Page 84 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 84
DRUMUL SOCIALISMULUI 3 Nr. 4914 $> DUMINICA 25 OCTOMBRIE 1970
încheierea sesiunii I Primirea de către
; Ciu En-lai a de- A T L A S
jubiliare a Adunării | legaţiei M.I.C.M.
i
i
i I siliului de Stot ol R.P. Chine DESCOPERIREA UNUI
Con
PEKIN. - Premierul
Generale a O.N.U. | rul Consiliului de Stot, Li Sien- CIMP ELECTROMAGNETIC
ze, Ciu En-loi, şi vicepremie-
IN SPAŢIUL COSMIC
j nien. ou primit în seara zilei
de 23 octombrie delegaţia Mi Un grup de savanţi
nisterului Industriei Construc britanici, condus de dr.
noi trebuie să acţionăm, a claraţii neurmate de fapte", ţiilor dd Maşini, condusă de J. F. Allen şi Geofrey
spus secretarul general al a declarat U Thant „Ne vom ministrul loon Avrom. Endean, de la departa
O.N.U., este evidentă şi, cel angaja pe drumul unei Orga Au fost prezenţi Li Cian. mentul de ştiinţe tehni
puţin în principiu, ea întru nizaţii a Naţiunilor Unile ca | ministru adjunct ol comerţu ce al Universităţii Ox
neşte asentimentul tuturor re se va achita cu mai multă ford, au anunţat că au
ONU. ale R.P. Chineze şi ad guvernelor, chiar dacă nu forţă şi eficacitate de funcţi lui exterior, Ciu Tzi-cean, ad descoperit un ctmp elec
miterea ambelor state germa este încă, totdeauna, accepta ile capitale asumate prin junct ol ministrului construc
ne El a relevat, de asemenea, tă în practică“ . U Thant a Cartă", a spus în încheiere ţiilor de maşini, funcţionari tromagnetic in spaţiul
că e necesar ca relaţiile din subliniat că este imperios ne vorbitorul superiori din Ministerul Aface cosmic care se depla
tre state să se bazeze pe prin cesar „să se renunţe la poli In încheierea lucrărilor şe sează cu o viteză dublă
cipiile independenţei şi suve tica de forţă pentru a se face dinţei festive a sesiunii jubi rilor Externe şi Ministerul Co celei a luminii. După
ranităţii naţionale, stimei şi a- dovada unui sentiment de liare, a luat cuvîntul Edvard merţului Exterior. cum se ştie, Albert Ein
vantnjului reciproc. responsabilitate colectivă". Hambro, preşedintele Adună A fost prezent, de aseme stein a susţinut că vite
za luminii (298 000 km
Secretarul general al Orga „Noi trebuie să dăm organi rii Generale. El a arătat că Ia nea, Aurel Duma, ambasado pe secundă) este cea mai
nizaţiei Naţiunilor Unite, U zaţiei, a continuat vorbitorul, sesiunea jubiliară au fost a rul român Io Pekin. mare pe care poate să o
Thant, a pronunţat apoi In fa un caracter universal, astfel probate documente importante întrevederea s-a desfăşurat NORVEGIA. - La chemar ea Uniunii Sindicatelor nonregi ene, muncitorii din industrie, atingă orice particulă
ţa Adunării Generale o de îneît toate popoarele de pe dar că. în primul rînd, fapte transporturi şi poştă au intrat in grevă pentru 15 minute în întregul oraş Oslo, în semn de pro din Univers. Cîmpurile
claraţie în care a făcut, la în glob să fie reprezentate în ea le de mîine vor decide valoa într-o atmosferă cordială, pri- test împotriva propunerilor pent ru noul buget al ţârii. electromagnetice din ju
ceput. bilanţul activităţii des şi să-şi poată face auzit gla rea şi eficienţa acestei sesi IN FOTO ; Muncitorii din transporturi au încetai lucrul 15 minute la Oslo, blocind strada rul nebuloasei Crabu
făşurate pînâ acum de O.N.U. sul. In toate domeniile vieţii uni. „E neîndoios, a spus Ed Karl Johanes. lui, afirmă grupul sa
„Noi ştim cu toţii ceea ce trebuie să asigurăm respec vard Hambro, că declaraţiile,
Organizaţia Naţiunilor Unite tarea dreptului internaţional chiar cele mai admirabile, nu vanţilor britanici, au o
