Page 86 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 86
* DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4915 ® MARTI 27 OCTOMBRIE 1970
U i
A
ALEGERI IN ORGANI
INTR-S ATMOSIERÄ S M lH U ti IIQR HIUKC H IM
ZAŢIILE DE PARTID
A.
Dacă vrem ift caracterizăm trecut, mal lucrează !n reţea
foarte »ucclnt adunarea de da doar 7 I Celorlalţi 21 a-a deefA-
re de seamA şl alegeri a co cut contractul de muncă pen
muniştilor de 'la T.A.P.L. Pe tru abateri de la dlsdpdlna de
troşani, ea poate fl apreciată producţie mu chiar pentru ac
ca un for capabil de o seri te penale. Această atare da lu
oasă şl majorA anallzA a Upeu- cruri cu privire la creşterea şl
rllor din propria activitate, cu educarea tinerelor cadre a de-a
rAafrlngerl directe fn cea eco- dreptul Inadmisibilă. Teofll Hâgan de fa Universitatea
nomlcA. Aşadar, un tndrumALor MuJţl dintre participanţii la (Urmări din pog. 1) Babeş-Bolyal din Cluj — fost e
eîgur pentru activitatea de vi discuţii au afirmat cA biroul lev al şcolii, conf. unlv. Ilie
itor. n-a reuşit aA realizeze un de Constantinescu, prorector ol In
Potenţa cea mal mare a dez ziderat de bazfi al muncii po stitutului de mine din Petroşoni,
baterilor a eonstltult-o analiza litice i eă-1 Imprime un carac Za rondului o adevărată citade Eremia Burcezan, directorul Li
lipsurilor trecute. Avem In ve ter colectiv de opinie. O nuan lă a culturii, care an de an a ceului pedagogic din Nâsâud,
dere faptul cA e vorba de o ţă pronunţată a acestei nereu pulsat In satel« noastre oameni Zamfirache Popa, directorul Li
organizaţia de partid cu drept şite Îşi are cauzele* după cum cu o temeinică pregătire Inte ceului din Brad. In cuvinte e
de control asupra actlvltAţll co afirma — necombătut de ni lectuală, dascăli inimoşi, care moţionante, eleva Elena Mîhâ-
mitetului de direcţie, de o or- meni — şeful de- unitate NIco- au făcut din totdeauna cinste ilâ, din anul III al liceului a ex
societăţii noastre. Şcoala va primat angajamentul generaţiei
păstra neşteorsă amintirea cărtu sale de a se pregăti cu temeini
rarilor ei Ion Pop Reteganul, cie pentru vioţă, pentru o de
Defioieoţele se des Vaslle Petri, Ion Lâzăriciu, Con pune o muncă rodnica, utila
stantin Sporea şl a altora, care,
societăţii, patriei soda liste.
pentru participarea lor din toa
Cu prilejul centenarului, tova-
tă fiinţa la ridicarea spirituala râşul Viorel Faur a decernat or
a poporului român, vor râmine ganizaţiei U.T.C. din liceu Dra
coperă doar... mereu vil în inima generaţiilor pelul şi Diploma de onoore ale
viitoare.
C.C. al U.T.C., iar unitatea de
A luat apoi cuvlntul tovară pionieri a liceului a fost distin
şul loaehlm Moga, care, în nu să cu Diplomo de onoore a
în şedinţe? mele Comitetului Judeţean de Consiliului Naţional ol Organi
zaţiei pionierilor dîn Republica
partid şl ol Comitetului execu
tiv. al Consiliului popular jude
ţean, a adresat calde felicitări Soclolistâ România.
