote rodnică pe târîmul învăţâmintului hune­ eliberarea omului contempo­ de căldură umană menirii, al cuceririlor epocale
dorean. Aniversarea centenarului liceului nostru este in (Continuare tel pog o 5-a) ran şî viitor de povara apăsă- în domeniul cunoaşterii, lichi­
octeqsi timp şi o sărbătoare, conturată adine in viaţa toore a ameninţării cu forţa ar­ darea subdezvoltării. Multe din
culturală o oraşului Deva. In vederea sărbătoririi împli­ melor, făurirea unei lumi a pă­ problemele prezentote de şeful
nirii a o sută de ani de existenţă, şcoolo noaslră s-a cii, înţelegerii şi colaborării CLEMENT NEGRUŢ stotului nostru drept direcţii ale
pregătii din timp pentru o intimpmo şi primi cu căldură DE LA UNIVERSITATEA sincere. în care personalitatea prim-secretar al Comitetului municipal de partid Petroşani viitoarei activităţi o O.N.U. nu
pe foştii profesori şi elevi, reprezentanţi de seamă oi ge­ SERALA DE MARXISM- umană sâ primească fârâ rezer­ sînt noi, dar ele au căpătat va­
neraţiilor care au fost instruite şi educate cu grijă in LENINISM DEVA ve, drepturile dezvoltării multila­ lenţe noi prin prestigiul de ca­
acest liceu. terale. Ideile generoase ale e- subliniază tovarăşul Nicolae In concepţia partidului nos­ re se bucură România pe plan
Co instituţie creată speciol pentru formarea cadrelor Deschiderea cursurilor manciporii omenirii capătă' în Ceauşescu — recunooşterea şi tru, toate acţiunile cu corocter mondial, prin consecvenţa şi
necesare predării la closele 1 *IV, ea o luat fiinţă în anul pentru anul de invăţămint politico externă o ţării noastre aplicarea neabătută de către internaţional. întreprinse de ori­ fermitatea ce ne caracterizează
1870, sub numele de Şcoala de stat pentru pregătirea de partid 1970-1971 va a­ C.S. Hunedoara. In cadrul expresii deosebit de valoroase, toate guvernele o principiilor ce stat, trebuie să fie aşezate politico externă. Comuniştii, toţi
învăţătorilor — spre satisfacţia şi bucuria tuturor locuito­ vea loc luni, 26 octombrie O.S.M. II fotoreporterul nos­ înspre care este concentrată o- coexistenţei paşnice între sta­ pe deplina egolitate în drep­ minerii Văii Jiului, cdre aduc o
rilor din judeţul Hunedoara. a.c., orele 18, in sala tru Virgil Onoiu a surprins pe tenţio popoarelor. Ce poate te cu orînduiri sociale diferite. turi, pe respectorea reciprocă contribuţie de preţ Io înfăplui-
De-o lungul celor zece decenii, liceul şl-o îmbogăţit festivă a Consiliului popu­ peliculă o secvenţă din opera­ sluji mai bine împlinirii aspi­ In acest spirit se cere ca toate a independenţei şi suveranităţii reo politicii partidului, sînt
mereu bazo didactîco-mot erîolă. In locul unor clădiri lar judeţean. ţia de turnare a oţelului în raţiilor tuturor naţiunilor decit statele să-şi asume obligaţia naţionale, pe neomestecul în hotărîţi co înzecindu-şî efortu­
modeste, cu săli necorespunzătoare, se construieşte in Vor participa toţi stu­ lingotiere. lupto permanentă de o apăra solemnă de a renunţa la folosi­ treburile interne şi avantajul rile pentru îndeplinirea sarcini­
1892 clădirea vechiului internat, iar o dotă cu creşterea denţii universităţii. pacea ? „O importanţă deose­ rea forţei sau la ameninţarea reciproc. lor de plan in acest sfirşit de
numărului de elevi, cerinţele impun construirea unui lo­ bită ar avea in acest sens - cu forţa in rezolvarea proble­ In egală măsură au reţinut cincinal sâ nu precupeţească
cal destinai în mod special oumoi pentru şcoală. melor litigioase, de o acţiona şi reţin atenţia reprezentanţilor nici un efort pentru ca ideile
Aceste două clădiri, impreonă cu „Porvo Curia" - clă­ pentru soluţionarea conflictelor tuturor ţâr/for membre ale generoase, pline de căldură u-
dire veche folosită mai mult pentru administraţie — au dintre ele exclusiv prin mijloa­ O.N U, ideile dezarmării gene­
satisfăcut în mare parte, pe o bună perioadă de timp, ce politice, pe cale paşnică, rale şi totale, rolul naţiunii in mano, promovate de partidul
nevoile unui invăţămint de calitate. prin intermediul tratativelor". evoluţia societăţii contempora­ nostru sâ triumfe deplin.