viteză dc 598 000 km pe V
a realizat şi ceea ce ea n-a " Trebuie să facem să dispară sînt suficiente dacă nu tradu \
ştiut să înfăptuiască", a spus ultimele vestigii ale colonia cem în fapt sentimentele care Salvador Allende a fost ales secundă. Ei au ţinut insă
U Thant. Vorbitorul n rele lismului care subzistă încă ni |e-au inspirat" In încheie Intervenţie românească la să sublinieze că este
şi care, în zilele noastre, con ixjrba dc „cimpuri mo
vat că există numeroase pro re. vorbitorul a subliniat că, del" din cimpul magne
bleme acute ce preocupă de stituie un anacronism intole în ciuda imenselor dificultăţi, preşedinte al Republicii Chile tic al nebuloasei Crabu
multă vreme omenirea şl că rabil. Trebuie să eliminăm a problemelor nesoluţionate cea de-a 55-a sesiune a G.I.M. lui (concept cunoscut
rora acest for internaţional complet rasismul cu formele încă în lumea contemporană, in tehnica microunde
trebuie să le găsească o so sale vechi şi să nu lăsăm ca există toate premisele ca Or lor), dar nu se poate pu
luţionare, îndeplinindu-şi ast această maladie insidioasă să ganizaţia Naţiunilor Unite SANTIAGO DE CHILE 24 în 1937 cînd a fost ales depu GENEVA 24 (Agerpres). — specifice, a spus vorbitorul, ne problema ea materia
fel misiunea încredinţată de se dezvolte sub forme noi" sâ-şi poată îndeplini rolul (Agerpres). — Salvador Allen tat Un an mai tirziu, a fost Cea de-a 55-a sesiune (rriari- este absolut necesar să fie să se deplaseze cu o vi
Trecînd în revistă respon
popoare şi înscrisă, in urmă pentru care a fost creată, ac- de, candidatul Frontului Unită inclus în guvernul preşedinte timâ) a Conferinţei interna instaurat un climat de pace teză mai mare ca aceea
cu 25 de ani, în Carta Na sabilităţile ce revin Organi ţiontnd cu mai multă decizie ţii Populare, a fost ales sîmbă- lui Aguirre Cerda, pâstrînd ţionale a muncii, ale cărei lu şi încredere, de respect re a luminii,
ţiunilor Unite. El a apelat la zaţiei Naţiunilor Unite, alo şi eficienţă. tă preşedinte al Republicii portofoliu) sănătăţii publice crări se desfăşoară la Gene ciproc între naţiuni, să se Cercetătorii au atribu
U
cuţiunea pronunţată de
6tatele membre să-şi întăreas Thant în fata Adunării Ge La amiază, şefii de state şi Chile pe o perioadă de şase pînâ in anul 1940. In 1943 în va, continuă examinarea ra înlăture obstacolele ce mai it acest fenomen unui
că eforturile pentru ca Orga nerale a reliefat faptul că de guverne participanţi la sesiu ani. Alegerea a avut loc în temeiază Partidul Socialist portului directorului general există în calea cooperării in proces intern violent ca
nizaţia Naţiunilor Unite să viza sub care s-a desfăşurat nea jubiliară au fost invitaţi cadrul unei reuniuni extraor Chilian, al cărui secretar ge al Biroului. Internaţional al ternaţionale şi să fie respec re s-a produs intr-o stea
devină un instrument eficace sesiunea jubiliară, „pace. jus la o recepţie dată în onoarea dinare a celor două Camere nera) devine Ales senator în Muncii cu privire la aspectele tate principiile Cartei Naţiu din această nebuloasă
de rezolvare a problemelor tiţie, progres" hebuie să con lor dc preşedintele Adunării ale Congresului chilian. Erau 1945. el a devenit în noiembrie actuale ale dezvoltării trans nilor Unite. situată la o distanţă de
urgente ce confruntă lumea stituie un imperativ perma Generale. Edvard Hambro. şi prezenţi 195 din cei 200 de de 1966 preşedinte al Senatului, a porturilor maritime, rolul şi Organizaţia Internaţională 5 t)00 ani lumină de Pă-
