Page 82 - Drumul_socialismului_1970_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4913 f SIMBA TA 24 OCTOMBRIE 1970

CENTENARUL LICEULUI PEDAGOGIC DEV

LA ANIVERSAREA UNUI Visuri împlinite

R e p a r t i z a r e a la ac tu a le le co le g ii. A m le g a t p r ie t e n ii. T o ­
n o a s t r e lo c u r i de m u n c i a î n ­ tu l a fo s t m i n u n a t .
s e m n a t o a d e v ă r a ţ i Î n c u n u n a r e accca pe a r ip ile Iul m a i p u t e r ­
p u r t a t In
z i u a
G t n d u l
n e -a
VEAC DE ÎNVĂTÂMÎNT : g u l c e lo r J3 a n i dc s t u d i i , ;i u ­ nic ca o r l c ln d s p r e ş c o a la pe
a
e f o r t u r i l o r d e p u s e d c - a l u n ­
r c l o r l u n g i
c a re o p ă r ă s i s e m cu d o u ă lu n i
sala
dc c l u l A r l In
b i b l i o t e c i , Î m ­
m e d i t a ţ i e şl
dc
ca
I r c c u t
p l i n i r e a v i s u r i l o r dc a d o l e s c e n ­ in u r m ă . A n i i p e ca re l - a m p e -
e le v e
p e ­
l.ic c u l
la
te. U r m a ln t l l n l r c a cea m A r c d a g o g ic d i n D e v a a u fo ci cei
cu p r o f e s i u n e a a t e a s l . m a i f r u m o ş i a n i d i n v i a ţ a n o a s ­
S a t u l R l c l i l t o v a şi o a m e n i i tră . C e e a ce ş t im azi d a t o r ă m ,
Î93B—1939 liceul «-a In- tn prezent liceul dispune de s i l , a u t o r i tă ţi l e lo c a le n c - a u In in cea m a i m a r c p a r t e , lic e u lu i
ierJs printre puţinei® şcoli multe formaţii artistice : cor, t l m p l a a t cu t r a d i ţ i o n a l u l “ B u n p e d a g o g i c , c a re lşl s ă r b ă to r e ş te
(Urm o re. din pag. 1| v e n i t - , c u b u c u r i a o f e r i t ă o a ­ u n v e a c de e x i s t e n t ă , p r o f e s o ­
din ţară în care orien­ grupuri vocale, solişti, or­ i m e n i l o r d r a g i ca re v i n p e m c ­ r ilo r săi p e n t r u c a re a v e m n
tarea ştiinţelor pedagogice chestră, taraf şt echipe de I l e a g u n l c lo r p e n t r u a fa c e u n în a ltă c o n s id e r a ţie şi p r o f u n d
era înspre pedagogia şi dansuri, ale căror programe \ lu c r u u til — e d u c a r e a t in e r e l o r re s p e c t. N e s t r ă d u i m ca fit
Este o znlndrle pentru şcoa­ psihologia experimentală, pro­ artistice au fost mult aprecia­ 1 v l ă s t a r e . D e a c e e a , n u f ă c u t t o ­ m u n c ă p e ca re o v o m d e s f ă ş u ­
tu l ca tn m a r e a f a m i li e a s a ­
la noastră faptul că majorita­ gresistă pentru acea vre­ te de publicul devean. Cu pri­ : t u l u l s l nc s i m ţ i m cit m a i bi- ra la c a i c d r ă , la r l n d u l n o s t r u ,
I n im ile şi in
xă Ic s ă d i m in
tea absolvenţilor ei şi-au des­ me, fapt ce se leagă de actî- lejul diferitelor concursuri din­ i n c ... c o n ş tiin ţa c o p i i l o r . î>i Ic p r o ­
făşurat şi îşi desfăşoară acti­ vitateo eminentului profesor tre şcoli, corul s-o clasat frec­ j 15 s e p t e m b r i e . O z l ca re va m i t e m să d u c e m m a î d e p a r t e
r l n d u l
fă c lia
c u l tu r i i 1n
o a m e ­
vitatea în mediul rural, unde N. Apostolescu, astăzi profesor vent printre primele locuri, iar i i r l m i n e n e s te a r s ă tn m a r i a m i n t i r e a n ilo r dc la sa te , at.lt de o p r o -
zi d c
e m o f ii.
n o a s t r ă .