Intr-o atmosferă de însufleţit
cadrelor didactice, elevilor, tu entuziasm, participanţii Io festi
turor absolvenţilor, cu prilejul vitate ou adresat o telegramă
ganlzaţle al cărei membri re tae Alexa, fn aceea că biroul
prezint A circa 25 la sută din e-a folosit rar de practica de împlinirii unui veac de existen Comitetului Centrol al Partidului
totalul salariaţilor din Petro a Informa pe comunişti In adu ţă a Liceului pedagogic din Comunist Român, tovarăşului
şani al T.A.P.L. (Aceeta are ra nările generale despre stadiul Deva. Evocînd semnificaţia Nicolae Ceauşescu, în core
za de activitate in toată Valea ducerii la îndeplinire a măsu momentului, vorbitorul a arătat printre altele, se spune : O revelaţie a spectacolului festiv - corul liceului, dirijat de prof. I. Munteanu, caracterizat prin acurateţea şi sensi
Jiului). rilor propuse. A lipsit, astfel, că şcoala de învăţători din „înfiinţată acum un secol, bilitatea deosebită o interpretării.
In activitatea economici, posibilitatea unei admonestări Deva are marele merit cà a şcoala pe care o sărbătorim şi-o
T.A.P.L. a înregistrat pe 0 Juni colective a celor ce nu-şl în pregătit un însemnot număr de creat un binemeritat renume, o
nereallzărl dc ordinul milioa deplineau sarcinile şl, dacă era absolvenţi, adevăraţi propaga experienţă şi o bogată tradiţie în
nelor la planul de desfaceri şt oazui, posibilitatea redistribui tori ai Ideilor luminoase şl as formarea învăţătorilor. De pe
de beneficii şl In acelaşi timp rii unor răspunderi. piraţiilor românilor ardeleni. băncile ei ou purces de-a lun mului de formare a unor cetăţeni
depăşiri de peste un milion lei Iullu Deneş şl alţi voH Itori Sărbătoarea de azi este un o- gul anilor 2922 învăţători, care viguroşi, sâ ducă mai departe şi
la cheltuielile de circulaţie. U- remarcau inconsecvenţa cu ca maglu adus înaintaşilor, care, prin munca lor modestă au râs- sâ îmbogăţească tradiţiile înain Ta le n tu l e le w ih r-a rtiş ti
nltAţlle de desfacere din zona re comitetul de direcţie îşi de-a lungul vremurilor, neobo pîndit in satele urmaşilor lui Ho- tate ale învâtâmîntului românesc.
de influenţA a organizaţiei de pune In aplicare propriile de siţi, şl-au pus întreaga lor e- ria, Cloşca şi Crişan, în străve Jubileul de astăzi constituie
partid respective reprezintă cir cizii, abzlcerea ulterioară de nergle In slujba ridicării cul chile aşezări ale Zoranduluî, Hu pentru noi toţi o nouă şi grăi
ca 40 la autâ din totalul unită ele. Inconsecvenţe de acest gen turii româneşti. Actualii profe nedoarei şi Haţegului - lumina toare dovadă a preţuirii de care După adunarea festivă a tre dansatorii ce au evoluat nlca Cordoş şl Vasîle Bebeşe-
ţilor TAPA. au darul să semene confuzii, sori şl elevi vor trebui să ducă ştiinţei de carte, au sădit in se bucură şcoala, cei pe care îi urmat un spectacol muzical- duminică pe scena sălii „A r lea.