contemporană „Cursa înar nent al viitorului. Vorbitorul de secretarul general al O.N.U., putaţi şi senatori, dintre care doua funcţie politică în Chile perspectivele activităţii orga a Muncii — a declarat re mim si care radiază de
mărilor, cu riscurile sale de a arătat că numai astfel U Thant. 15:1 şi-au dat votul senatoru după cea a şefului statului. nizaţiei in acest domeniu prezentantul român — poate 100 de ori energia Soa
neiertat şi cu cele 200 de mi O N U nu se va îndepărta de După ce a luat parte la a lui Allende, 35 au votat în fa Programul Frontului Unită Luînd cuvîntul la 23 oc şi trebuie sâ-şi aducă contri relui. Ei au subliniat că
liarde de dolari cît costă ea idealurile, de speranţele înal ceastă recepţie. preşedintele voarea candidatului dreptei. ţii Populare prevede apărarea tombrie. ambasadorul Ion buţia la îmbunătăţirea atmo explozia acestei stele a
în fiecare an — a declarat te şi de holâiîrea care au dus Nicolae Ceau.şeseu. soţia sa. Jorge Alessandri, iar 7 (apar- intereselor naţionale ale Repu Datcu, şeful delegaţiei româ sferei internaţionale, perseve- declanşat o lumină in
U Thant — constituie un la naşterea ei după ce) de-al Elena Ceauşeseu. şi persoane ţinind partidului dc extremă blicii Chile, naţionalizarea bo ne la conferinţă, a subliniat rînd în primul rînd pe calea comparaţie cu care ex
coşmar în comparaţie cu doilea război mondial „Nu le oficiale care îl însoţesc pe dreaptă Democrat-Radical) au găţiilor naturale ale ţârii, li ritmul rapid de dezvoltare a adaptării ei la schimbările plozia celei mai mari
consecinţe ale rapidităţii pro avem dreptul să fim satisfă şeful statului român au pără introdus in urnă buletine al chidarea dominaţiei monopo transporturilor maritime în intervenite în lumea contem bombe cu hidrogen ar a-
gresului ştiinţific şi tehnic". cuţi de rezultate lente şi par sit New York-ul, îndreptîn- be lurilor străine în economia România, preocuparea con porană şi asigurînd, fără în- părea ca o licărire a ţi
„Direcţia generală în care ţiale, nici de cuvinte şi de du-se spre Washington. Personalitate de prestigiu. chiliana, efectuarea unei am stantă a guvernului nostru tîrziere, posibilitatea ca Re nui chibrit.
Salvador Allende Gossens s-a ple reforme agrare, lupta con pentru îmbunătăţirea condiţi publica Populară Chineză şî Savanţii au subliniat
născut la 26 iulie 1908 Ia Val tra scumpirii vieţii şi inflaţi ilor de muncă şi de viaţă ale Republica Democrată Germa că nu există nici o per
mm îl k expunerilor programaiicî el a intrat în viaţa politică ei, promovarea unei politici să realizeze obiectivele sale sale în calitate de membri cu spectivă de a se repro
nă să participe la activităţile
marinarilor. Pentru ca O.I.M.
paraiso. Doctor în medicină,
externe independente.
drepturi depline.
duce un asemenea feno
Şeful delegaţiei române a men pe Pâmînt, întruclt
recomandat, de asemenea, ca ar necesita un cimp
NAŢIUNILE UNITE 24 loc de reglementare O.N.U., preşedintele Nixon a indicat A luat sfîrşit vizita în Olanda O.I.M, să întărească coopera magnetic de 100 milioa
ne de ori mai puternic
rea cu U N.C.T.A.D în vede
(Agerpres). — Trimişii spe după părerea sa, trebuie să acele probleme care, după pă rea formării de cadre califi decit cele ce au putut ji
ciali. L. Rodescu şi A lo- deţină un rol mai activ în rerea sa, trebuie să preocupe cate pentru marina comer obţinute în cei mai mari
nescu, transmit : Problemele rezolvarea diferendelor inter pe toţi membrii Naţiunilor U- cială. acceleratori de atomi
internaţionale majore, activi naţionale, în dezvoltarea e nile — reducerea decalajului şi Franţa a preşedintelui I.B. Tito Cu acelaşi prilej, la dezba creaţi de mina omului.