O
pe lingă munco şcolară iau universitar şi membru al Aca­ cu prilejul concursului cultu­ j N c - a m b u c u r a t , c u m n u v l p u - |)ia|i n o u ă .
parle activă în procesul de .În­ demiei de ştiinţe sociale şi ral-artistic al elevilor, din o teti î n c h i p u i , c ln d p r i m u l nos Inv. ANETA NICSAN
n u m i t
n e -a
- t o v a r ă ş a
t r u
e le v
florire continuă a soţului nos­ politice. nul 1964, a deschis partea a ! j î n v ă ţ ă t o a r e - . A p o i c ă l d u r a cu Inv. MARIANA WEBER
tru socialist, în raport cu mo­ doua a programului de gală j c a re n e - a u p r i m i t co legele si Şcoala generală Râchitova
Această tradiţie de a cerce­
rile cerinţe Impuse de ritmul ta, de a-şl aduce o contribu­ susţinut cu această ocazie pe Vedere generală a Liceului pedagogic din Deva
civilizaţiei moderne. De ase­ scena Operei romăne din \\
menea în ultimele trei decenii, ţie cit mal mare la dezvolta­ Bucureşti.
rea Invăţămîntulul din
patria
mulţi oameni valoroşi şi-ou noastră, este continuată in zi­ Pentru activitatea rodnică
făcut ucenicia aici, Iar In pre­ desfăşurată Ia catedră şi pe Dup? de ani...
zent Işi desfăşoară activitatea lele noastre de cea mal mare tărîm social-cultural, datorită Generaţia actuală de elevi sa pregătire ştiinţifică, şl o să fie primul absolvent al
porto a actualului corp didac­
în învăţămînlul superior. Din tic, care cu prilejul unor sesi­ grijii şi preţuirii partidului, şi profesori care au fericirea valoroasă experienţă pegago- secţiei de limba română de
numărul lor mare cităm doar multe cadre didactice din de a participa, alături de foş­ gicâ. Puternica sa personali­ la Universitatea din Cluj. In
ştiinţifice,
uni
prezentat
a
i cîteva nume ; Dumitru Negoi, comunicări, continuînd în felul şcoala noastră au fost distin­ Am început Şcoala normală activităţii acestora, în ultimii tii elevi şi profesori, la mo­ tate a atras încă din primii şcoala noastră, timp de trei
Romul Munteanu, Belea Miron, se cu titlul de profesor emerit, din Deva in anul 1938, iar în ani un mare număr dintre foştii mentul solemn al aniversă­ ani spre şcoala noastră un decenii, a fost principalul a­
Popo Eugen şi mulţi alţii. acesta tradiţiile înaintaşilor. anul 1946, obţinînd titlu] de noştri elevi au ajuns muncitori rii unui secol de activitate a număr important de elevi nimator al activităţii elevilor,
Cu sprijinul şi îndrumarea profesor şi învăţător fruntaş, II învăţător, om fost numit în sa­ calificaţi, mecanici, profesori,
Cine ar răsfoi cu răbdare s-au acordat ordin® şi medalii, Liceului pedagogic din Deva, din toate părţile Transilva­ fiind iubit .şi ascultat atît de
paginile istoriei acestei şcoli organizaţiei de bază, alături Centenarul liceului nostru tul meu notol. Eram primul in­ ingineri ele. îşi îndreaptă gîndurile spre niei. elevii români, cît şi de cel
de a lungul celor o sută de de profesorii şcolii, un aport are loc In condiţiile cînd pe telectual ridicat de pe aceste Alături de activitatea didac­ cei care, de la catedră, au In timpul cît a funcţionat maghiari.