După eliberarea patriei de sub jugul fascist, liceul pe­ Lucrările agricole nu se fac­
dagogic cunoaşte, prin grija partidului şi guvernului, o
continuă instărire a bozeî materiole. Se lac reparaţii
capitale clădirilor, multă vreme neglijate din cauza răz­ AFIRMARE STRĂLUCITĂ
boiului, se întregesc colecţiile de moteriol didactic, se
înlocuieşte materialul uzat, se amenajează o sală pentru la voia intîm plării ! A IDEALURILOR DE PACE
festivităţi, se modernizează cantina şcolii şi se con­
struieşte o bază sportivă, unde terenul de handbal este
o construcţie modernă cum puţine sînt în ţară. La fel ca toţi cetăţenii pa­ nifestă deplina adeziune fa­ baze reciproc avantajoase cu
In anii socialismului şcoala o trecut prin mai multe Aşa cum era de aşteptat, ceput acţiunile cu întîrziere miilor de hectare râmase ne- triei noastre, ţăranii coope­ ţă de ideile cuprinse în cu­ toate statele reprezintă tră­
schimbări şi transformări ce ou ridicot-o treptat la nivelul capriciile toamnei şi-au făcut (argumentul respe'ctiv nu are însâmînţale şi nerecoltate. ratori din Simeria simt o vântarea tovarăşului Nicolae sături esenţiale ce caracteri­
cerinţelor vremurilor în care trăim, luînd pe parcurs nu­ apariţia. Gospodarii harnici nici un suport temeinic, evi­ Ignorînd cerinţele elemen­ deosebită satisfacţie pentru Ceauşescu, idei ce definesc zează eforturile depuse de po­
mele de Şcoală pedagogică, apoi, din septembrie 1966. ai ogoarelor le-au dat insă denţiind o comoditate inex­ tare impuse la semănat, din profundul ecou pe care îl are sentimentele de prietenie şi porul român pentru rezolva­
pe acela de Liceu pedagogic. replica cuvenită : au termi­ plicabilă şi vechi carenţe de vina inginerei Adela laco- în întreaga lume cuvîntarea colaborare cu toate statele rea problemelor care con­
In anul centenarului, ţin îndu-se seama de .nevoile de nat semănatul şi au strîns ordin organizatoric), coopera­ bescu şi a lui Ion Răsădea, rostită In sesiunea jubiliară lumii de care este animai fruntă omenirea contempora­
extindere, şcoala o primit fonduri in valoare de peste 4 întreaga recoltă de pe cîmp. torii din Jeledinţi, Ocolişu preşedintele C.A.P BărAşti, au a Adunării Generale a O.N.U. poporul român. nă.