tatea şi perspectivele O.N.U., conomiei naţiunilor râmase între statele bogate şi cele teri a luat cuvîntul Ştefan
precum şi preocupări specifi în urină, în realizarea unor sărace, folosirea uriaşelor re Oruna, delegatul oamenilor
ce ale unor mari regiuni progrese în domeniul dezar surse ale mărilor şi oceane muncii din România, care a OUA DE DINOZAURI
geografice au stat în centrul mării. lor în beneficiul tuturor sta PARIS 24 (Agerpres). — In In cursul întîlnirii de la prilej a fost subliniată nece expus preocupările actuale a
atenţiei participanţilor la se In condiţiile transformărilor telor, cooperarea internaţio cursul întrevederii de vineri Palatul Elysee, preşedinţii sitatea continuării proceselor le sindicatelor din transpor
siunea jubiliară a O.N.U. petrecute în lume, a arătat în nală pentru combaterea po de la Palatul EJysee, pre Tito şi Pompidou s-au ocupat pozitive din Europa. S-a a turile maritime pentru îmbu In nordul desertului
In ultima zi rezervată a- cuvînlarea sa premierul Nor luării mediului înconjurător şedinţii Pompidou şi Tito au şi de unele aspecte ale rela juns la concluzia că trebuie nătăţirea continuă a condiţi Gobi, la o altitudine de
ccstor expuneri programatice vegiei. PER BORTEN, este a) omului, rezolvarea mari procedat la un schimb de ve ţiilor bilaterale, inclusiv co înlăturate piedicile existente ilor de muncă ale marinari 1 500 m deasupra nive
de politică externă au luat necesară o intensificare a e- lor probleme pe care le ri deri cu privire la probleme laborarea pe plan economic in calea cooperării între sta lor. Delegatul român a subli lului mării, au josl des
cuvîntul şefii de state sau tri iorturilor generale pentru a dică creşterea vertiginoasă a le actuale ale situaţiei inter Convorbirile — apreciază tele acestui continent şi in coperite zeci de foste
mişii speciali ai preşedinţilor regăsi încrederea popoarelor populaţiei globului. oprirea naţionale şi ale cooperării bi agenţia Taniug — s-au des tensificate eforturile pentru niat necesitatea democratiză depozite de ouă de dino
şi premieri ai Finlandei, Ce că este posibil, prin O.N.U., traficului de stupefiante, li laterale — informează agen făşurat sub semnul înţelege promovarea unei asemenea rii procedurilor O.I.M. care zauri. Cercetătorii sus
hoslovaciei. Marii Britanii,. să se rezolve problemele ma chidarea practicilor pirateriei ţia Taniug. Cei doi preşedinţi, rii reciproce şi prieteniei. cooperări şi realizarea securi să asigure reprezentarea echi ţin că femelele de dino
Indiei, Nicaraguei. Norvegiei, jore de astăzi El a declarat aeriene şi asasinării de diplo relevă agenţia citată, s-au o ★ tăţii pe continentul nostru. tabilă în toate organele O.I.M. zauri nu aveau grijă dc
Etiopiei, S.U.A., Ciadului, Ci că printre sarcinile urgente maţi In fine, preşedintele prit îndeosebi asupra evolu PARIS 24 (Agerpres). — La aceste eforturi trebuie să a diferitelor organizaţii sindi clocirea ouălor, ci lăsau
prului, Dahomeyului, Alge ale O N U. se numără reduce S.U.A. a expus poziţia cunos ţiei actuale a evenimentelor Preşedintele R.S.F. Iugoslavia, participe în mod egal toate cale internaţionale. aceasta pe seama soa
riei. Belgiei. rea şi conti-olu) armamente cută americană în problema politice din Europa, zona Mă Iosip Broz Tito, a avut în ca ţările. Intr-un cuvînt, vizita relui.