Pornind de la aceste date, reduc la Jumătate efectul altor mol departe tradiţia muncii sufletele locuitorilor inalte sen plămădeşte cu migală, un pu coregrafic, prezentat de către ta" sînt continuatorii dansa Spectacolul artistic al ele
darea de seamă ş! participan măsuri care se vor severe şl precursorilor şl renumele şcolii. timente patriotice, dragostea şi ternic imbold pentru activitatea formaţiile artistice ale elevi torilor din promoţia centena vilor s-a încheiat cu Inter
ţii la discuţii au descifrat cău pe care comitetul de direcţie Vorbitorul s-a referit apoi Io frăţia cu toţi cei ce au muncit şi noastră de viitor, în strădania lor liceului sărbătorit. Specta rului, care au participat în pretarea,' într-un mod impre
şele unei atft de precare si le-« aplicat In munca de con grija deosebita pe care partidul trăit pe aceste meleaguri. In is comună de a ne integra, cu tot torii prezenţi în sala „Arta" anul 1969 la Festivalul Inter sionant, a cunoscutei melodii
tuaţii economice Intr-un defec ducere. şl statul nostru o acordă dez toria şcolii, anii de după victo ce avem mai bun, în activitatea au aplaudat deseori la scenă naţional de folclor de la Za „Trei culori", formaţiilor
tuos stil de muncă al comitetu Nu e posibil să folosim în- voltării învăţământului şl culturii, ria insurecţiei naţionale din laborioasă a întregului popor deschisă evoluţia plină de ta greb. artistice ale elevilor liceului
lui de direcţie, In condiţii fn tr-un articol de ziar întregul perfecţionării continue o octlvl- România constituie cea mai lu pentru înfăptuirea măreţului lent a elevilor-artiştl. Un frumos succes au obţi centenar, prezente pe scenă,
care organizaţia de partid nu material faptic cu care aduna toţii de Instruire şi educaţie a minoasă pagină. In aceşti ani program elaborat de Congresul Cunoscute pentru succesele nut şi soliştii vocali şi instru alâturîndu-ll-se şi spectatorii
a Îndeplinit cu consecvenţă şl rea generală a comuniştilor de 1 şcolii noastre, asemenea tutu al X-leo al P.C.R. remarcabile obţinute în dife mentişti Octavla Igna, Vero- din sală.
destulă maturitate sarcina de la T.A.P.L. Petroşani a Ilustrat tinerel generaţii. ror unităţilor de învâţămînt, ¡-au Sărbătorirea Centenarului Li rite confruntări artistice pe
îndrumător al Întregii activi afirmaţiile de la Început. Dintre Invitaţii prezenţi la fost asigurate prin grija parti ceului pedagogic din Deva în plan judeţean sau naţional,
tăţi, pe aceea de a controla In concluzie, ee poate vorbi festivitate au luat cuvlntul prof. dului nostru drag, toate condi seamnă pentru cadrele didacti corul, echipa de dansuri, gru
modul de transpunere in viaţă despre ajutorul politic acordat unlv. dr. doc. Nicolae Apostoles- ţiile pentru a se afirma ca fac ce şi elevii sci, pentru toţi cei pul soliştilor vocali şi instru
a măsurilor stabilite de comun de organizaţia de partid comi ce sînt acum alături de noi, ti mentişti au făcut încă o da
acord. „Arhitectonica“ acestui tetului de direcţie tn munca de cu, membru al Academiei de tor de rospindire a ştiinţei şi cul neri şi vîrstnici, un nou şi minu tă dovada multiplelor lor ca
cadru are Insă aubansamble, conducere, dar despre un aju ştiinţe sociale şl politice o turii, de înnobilare a sufletului lităţi interpretative, oferind wmm c o m em n ativ a
nuanţe puternic conturate de tor care a suferit de pe urma RepublIcH Socialiste România şi minţii tinerelor generaţii, cu nat prilej de aprobare deplină a numeroşilor spectatori un