ani de existenţă, ţinînd seama însemnat au adus organizaţii­ întreg cuprinsul patriei se des­ locuri, fapt ce a stîrnit o mare tică, împreună cu ceilalţi învă­ împărtăşit tainele ştiinţei şi la Deva, înainte de a se pen­ In afara catedrei s-a afir­
în acelaşi timp şi de specificul le de pionieri şi U.T C, in for­ făşoară o activitate intensă satisfacţie şi mulţumire sufle­ ţători şi profesori am muncit pe culturii, le-au dezvoltat pa­ siona, între 1870 şi 1872, a mat ca publicist în coloane­
el, or rămîne impresionat de marea tinerelor generaţii in pentru îndeplinirea cu succes tească locuitorilor. Oamenilor tărîmul valorificării bogatului siunea pentru nobila misiune publicat CLinoscuta lucrare le revistei „Şcoala română*
marele număr al celor ce au spiritul unei concepţii ştiinţi­ a prevederilor cincinalului de aici nu le venea să crea­ tezaur folcloric păstrat nealte­ de învăţător. Am intirile se „Scriptelogia”, sau modul de şi mai ales ca autor al Linor
muncit nu numai cu cuvîntul, fice şi materiallst-dîalectice 1966 - 1970 şl pentru pregăti­ dă că din nodurile lor va rat pe aceste locuri, cu scopul îndreaptă atît spre foştii di­
cl şi cu condeiul, valorificînd despre natură şl societate. Ac- rea trecerii la următorul plan putea cineva să se des­ de a-l face cunoscut pe scena rectori — Constantin Sporea
experienţa lor pozitivă pe ogo­ tivîtoteo >n cercurile pe spe­ cincinal, întocmit pe baza Di­ curce în tainele învăţăturii. Nu largă a ţării. Incepînd din 1954 — care a condus şcoală timp
rul culturii, artei şi ştiinţei. cialităţi frecventate de un nu­ rectivelor celui de-ol X-lea exagerez cînd afirm că reu­ şi pînă în prezent, nu a existat de aproape 20 de ani — şi
Astfel se desprind figurile lu­ măr mare de elevi constituie Congres al partidului nostru. şita mea Io examenul de admi­ an în care formaţia artistică o f. C. Stoica — care a condu­
minoase ole profesorilor Vosl- o veche tradiţie în liceul nos­ In acest vast program, proble­ tere a constituit un eveniment căminului cultural - dansurile s-o aproape 10 ani —, spre im m m m m
le Petri, loan Candrea, Ion tru, care a îndeplinit un rol ma educării şl formării cetă­ mult comentat de concetăţeni. pădureneşti şi grupul folcloric foştii profesori şi dirigînţi,
Lâzârlciu şi ole altora care, însemnat în dezvoltarea dra­ ţeanului de mîîne, capabil să întors ca dascăl în soţul meu, — să nu se producă în diferite spre învăţătorii de la aplica­
gostei tineretului pentru ştiin­
prin operele lor publicate, au om simţit datoria morală de o concursuri judeţene, festivaluri ţie, sub îndrumarea cărora
contribuit din plin lo creşte­ ţă, literatură şî artă şi a con­ răspundă exigenţelor tot mai mă pune în slujba sa, urmmd folclorice naţionale şi chiar du- şi-au ţinut primele lecţii, a-
tribuit mult la formarea unei
rea prestigiului acestei şcoli. înalt® ale activităţii sociale, exemplul predecesorului meu, cînd ineditul artei populare hu- jutîndu-i să devină adevăraţi
gîndiri creatoare. de o creşte şi educa tinerele nedorene dincolo de groniţele slujitori ai poporului din care
Venind mol aproape de zi­ devine o problemă centrală a generaţii. ţării. s-nu născut a învăţa cititul şi scrisul, una valoroase lucrări cu caracter
lele noastre nu mai poate fl Participarea elevilor în nu­ progresului societăţii socialiste. Am fost distins pentru modes­ din primele încercări reuşite pedagogic.