rii Mediterane, Orientul A
Evocînd activitatea Organi lor. desfiinţarea dominaţiei prizonierilor de război propiat şi Indochina. Condu pitala Franţei o întrevedere noastră în Olanda a fost foar Cu toate că aceste
te utilă, a declarat preşedin
zaţiei Naţiunilor Unîte, JAN coloniale, respectul normelor Relaţiile internaţionale, a cătorii celor două ţări şi-au cu ministrul afacerilor exter tele Tito. 100 DE ANI DE LA ÎNFIIN reptile aveau dimensi
MARKO, ministrul de externe internaţionale Pentru a ob spus in continuare vorbitorul, exprimat opinia că relaţiile ne a) Guvernului Revoluţio Referindu-se la convorbiri
al Cehoslovaciei, a prezentat ţine rezultate bune, a spus el, trebuie să fie întemeiate pe nar Provizoriu al Vietnamu le purtate cu preşedintele ŢAREA LA BUCUREŞTI tini impresionante, a
poziţia ţârii sale în proble este nevoie de eforturi con anumite principii universale: din Europa pot fi îmbunătă lui de Sud, Nguyen Thi Binh, Franţei, Georges Pompidou, A COMITETULUI CENTRAL jungînd uneori la Iun
gimi de 20-30 m, ouăle
ma securităţii internaţionale, jugate ale tuturor naţiunilor recunoaşterea dreptului suve ţite nu numai pe baza con şeful delegaţiei GRP. la preşedintele Tito a subliniat REVOLUŢIONAR BULGAR
a conflictului din Vietnam şi mari şi mici. avute şi sărace, ran la independenţă şi dem vorbirilor şi contactelor din convorbirile de la Paris cu că s-a efectuat un schimb de lor erau mici şi nu de
a situaţiei din Orientul Apro dat fiind că toate statele nitate al fiecărei naţiuni, a tre marile puteri, ci, în p ri privire la Vietnam. Au luat păreri sincer şi foarte util cu SOFIA 24. - Coresponden păşeau 20 cm In diame
mul rînd, prin
participarea
piat. Referindu-se la proble membre ale ON U. au drep dreptului tuturor indivizilor parte secretarul de stat pen privire la cele mai actuale tul Agerpres, Gh. leva, trons- fru.
mele europene, el a reliefat tul şi îndatoriri egale de a la o viaţă demnă, respectul activă şi eforturile tuturor tru afacerile externe al Iu probleme internaţionale. In mite : Lo Lovecî a fost săr
importanţa semnării recente căuta soluţii concertate la reciproc pentru drepturile tu ţârilor interesate. Eî au exa goslaviei, Mirko Tepavaţ, şi toate aceste probleme s-a bătorita împlinirea a 100 de
a Tratatului sovielo — vest- problemele ce se pun în faţa turor statelor. minat îndeaproape probleme ambasadorul iugoslav la Pa manifestat o apropiere a ani de la înfiinţarea la Bucu PATRU GEMENI
le privind securitatea şi co
german şi a declarat că Ce organizaţiei noastre Pe scena politică actuală a operarea pe acest continent ris, Ivo Veîvoda. punctelor de vedere, a spus reşti o Comitetului central re
hoslovacia „este gata să ducă Salutînd pe membrii O.N.U. lumii, problemele acute se Ei şi-au exprimat în acelaşi el. „In cadrul convorbirilor voluţionar bulgar, precum şi
negocieri cu vecina sa de în numele guvernului State multiplică, râmînînd încă fă timp îngrijorarea în legătură ★ s-a constatat că poziţiile noas centenarul declarării Comite O tînără italiancă a
vest. R. F. a Germaniei, în lor Unite, preşedintele NIXON ră soluţii, a declarat arhie BELGRAD 24 (Agerpres).— tre în ceea ce priveşte exis tului din oraşul Lovecî ca cen născut la Spitalul An-
vederea eliminării obstacole piscopul M AKARIOS, pre cu agravarea tot mai eviden La înapoierea la Belgrad, tenta blocurilor, precum şi în tru conducător al Organizaţi dria, din apropiere de
lor din calea evoluţiei nor a arătat că soarta omenirii şedintele Republicii Cipru, tă a condiţiilor din răsăritul preşedintele Tito a făcut o de Bari, patru gemeni —
depinde de realismul şi sin Medileraneî şl pericolul pen claraţie în care s-a referit Ia abordarea problemelor cola ei revoluţionare din Bulgaria, trei băieţi şi o fetiţă. Un
male a relaţiilor dintre ceie ceritatea cu care sînt abor subliniind, în context, că o tru pace care rezultă din ac rezultatele vizitei în Olanda borării şî securităţii în Eu evenimente marcante în isto
două ţări". „Tin să subliniez, date marile probleme ale pă astfel de situaţie se datoreş- tuala criză din Orientul A şi (ale întîlnirii cu preşedinte ropa sînt foarte apropiate". ria luptei de eliberare o po buletin medical publi
a spus el, că guvernul ceho cii şi războiului. te în principal ignorării de propiat. Cei doi preşedinţi au le Franţei, Pompidou El a Aceasta a fost prima mea porului bulgar de sub domi cat vineri menţionează
slovac este hotârît să contri către unele state a principi discutat despre situaţia din arătat că în Olanda a avut întilnire cu preşedintele Pom naţia otomană. La adunarea că starea sănătăţii ma
buie la consolidarea atmosfe Referindu-se la aniversarea ilor fundamentale ale Cartei Indochina, exprimîndu-şi in convorbiri cu privire la pro pidou şi sînt foarte mulţu festivă de )□ Lovecî ou fost mei şi a nou-născuţilor
rei actuale din Europa şi că unui sfert de veac de la în Naţiunilor Unite Rolul Orga teresul lor faţă de rezolvarea blemele internaţionale actua mit de rezultatele convorbiri prezenţi Todor Jivkov şi alţi este satisfăcătoare.