milioane lei pentru construireo unui nou internat şi pen­ O notă pozitivă in această Mic, Pricaz, Orăştie— sâ dăm rămas cîteva zeci de hectare de preşedintele Consiliului Sînt nenumărate dovezile Tată de ce considerăm câ
tru construirea unui complex de 3 laboratoare moderne privinţă pentru cooperatorii doar cîteva exemple — sini neînsâmînţote. deoarece nu de Stat al României, tovară­ ce atestă justeţea politicii şi este de datoria noastră, a ţă­
s-a condiţionat din timp sâ-
şi mai multe anexe necesare procesului de invăţămint. şi mecanizatorii care deser­ obligaţi să readucă pe primul şul Nicolae Ceauşescu. Ex- creşterea prestigiului ţârii ranilor cooperatori, a tuturor
Această din urmă clădire, ridicolă numai în parte, va fi vesc C.A.P. Rîu Bărbat — u­ plan al preocupărilor intensi­ mînţa necesară. Mai poate fi primînd eu clarviziune pozi­ noastre pe plan internaţio­ oamenilor muncii să facem
vorba. într-o asemenea situa­
dotă în folosinţă la începutul anului şcolar 1971 nitate unde lucrările din ac­ ficarea eforturilor la semă­ ţie, despre o organizare cît ţia poporului român în legă­ nal. înscrierea pe agenda de tot ceea ce ne stă în putinţă
Cele cîteva date de mai sus ne arată în mod impresio­ tuala campanie s-au înche­ nat sau la recoltatul carto­ de cît ştiinţifică a muncii ? tură eu rezolvarea proble­ lucru a «actualei sesiuni a în vederea valorificării su­
nant deosebita grijă pe care partidul şi statul nostru o iat cu succes. Pentru efortu­ filor, sfeclei şi porumbului Dacă pentru conducerea melor care frâmînlâ lumea O.N.U. a unor propuneri ro­ perioare a întregului poten­
acordă creării condiţiilor optime de învăţătură în şcoa­ rile depuse, merită sâ fie e­ Ploile căzute în ultimele zile IM .A. Orăştie situaţia nesa­ contemporană, şeful statului mâneşti referitoare la conse­
la noostră, fapt pentru care profesorii şi elevii liceului videnţiaţi şi mecanizatorii (bine ar fi ca îngheţul sâ în- tisfăcătoare existentă la însâ- nostru a reafirmat, de la cea cinţele economice şi sociale tial dc producţie existent, asi.-
îşi exprimă azi nemârgini ta lor bucurie, aducînd din suflet Ion Popescu, Constantin lîr/.îf cît mai mult !) creează mînţâri la C A P. Pişchinţi — mai înaltă tribună, în faţa ale cursei înarmărilor şi la gurînd pe «această cale parti­
vii mulţumiri şi păstrind o odinco recunoştinţă condu­ Burz, Aron Beic, Vasile Gro- prilej de reflecţii şi îngrijo­ peste 30 de hectare aşteaptă forului comunităţii mondiale, rolul ştiinţei şi tehnologiei ciparea activă a ţârii noastre
cerii de partid şi de stal. şan şi alţii care, lucrînd cu rare pentrp consiliile de con­ să-şi primească sâminţa ? — nobilele idcqluri de pace şi moderne în dezvoltarea na­ la diviziunea internaţională
GH. A CHITEI sîrguinţâ pe ogoare (la C A P. ducere şi cadrele tehnice din pare un caz „izolat", deter­ progres, în slujba îm plinirii ţiunilor constituie unul din
profesor emerit Ribîţa şi Unirea), se bucură unităţile amintite. Ce păcat ? minat de defecţiunile dese cărora sînt subordonate toate argumentele elocvente ţn a­ a muncii, la circuitul mondi­
directorul Liceului pedagogic de stima şi preţuirea coope­ Cu regrete tîrzii nu se poate ivite la tractoare sau a lip­ eforturile şi acţiunile între­ cest sens. Hotărîrea de a în­ al de valori materiale şî spi­
Deva ratorilor. acoperi nici planul dc însâ- prinse de naţiunea noastră treprinde acţiuni concrete rituale, Ia apărarea cauzei
( Pare neverosimil, dar mai minţâri, nici nerealizările la sei nemotivate de la serviciu socialistă.
sînt cooperative agricole care, recoltarea produselor acestei a unor tractorişti, amintim câ Ne bucurăm sincer de faptul pentru realizarea dezarr,.ârii păcii in întreaga lume.
(Continuare in pag. a 2-a) neţinînd pasul cu scurgerea toamne. Insumînd „micile" câ, aşa după cum am luat cu­ generale şi totale, de a dez­
timpului, se află abia undeva restanţe de Ia aceste u n ită ţi noştinţă din presă, opinia pu­ volta şi extinde tot mai mult PĂUN RAVAŞ
Continuare in p a g . a 3-a)
pe la.. începutul lunii oc­ pe total judeţ se ajunge la blică internaţională îşi ma­ colaborarea şi cooperarea pe preşedintele C.A.P. Simeria
tombrie.* Motivînd câ au în­ cifre de ordinul sutelor şl