trecută cu vederea personali­ măr mare lo diferite con­ Acum, la împlinirea a 100 de Nu o fost uşor. A trebuit ta mea activitate cu titlul de Vasile Petri. încă din pri­ de a pune la dispoziţia în­ Cea mai importantă dintre
cursuri pe specialităţi şl olim­
tatea fostului director Con­ să duc o adevărată bătălie, să „învăţător fruntaş" şi ordinul mul an de funcţionare, şcoa­ văţătorilor o metodică a pre­ ele este fără îndoială „Istoria
stantin Sporea, care timp de piade, unde mulţi au fost e­ ani de existenţă a Liceului pe­ depun mori eforturi pentru li­ „Meritul cultural". la noastră a avut fericirea să dării abecedarului. In anii de literaturii române“ , publica­
aproape 20 de ani o pus în videnţiaţi. arată gradul înalt de dagogic din Deva cadrele di­ chidarea analfabetismului, ră­ numere printre profesorii săi pensie, a îmbogăţit literatura tă în 1884 şi destinată în pri­
slujba şcolii experienţa so ca pregătire al acestora. Ne dactice se angajează să mun­ măşiţă nefastă a regimului tre­ După 24 de ani de activitate pe eminentul pedagog nă- pedagogică românească din mul rînd elevilor din licee şl
profesor de pedagogie, îndru- mîndrim cu elevi care au fost cut, învăţînd sute de oameni muncesc cu acelaşi elan ti­ sâudean, care în ultimele de­ Transilvania, destul de săra­ şcoli normale. De o bună pri­
cească cu întreaga lor capaci­ să pătrundă tainele scrisului şi neresc ca şi în primul an de cenii ale secolului trecut şi-a
mînd multe promoţii de absol­ premiaţi lo etapa pe ţară, ca tate pentru a ridica nivelul cititului. Totodată, cu sprijinul absolvire o Şcolii normale din cîştigat un loc binemeritat în că pe acea vreme, şi cu alte mire s-a bucurat şi „Poetica
română“ , care între 1881 şi
lucrări, dintre care amintim :
venţi, sau figura marelui com­ de exemplu : Florin Păunescu, generol ol învăţămîntului din oamenilor din sat, am reuşit Deva, spre cinstirea acestei istoria pedagogiei româneşti. „Legendarul" sau carte de ci­ 1884 s-a tipărit în două e­
pozitor Sabin Drâgol, legată APcuţo Portenie şi Victoria să construim un nou local de şcoli care m a crescut şi educat Posesorul unei temeinice cul­ tire pentru şcolile poporale diţii. A mai publicat pentru
patria noastră, pentru a-şi a­ şi căreia, acum la aniversarea turi pedagogice, Petri venea
de tradiţiile progresiste ale li­ Stancîu la fizică, Mario Ră- duce contribuţia la dezvolta- şcoală. In locul unui singur centenarului, îi aduc un pios şi „Sistemul metric“ separat uzul elevilor un mic dicţionar
dascăl care muncea în trecut,
ceului nostru. duţiu la desen, Baba Viorica reo multilaterală a societăţii fără să primească nici un fel omagiu. la Deva după o perioadă de pentru învăţători şi şcolari. româno-maghiar.
In spiritul ideilor sale, fos­
Despre prestigiul de care se
Este o cinste pentru şcoala la limbo şi literatura romănă socialiste. de ajutor din partea autorităţi­ aproape 10 ani în care func­ bucura în rîndul elevilor, a­ tul său elev, absolvent al
noastră faptul că in anii şa. lor, astăzi, aici la Lâpugiu de Inv. DIONISIE URS ţionase ca „prim profesor la flăm de la unul din strălu­ şcolii noastre, P. Stoica — a­
Sus muncesc cu pasiune 9 ca­ directorul Şcolii generale preparandia din Năsăud", a- ciţii săi elevi, scriitorul, fol­ juns mai tirziu directorul cu­
v . ____________________________ dre didactice, iar ca rezultat ol Lâpugiu de Sus dâugînd astfel, la temeinica cloristul şi pedagogul Ion noscutei reviste „Convorbiri
Pop Reteganul : „Fu stimat pedagogice" scria că : „Tot­
de toţi, de romârţi şi străini, deauna învăţătorii sint siliţi
de mari şi mici, iar elevii nu a se perfecţiona in ştiinţele
se puteau destul sătura as- pedagogice pe cale autodi-
cultîndu-i prelegerile cele dacticâ, căci această ştiinţă
practice... Dar şi era iubit de este vastă şi se dezvoltă me­
elevi, iubit după merit: re­ reu". Cită actualitate , au
tragerea domniei sale cauză ceste cuvinte, irioi .“zi­
o aşa zguduire în institut, în- lele noastre I • '
cît mulţi din învăţâlorii bă- Ion liudiu. Conştient de va­
trîni se relrăseseră pe la co­ loarea instructiv-educativâ a
munele lor... precînd de mai desenului în şcoală, profeso­
puica sta d-I Petri între ei, rul Ion Budiu a dus o mun­
ar mai fi stat fiecare cîle-un că susţinută în calitate de
an doi ca elev". metodist, Unind nenumărate
Ion Lăzăriciu a fost profe­ lecţii teoretice şi lecţii model,
sor al şcolii la catedra de atît în şcoală, cît şi cu oca­
limba română şi germană zia cercurilor pedagogice şi
timp de 32 de ani, între 1874 a cursurilor de perfecţionare
şi 1906. Născut la Porumba- cu învăţătorii.
eul de Sus, într-o familie de Alături de aceştia, gîndu­
ţărani, el constituie un stră­ rile noastre se îndreaptă şi
lucit exemplu de voinţă pe spre toţi ceilalţi foşti profe­
linia desăvârşirii şi autoper- sori şi învăţători ai şcolii.