acordă o mare importanţă a- fiinţarea O.N.U., el a arătat nizaţiei Naţiunilor Unite în paşnică a problemelor din a- le şi ale colaborării şi secu lor, a subliniat preşedintele conducători de partid şi de
ceslor negocieri". Jan Marko că Naţiunile Unite au reali epoca noastră de frâmîntâri ceastâ zonă. rităţii în Europa Cu acest Iugoslaviei. stat.
s-a pronunţat pentru aborda zat o serie de succese în re este indiscutabil, dar atît
rea concretă a preparativelor glementarea sau evitarea u timp cît va exista o discre
în vederea convocării unei nor conflicte, în promovarea panţă îngrijorătoare între BONN. - Primarul oraşului tuie înrâutoţireo condiţiilor man, Yasser Arafat, preşedin BUDAPESTA. — La Invitaţia britanice de ordine din Lon
conferinţe a securităţii euro dezvoltării economice ş! a declaraţiile unor state la Na Bremen, Hons Koschnick, a fost schimburilor comerciale. După tele Comitetului Central al Or guvernului ungar, la Budapesta donderry s-au produs două ex
pene El s-a referit, apoi, la cooperării internaţionale în ţiunile Unite şi politica lor ales preşedinte al Bundesratu- părerea sa, sistemul generoli- ganizaţiei pentru eliberarea a sosit într-o vizită oficială de plozii, care nu s-au soldat cu
probleme aflate pe agenda anumite domenii. Dar aceas în lume, încrederea popoa lui (Camera Superioară a Par zot de preferinţe adoptat luna Palestinei. Ara fot a avut con prietenie Xuan Thuy, secretar pagube materiale. Forţele de
vieţii internaţionale, printre tă cooperare lasă încă mult relor în O.N.U. va fi afecta lamentului vest-germon). Kos aceasto lo Geneva în codrul vorbiri cu preşedintele Liba al C.C. al Partidului celor ce poliţie au efectuat cercetări fă
care dezarmarea, dreptul po de dorit. Problema centrală a tă. chnick ¡1 va înlocui pe actualul Conferinţei O.N.U. pentru Co nului, Suleiman Frongîeh, şi muncesc din Vietnam, ministru, ră sa reuşească însă sâ-i des
poarelor de a se dezvolta li lumii contemporane — asigu Trecînd în revistă evoluţia preşedinte Franz Josef Roeder merţ şi Dezvoltare in fovoareo cu premierul Saeb Salam, conducătorul delegaţiei R.D. copere pe autorii atentatului.