adunarea generală. SA le re formalismului. Adunarea gene politicii interne şi internaţionale spectacol atractiv dar şl e-
liefăm cu ajutorul cltorva par rală şl-« dovedit putere« de a fost profesor al şcolii, prof. unlv. idealurile măreţe ale comunis a partidului şl statului nostru, ex motionant, aşa cum cere de
ticipanţi la discuţii. analiza lipsurile. Dar acelaşi pusă de dumneavoastră, scumpe altfel tradiţia culturală a ă- Tot duminică, fn incinta gică executate de către e
Mlhal Bucevski afirma că bi comunişti care s-au putut ori tovarăşe Nicolae Ceauişescu, cu cestei instituţii de învâţămînt Liceului pedagogic din Deva levi, lucrări de artă popu
roul organizaţiei de bază n-a enta destul de bine fn hăţişul deosebita claritate şi răspundere pedngoic. a avut loc vernisajul expo lară, albume, fotografii repte-
reuşit sâ asigure o repartiza cauzelor unei situaţii economi pentru destinele patriei şi po Sub condueei-ca profesoru- ziţiei comemorative consa zenllnd aspecte din viaţa şi
re uniformă a problemelor di ce nesatisfăcătoare au generat. porului nostru, ale întregii lumi, i crate centenarului. Etallnd activitatea obişnuită a colec
jj lui Ion Munteanu, cunoscut
ficile ale muncii pe flecare co In timp, prin activitatea lor de de Io înalta tribună a- Organiza numeroase exponate, semni tivului şcolii, pionierilor şi
munist. Tn această nereuşită ori producţie, această situaţie. Au ţiei Naţiunilor Unite. politică [ animator al vieţii culturale ficative pentru îndelungata uteciştilor. Totodată vizita
cine poate vedea cauza multo generat-o neexerclttndu-şl la profund realistă, care a găsit | hunedorene, eonii elevilor a istorie a acestei şcoli, expo torii s-au oprit îndelung la
muzicale
I interpretat piesele
ra din lipsurile, din carenţele locul de muncă rolul de îndru un outernie ecou, un resoect şi ziţia s-a bucurat de un le standul unde slnt expuse
muncii în unităţile de desface mători, sau chiar propriile în o apreciere impresionantă din | „Glorios partid“ , de Mireen gitim interes din partea nu vechi instrumente muzicale,
re, care au efect direct asu datoriri. partea opiniei publice mondiale. | Ncagu, precum şi „Trandafir meroşilor vizitatori. obiecte din ceramică şi lemn
pra Indloatorltor de plan. Dar Comitetul de direcţie, conce Conştienţi de nobila misiune | de pe răzoare“ — de compo Am remarcat fn primul executate de vechile promo
nu numai In aceasta. put ea organ colectiv de con ce ne este încredinţată, aceea zitorul Sabiri Drâgoi, fost rînd lucrări şi publicaţii ori ţii de absolvenţi. Diplomele
Valerlu Marcâu făcea o altă ducere. nu a exercitat condu de a instrui şi educa tinerele profesor al şcolii, „Imnul ginale, ce au apărut in de şi medaliile obţinute de for
remarcă ş1 anume că, deşi ma cerea pe baza acestui princi viâstare, viitoarele cadre ale so centenarului", „Imnul învăţă cursul vremurilor, sub sem maţiile artistice şi cele spor
joritatea şefilor de unităţi slnt piu. şl organizaţia de partid cietăţii de miine, gîndurile noas torului" şi „Ţarina de la Găi nătura profesorilor care au tive precum şi diferitele dis
comunişti, actele de Indiscipli n-a corectat cum se cerea, fâ- tre se îndreaptă cu emoţie că- na". aparţinînd lui Ion Mun muncit aici, precum şi cite- tincţii cu care au fost răs
nă — sub toate formele el de rtnd uz de toată autoritatea ea, Ire Partidul Comunist Român, teanu. Taraful liceului a in va obiecte ce au aparţinut plătiţi elevii şcolii prin par