fecţîonării conform crezului Cu un sentiment de adînră
întregii sale vieţi „Voieşte şi pietate generaţia actuală de
vei putea, lumineazâ-te şi vei elevi şi profesori se obligă ca
fi". întrînd în cel de-al doilea
Fost învăţător la şcoala secol de existentă a şcolii să
continue şi să ridice la
Lin
pentru „Lucrătorii glâjani" nivel maî înalt tradiţiile fru­
(sticlari) din Porumbacul de moase ale fostei Şcoli norma­
La ora de educaţie fizică. Lecţie de practică pedagogică. Sus, apoi Inspector şcolar în le din Deva.
Ţara Bfrsei, a avut cinstea Prof. OVIDIU VLAD
Editări comemorative
In cadrul manifestărilor care.au imortalizat momen­ rit Gh. A. Cliiţei, directorul
consacrate comemorării Li­ te de neuitat din viaţa ele­ liceului pedagogic, in pagini­
ceului pedagogic din Deva, vilor şi profesorilor, condi­ le revistei sint publicate
recent au apărut „Anuarele ţiile lot mai bune de învă­ „Imnul centenarului" şi „Imn
lÂceului pedagogic Deva“ ţătură puse la dispoziţie dc învăţătorilor", aparţinind
(perioada 1934—70J, mono­ către statul nostru. prof. loan Munteanu, şi
grafia liceului, redactate de Monografia evidenţiază cuvinte de evocare ale unor
Gh. A. Chilei, prof. emerit, contribuţia Liceului pedago­ cadre didactice actuale.
prof. Nicolae Ţirlea şi prof. gic din Deva in decursul a­ Sint publicate in acelaşi
Ovidiu Vlad, precum şi nu­ nilor la ridicarea învăţămân­ timp mesaje de salut, amin­
mărul jubiliar al revistei tului românesc pe noi culmi. tiri ale foştilor elevi, azi nu­
şcolare „Făclia". Mulţi dintre absolvenţii săi
Anuarele, deosebit de a­ s-au impus ca învăţători cu me prestigioase în cultura şi
mănunţite şi lucrate cu dis­ o înaltă conştiinţă profesio­ învăţămîntul românesc, cre­
aţii ale actualilor elevi, cu­
cernământ, prezintă secven­ nală şi o bogata activitate legeri folclorice, preocupări,
ţe din viaţa şcolii, din anul didactică şi obştească. Cea evocări etc.
1.934 piuă in anul sărbători­ mai bogată perioadă ră-
rii centenarului, „mărturie mine fără îndoială cea Toate îndeamnă la res­
de muncă depusă in această de după 23 August 1944, pect, veneraţie, cinstire pen­
şcoală". Sint inserate cu a­ cind şcoala a dat învăţămân­ tru şcoala câre le-a deschis
cest prilej pagini ce scot in tului românesc un număr drumul in viaţă, despre care
relief condiţiile de viaţă şi de 1 362 absolvenţi. poetul Miron Scorobete (fost
de învăţătură ale elevilor şi Revista „Făclia", întîiul elev al liceului) afirmă :
profesorilor care au trecut mugur al activităţii de cre­ ... anii petrecuţi aici au fost
prin şcoală. aţie din liceu, prezintă gîn- printre cei mai luminoşi ai
Cititorul care parcurge duri ale elevilor de azi şi de existenţei melc. Mi-au ră­
conţinutul acestei cronici ieri la centenarul liceului, mas atît dc vii în suflet in­
şcolare işi poate da seama cuvinte de recunoştinţă la a cit iz rechem şi azi iar ei
de evoluţia procesului in- dresa partidului şi statului sint atit de buni că mă re­
structiv-educativ in cei 36 nostru, care oferă tuturor cheamă la rîndu-le. In ore
de ani, marile transformări condiţii nelimitate de afir­ cenuşii, de oboseală, cobor
petrecute tn cadrul învăţă - mare în toate domeniile. în ei ca pe un tărim p u r ,
Azi, Liceul pedagogic din ...Răsfoind îndelungata cro­ mtntului românesc după re­ După articolul de deschi­
Deva împlineşte un veac de nică a liceului pedagogic, ne forma din anul 1948. In fi­ dere, „Glnduri pentru cente­ însorit dc miracole".