ber şi independent, fără a rarea păcii — nu a fost încă din ultim ii 25 de ani a si la 1 noiembrie. ţărilor din lumea a treia nu in legătura cu relaţiile libono- Vietnom la Conferinţa in pro
mestec străin. respectarea soluţionată. tuaţiei internaţionale, marca Printre otribuţiunile preşedin poate soluţiona loate dificul polestiniene. blema vietnameză. TEHERAN. - Cea de-a 36-a
principiilor Cartei. Menţionînd în continuare tă prin profunde transfor telui Bundesrotuluî se număra tăţile. La sosire, el a fost întîmpi- Adunare Generală a Asociaţiei
El>WARD IIEATH, primul faptul că S.U.A. şl U.R.S.S., mări politice, reflectate şi în şi oceea do o-l înlocui pe şe BONN. - Michel Debre, mi nat de Janos Peter, ministrul a Internaţionale a transporturilor
ministru al Marii Britanii, care au luptat ca aliaţi în compoziţia actuală a organi ful statului in absenţa acestuia. nistrul de stat al Franţei, însăr facerilor externe, şi alte ofici aeriene (IATA) va avea loc la
s-a referit la actuala situaţie cel de-al doilea război mon zaţiei, in rîndurile căreia au cinat cu problemele apărării, alităţi ungare. Teheran, intre 27 şi 30 octom
internaţională, subliniind răs dial, au cooperat cu 25 de intrat zeci de state care au PARIS. - Miniştrii responsa care a făcut o vizită de două brie In cursul acestei sesiuni,
punderea re revine Naţiuni ani în urmă la înfiinţarea obţinut independenta, minis bili din Fronţa, Olanda, Ma zile la Bonn, s-a reîntors vi NEW YORK. - Ministrul a la core participă 280 de dele
lor Unite în problema secu ONU., dar că, ulterior, a- trul afacerilor externe al Al rea Britanîe şi R.F. o Germa neri seara la Paris. La Bonn, mi afacerilor externe al R.A.U., gaţi reprezentînd 97 de compa
rităţii internaţionale, precum geriei. ABDELAZIZ BOUTE niei ou ţinut vineri o reuniu nistru) francez o avut întreve Mahmoud Riad, a avut vineri
ccastâ cooperare a încetat, nii aeriene, precum şi observa
şi faţă de reglementarea di vorbitorul a arătat că, în FLIKA, sublinia că pacea ne la Paris consacrată exami deri cu ministrul apărării o a doua întilnire cu secretarul tori dîn partea unor diverse or
ferendelor prin mijloace paş ciuda deosebirilor profunde continuă să fie ameninţată în nării posibilităţilor ca Anglia al R.F. a Germaniei, Hel de stat al S.U.A., William Ro ganizaţii internaţionale, voi I
nice în acest sens, el a afir dintre S.U.A. şi U.R.S.S., e- diverse regiuni ale globului să se alăture din nou proiec mut Schmidt. El a fost gers. La sfirşitul întrevederii, examinate. în special, proble
mat că nu au fost încă fo xistâ un şir de factori care El s-a referit pe larg la si tului construirii Airbus-ului primit, de asemenea, de Riad o declorat ziariştilor : me referitoare la dezvoltarea
losite toate posibilităţile şi oferă o baza pentru îngrădi tuaţia din Orientul Apropiat european, pe care l-a abando cancelarul vest-german Willy „Sperăm să putem găsi o so traficului aerian, la introduce
metodele prevăzute în Cartă rea şi reducerea acestor deo şi Indochina In ce priveşte nat în urmă cu un an. După Brandt. In timpul şederii sale în luţionare a conflictului din rea unor noi tipuri de avioane,
pentru menţinerea păcii El sebiri Nici una dintre cele criza din Orientul Apropiat, cinci ore de discuţii nu s-a pu copitola R.F. a Germaniei, Mi Orientul Apropiat intr-o mani la stabilirea tarifelor. în con
a expus apoi poziţia britani două ţâri, a subliniat pre ministrul de externe al Alge tut ajunge la un acord, astfel chel Debre a semnat două o- eră paşnică". Surse america formitate cu necesitatea de a
că faţă de următorul deceniu şedintele, nu doreşte un con riei a subliniat că realizarea îneît s a hotârît convocarea u corduri privind livroreo, de că ne, citate de agenţia Reuter. se osigura o rentabilitate a li
al dezvoltării flict nuclear care ar costa unei soluţii stabile, a unei nei noi reuniuni în ziua de 26 tre Fronţa, Bundeswehrului afirmă că întîlnirea Rogers niilor aeriene.