manifestare — s-au petrecut acest stil de muncă. conducătorul încercat şi devotat terpretat cîteva melodii-popu acestora, In sala intitulată ticiparea lor la diferite con
sub privirea lor îngăduitoare. .Taloane pentru o activitate a| poporului, al cărui semicente lare din judeţul Hunedoara, sugestiv „ Dc. Ia abecedar la cursuri şi întreceri, vorbesc
Aceeaşi Idee reflectată In alte. rodnică de viitor a trasat su nar ne pregătim să-l sărbătorim, iar echipa de dansuri popu bacalaureatH slnt expuse de la sine despre intensa şi
aspecte a reluat-o Ana Gaşpar. ficiente adunarea de dare de alături de întregul popor, cu an lare (coregrafia Vaslle Cheve- lucrări din activitatea zilni fructuoasa activitate ce se
Actele de indisciplină şl — in seamă şl alegeri o comunişti gajamentul ferm de a face totul reşan) a obţinut un bineme desfăşoară tn cadrul Liceu
raport direct cu ele — sancţi lor de Ia T.A.P.L. Petroşani pentru a creşte cetăţeni înaintaţi, ritat succes, fâcînd iarăşi do că a elevilor şcolii, caiete lui pedagogic din Deva, ca
unile administrative slnt cople Rămîne numai să le urmeze cu un larg orizont cultural-ştiin- vada talentului interpreţilor model dc planuri pedagogi re duminică a păşit în cel
şitoare la număr. Centrul lor neabătut — singura garanţie a ţific, cu spirit de iniţiativă şi re ce s-au întrecut în furtunoa ce şi de asistente la lecţii, de-al doilea secol al existen
de greutate cade asupra tine muncii încununate de succes. Vizitator) In cadrul eipoziţi ei. Foto : V. ONOIU ceptivitate, oameni slăpînîţi de se suite de dansuri populare
rilor. Din 28 de tineri primiţi o inaltâ responsabilitate faţă de locale. Consemnăm cu aceas aparate de practică pedago- ţei sale.
din şcolile profesionale anul ION CIOC LE! îndatoririle lor sorirrte*. tă ocazie faptul că mulţi din
Elevii „s-au supărat" fostul profesor Ştiinţa — din nou la
SERIA A VI-A egalitate în deplasare
REZULTATE : Independenţa Sibiu — Metolul C. Mlcâ 2—0 ;
Jucînd duminică la Minerul
Au trebuit să treacă 7 etape De ki Început, Jiul se Insta a Iul Georgescu, Peronescu şu- doilea penalii (ratat de Stan) Unirea Alba lulia — Chimica Tîmâveni 1-0 ; Metalul Aiud Motru, fotbaliştii de Ia Şti nl2ate de către linia media
pentru ca Jiul sâ oparâ miilor lează in careul advers, abundă teazâ puternic, Vintilâ respinge, Io protestele publicului pentru — Mureşul Deva 7—2 (I) : Arieşul C. Turzii — Minerul Ghe- inţa Petroşani s-au compor nă a Ştiinţei care domină
de suporteri ol divizionarei din în ruperi de ritm şl pase inge şl Jurconu reia In colţ : 4-1. neocordorea loviturii de la 11 lar 0—3 (Arieşul a fost suspendata) ; Soda Oc. Mureş — tat foarte bine, reuşind sâ mijlocul terenului, de unde
Petroşoni cu „cursul“ involbu* nioase, la Inttîlnlre, dar şuturi- Pînâ la sfîrşît, cornere, şuturi, metri într-o fazâ precedenta, Minaur Zlatno 1-0 ; C.F.R.- Simeria - Ind. sîrmei C. Turzii obţină un rezultat de ega oaspeţii acţionează periculos
rot ca altădată. A trebuit să c?nd Ivan a atins balonul cu 0—0 ; Aurul Brod - Minerul Teliuc 1—0 ; Viclorio Colan — litate, care reflectă Just ra pe contraatac. In acest fel,
vină meciul cu actuala echipa __________ J mina. A.S.A. Sibiu 1-0. portul de forţe din teren. ei obţin o lovitură pe care
a fostului antrenor de la „Jiul" Ajutat la linie de A. Pop şl Deşi localnicii au fost mai Ştir o execută impecabil pe
ste zid, dar mingea este de
pentru co spectatorilor din Pe Gh. Vereş, arbitru) Comşa a CLASAMENTUL buni In atac, studenţii au ne viată de portar în corner.