existenţă. In acest moment fa licăriri ic cur oprim în faţa tradiţionalelor nal, sint expuse fotografii nar", semnat ele prof. eme­
festiv, crucial şi emoţionant, tablouri de absolvire. N elip­ M. BODEA
ne oprim o clipă pentru a situl motto, înscris .şcolăreş­ ■■ .....
derLila imaginea sui-generis te pe unul din ultim ele t a ­
a acestei existenţe. O cronică blouri, reproduce cuvintele ' 1 »
de începuturi şi de contem­ generaţiilor de copii, care au tor în educaţia tinerei gene­ ponenţi de loturi naţionale şi unui m are dascăl rom ân —
porane împliniri. sădit în mintea şi inima aces­ raţii — spunea tovarăşul maeştri ai sportului ; o pu­ N. Iorga : „Dacă vel avea
a u r în sufletul tău, in lică­
Vechea dar tînâra şcoală — tor generaţii dragostea pen­ Nicolae CeauşescLi de la înal­ ternică tradiţie a activităţii riri de a u r va străluci tot ce U*Î*MR H M * * * »
atelier autohton în care s-au tru neam şi ţară. De la 24 ta trib u n ă a Congresului al cultural -artistice dovedită de porneşte de la tin e“ . Cu a- ura« mu
plămădit generaţi» de învă­ de elevi în 1870, la 015 în a­ IX-lea al P artidului C om u­ şirul numeros de premii şi ceastâ CLigetare-îndemn, 82
ţători — îşi serbează azi un li 1 centenarului ! In ultimii nist R om ân, — trebLiie să trofee, activitatea ce a dus de absolvenţi denum iţi sim ­
drum aureolat care face cin­ cinci ani, bLigetul şcolii s-n joace un rol de seam ă în for­ faima artei folclorice hune- bolic „ai c en te n aru lu i“ şi-cu
ste slujitorilor ei şi care în­ majorat cu un milion lei ! m area tinerei generaţii şi e­ dorene în ţară şi peste ho­ ocupat recent, în această
scrie .acum, după o sută de De la retragerea din şcoală ducarea om ului nou, în ridi­ tare.. toam nă, locurile la catedră.
ani, o pagină luminoasă în n numeroşi elevi, datorită să­ carea nivelului cultural şi de Un corp profesoral de înal­ Şi azi, cînd ne pregătim in­
cartea de aur a pedagogici răciei anului 193] — la un conştiinţă al întregului popor tă calificare continuă tradi­ tens şi cu entuziasm să săr­
româneşti. internat cu 300 de locuri, la in spiritul înaltelor idei ale ţia înaintaşilor, a acelor în­ bătorim 50 de ani de la crea­
De la piatra de temelie a o cantină tinde iau masa zil­ Limanismului socialist". văţaţi numiţi Ion Pop Rete- rea P artid ulu i Com unist Ro­
şcolii, aşezată timid în oră­ nic fiăO de elevi !.,. .Şirul îm­ Laboratoare şi cabinete pe ganul, Vasile Petri, Ion L5- mân, şcoala deveanâ de în ­
şelul ce număra odinioară plinirilor ar putea continua specialităţi, dotate cu apara­ zâricîu, Sabin Drâgoi şi atî- văţători, circum scrisă în vas­
3 200 de locuitori, şcoala de cu alte cifre, cu alle dale, ce tură şi mijloace tehnice pen­ ţia alţii, care au deschis ori­ tul dom eniu - spiritual al ţă ­
învăţători a pus la dispoziţia semnifică major grija parti­ tru modernizarea continuă a zonturi largi ştiinţei peda­ rii, sc angajează plenar să
ţării aproape 3 000 de cadre dului şi statului nostru pen- gogice. Corpul didactic de ducă mai deparle peste tim p
didactice care, deseori cu sa­ 11"li asigurarea condiţiilor op­ metodelor de predare ; o bi­ azi munceşte cu entuziasm, torţa aprinsă a tradiţiilor
crificii şi CLi privaţiuni, dar time de desfăşurare mereu bliotecă cu pesle 20 000 de sădind în sufletul tinerelului progresLilui şi civilizaţiei ro­
totdeauna cu aceeaşi dârLiire spre ascendent a educaţiei. volume ; săli şi terenuri de studios dragostea pentru no­ mâneşti.
au deschis mintea şi Inima „Şcoala, ca principal fac- sport, unde au erescLit com- bila profesiune de învăţător. C. DR02D