LONDRA. — Potrivit ultimelor
Primul ministru al Indiei, viaţa a zeci de milioane de păci juste, nu va fi posibilă octombrie, lo Londra. date statistice publicate la vest-german a 20 de vedete ra Riad a prilejuit „o discuţie fo Figurează, de asemenea, pe
INDIRA GANDIfI, a prezen oameni Ambele state doresc decît dacă se va ţine cont de Este vorbo de construcţia, în Londra, la sfirşitul lunii sep pide purtătoare de rachete lositoare". ordinea de zi problema garan
tat de la început un tablou drepturile poporului palesti comun, o unui avion de trans tembrie existau în Marea Bri- tării securităţii pasagerilor şi
al configuraţiei internaţiona reducerea poverii înarmări nian, ca element fundamental port de mare capacitate. Gu „M-M-38" şi fobricoreo in co BELFAST. - In noapteo de a echipajului în condiţiile în
le. a călind că după 25 de ani lor, resursele eliberate putînd al reglementării politice a si vernul britanic trebuie acum să lanie 633 000 de şomeri, adi mun de către cele două ţări o vineri spre sîmbătă, în faţa unei care deturnările de avioane
fi. astfel, folosite pentru a io o hotârîre dacă vo spriji că 2,6 la sută din totalul popu unei rachete sol-sol de tipul
de la crearea ON U. princi construi şi nu pentru a dis tuaţiei actuale Cerînd retra ni mai departe construcţia avi laţiei apte de munco. „Milan". clădiri în care se află sediul tind să devină, din cazuri siriei
piul universalităţii nu este truge. Este în interesul alît gerea trupelor americane din onului propriu BAC-311 sau se cartierului general al forţelor izolate, un fenomen moi lorg.
încă aplicai, sistemul acţiuni Vietnamul de sud, A. Boute va alătura proiectului Airbus- LISABONA. - Un tribunal
lor unilaterale şi al alianţe al S.U.A. cit şi al U.R.S.S., flika s-a pronunţat, totodată, dîn Lisabona a condamnai vi ANKARA. - La Ankara a lu
lor exclusive n-a dispărut, state dezvoltate din punct de pentru instalarea în Vietna ului. neri pe Joaquim Antonio Al at sfîrşit vineri seara Congre
dreptul popoarelor de a-şi a vedere industrial, să sporeas mul de sud a unui guvern BRUXELLES. - Preşedintele ves şi pe Gilberto Henrîques sul naţional al Partidului drep
lege forma de guvernămînt că legăturile comerciale, con reprezentativ din care să facă Senegalului, Leopold Senghor, da Silva sub acuzaţia de a tăţii. In funcţia de preşedinte MOSCOVA 24 (Agerpres). — Un grup dc specialişti
nu este acceptat decît în vor tactele reciproce. In fine, ne parte, în primul rînd, Fron şi-a încheiat vizita de trei zile fi membri ai Partidului Comu ol partidului a fost reales, cu americani in domeniul zborurilor cosmica pilotate a
be de anumite puteri, se pro cesităţile economice şi socia tul Naţional de Eliberare, re in Belgia, (n cadrul unei con nist, aflat în îlegalitote. Primul o mare majoritate de voturi. sosit sîmbătă la Moscova, informează agenda TASS. Ei
duc încă ingerinţe considera le ale lumii care se cer ur prezentantul autentic al ferinţe de presă ţinule la Bru Suteymon Demirel. actualul urmează să discute cu specialişti sovietici probleme le
bile în afacerile interne ale gent rezolvate pot imprima o populaţiei. Ministrul de ex xelles, Senghor a declorat că o fost condamnat la 20 de prim-ministru al Turciei. gate de standardizarea aparalajului. pentru realizarea
altor ţări. persistă extinderea direcţie creatoare comnetiţîei terne algerian a evidenţiat luni închisoare, iar cel de-al Aydin Yaîcin, membru ol
angajamentelor militare fn- cxistenle intre S.U.A. si faptul că eficacitatea organi pentru Senegal, ca şi pentru doilea la 22 luni. conducerii centrale a partidu manevrelor dc apropiere şi cuplare a navelor cosmice
dira Gandlii s-a referit, de U.R.S.S. zaţiei va fi afectată atît majoritatea ţărilor in curs de lui. care a candidat pentru a sovietice si americane.
asemenea, la situaţia existen După ce s-a referit la po timp cît China este absentă, dezvoltare, preocuporeo esen BEIRUT. - Vineri seara a so cest post, nu a întrunit decît
tă în Vietnam, precum şi în ziţia cunoscută a S.U.A. faţă cerînd restabilirea drepturilor ţiala la ora actuolâ o consti sii la Beirut, venind de la Am- 15 voturi din cele 1 500.
Orientul Apropiat, susţinînd de problema Vietnamului şi legitime ale R. P. Chineze la
utilitatea negocierilor ca mij- cea a Orientului Apropiat, O NU.
Redacţia fi adm inistraţia ilarului t D e v a , tir. D r . Petru G ro za nr. 35. Telefoane : 12 3 17 şî 11588. Tiparul t întreprinderea poligrafică D e va . I406S