troşani sâ li se ofere, pentru condus următoarele formaţii : utralizat totul prlntr-o apă Astfel, meciul se încheie cu
prima oară în acest campionat, JIUL : Stan — Georgescu, Geor- 1. Independenţa Sibiu 9 6 1 2 14- 7 13 rare sobră, bine* organizată, un rezultat alb, echitabil.
prilejul unor depline satisfacţii. Jiul - F.C. Argeş 4-1 gevici, Stoker, M. Popescu, R. 2. VICTORIA CALAN 9 6 0 3 14- 7 12 destrămînd orice acţiune în Ştiinţa Petroşani a aliniat
Jiul a învins duminica, cu un Popa, Sandu, Peronescu, Jurca 3. MUREŞUL DEVA 9 5 2 2 10-12 12 faţa careului sau fâcînd-o i- următoarea formaţie : Marin
scor confortabil, la capătul unui nu, Libardi, Ion Constantin \ 4. Chimica Tîrnâveni 9 5 1 3 18-13 11 nutilâ prin intervenţiile de can — Izvernari, Zăvâlaş. Tu
meci pasionont, disputot în to F.C. Argerş : Niculescu (Vintilâ, 5. Ind. s. C. Turzii , 9 5 1 3 14-10 11 ultim moment ale portarului dor, Varhonic, (Popovicl min.
talitate Intr-un ritm alert, presă mln. 72) - Plguleo, Olteonu, 6. Minaur Zlatna 9 5 0 4 19-15 10 Marincan. 31), Tîsmânaru, Bîtea, Ştir.
rat cu faze de rara frumuseţe şi Vlad, Ivan, Prepurgel, Roşu, 7. Soda Oc. Mureş 9 4 2 3 16-15 10 Studenţii ratează două bu Bălăneanu, Marcu, (Alexan-
cu goluri ingenios construite, 8. Ariejşul C. Turzii 9 3 4 2 7-10 10 ne ocazii In prima repriză droni, min. 75), Făgaş.
care foc de obicei deliciul spec le lui Sandu, I, Constantin şi bară - Sandu, combinaţii exce Radu (lancu, mln. 53), Ştefan 9. Metalul Arud 9 3 2 4 20-12 8 prin Marcu şl Făgaş. A arbitrat corect N. Mogo-
tacolului sportiv. Jurcanu poartă pecetea impre lente (spectatori ia delir), acci Frâţilâ, Jercan. 10. MINERUL GHELAR 9 4 0 5 13-14 8 Dupâ pauză, atacurile lo ronşe (Cralova).
11. C.F.R. SIMERIA
Fotbaliştii dîn Petroşani au a ciziei. Pinâ in mln. 19, cî-nd la dentarea Iul Georgescu de că La tineret - rezerve i Jiul - 12. A.S.A. Sibiu 9 3 2 4 11-12 8 calnicilor sînt bine dezorga- GH. I.
9 2 3 4
3- 7
bordat partida cu o rară ombi- un şut violent al Iul Jurcanu, tre Frăţllă, dar, deşi se putea F.C. Argeş 1—2 (meciul s-a în 13. Unirea Alba 9 2 3 4 11-16 7
7
ţîe, desfăşurind pe parcursul tu Vlad intervine defectuos, deviind scorul râmîne neschimbat. trerupt In minutul 82). 14. AURUL BRAD
turor celor 90 de minute un joc balonul în poarta sa. Autogol l 9 3 0 6 8-13 6 „Draw“ nesatisfăcător
excelent, în core fiecore compo 1-0 pentru Jiul. Oaspeţii ou pri Arbitrul O. Comşa o greşit, 15. Metalul C. Mied 9 3 0 6 11-19 6
nent al echipei s-a întrecut pe mele Ieşiri în atac, Radu se In acordînd, în compensaţie, un ol V. TEODORESCU 16. MINERUL TELIUC 9 2 1 6 10-16 5
sine In o nu loso oaspeţilor nici filtrează dar e stopat de Stan. ETAPA VIITOARE : Chimica Tîrnâveni - Arieşul C. Tur ia Simeria
măcar posibilitatea de a între Dominareo trece din nou de zii ; A.S.A. Sibiu — Soda Oc. Mureş ; Minerul Teliuc — In
vedea o înfringere Io diferenţă partea gazdelor, marile ocazii dependenţa Sibiu i Minerul Ghelar - Aurul Brad ; Mureşul
minimă. Jiul şl-a dominat de o la fel (1. Constantin In mi Deva — C.F.R. Slmerla : Metalul C. Micâ — Minaur Zlotno ; Partida C.F.R. Simeria — Deşi echipa a luptat mult,
maniera categorică adversorul, nutele 41, 43), dar pînâ la pa IDIVIZIA NAŢIO A Victoria Câlan - Unirea Alba ; industria sîrmei C. Turzii - Industria sîrmei C. Turzii s-a a dominat autoritar în teren,
silindu-l sa se opere cu înverşu uză scorul nu poate fi majorat. Metalul Alud. desfăşurat In faţa unul nu ea nu a reuşit sâ concreti
nare şi obligîndu-l sâ-şl recu La reluare, oaspeţii apar cu meros public, din păcate pro zeze avantajul, compartimen
noască neputinţa. REZULTATE : Rapid - Progresul 2-0 ; Dinamo Bucureşti venit în majoritate din loca tul slab fiind linia mediană,
loncu vîrf in locul Iul Radu —
A fost aşa de autoritară do- schimbare ce se va dovedi Inu - Steaua 3-0 : U.T.A, - C.F.R. Timişoara 6-0 ; Politehni lităţile apropiate, decît din care nu-şi mai regăseşte rit
minorea Jiului, atit de mare di tilă - ongrenojul monifestlnd a ca laşi - Unlversitotea Cralova 2-0 ; Petrolul - Steagul Scor minim, Simeria. Spectatorii localnici mul de la plecarea (In Ştiin
ferenţa de valoare creata pe celeaşi defecţiuni, de care pro roşu 4-0 ; C.F.R. Cluj - „U" Cluj 2-•1 ; Jiiil Petroşani - nu s-au obişnuit încâ cu gîn- ţa Petroşani) a lui Alexan-
porcursul meciului, Incit nu ştim fită localnicii. întreaga echipa F.C. Argeş 4—1: Forul - Sport Club Bacău (fost Dinamo) dul că au echipă în „C" ? dronl.
daco a existat vreunul dintre Jiul se arunca in atac. R. Popa, 4-2. reabilitare parţială Meciul a fost în general Şi totuşi, în meciul aresta
jucătorii Jiului care să nu-şî fi Georgescu, Libardl, Peronescu CLASAMENTUL disputat cu ardoare, cu pre s-au marcat două goluri pe
încercai tăria şutului la poorta şi, în special, Jurcanu acţionea ponderenţă din partea forma care însă arbitrul Barbu (A
lui Niculescu (Stan o rotat, In ză perfect, spulberînd toate 1. Dinamo Bucureşti 8 5 2 1 14- 7 12 întîlnlrea dintre Aurul Brad condiţii, să cedeze în minu ţiei feroviare, care a luptat lud) le-a anulat!! Dacâ lo cel
min. 60. un penalii), Incit un speranţele Iul T. Ozon. Dupâ 2. U.T. Arad 8 5 1 2 13- 4 11 şl Minerul Teliuc a contat, tul 65, Ia un şut din interio mult pentru două punc de^al doilea gol. înscris în
te, neobţinute însă în final.
rul careului, al iul Golcea.
pentru echipa locală, ca un
scor lo o diferenţă ...de hand cîteva ratări ole Iul Jurcanu, 3. Politehnica 8 4 2 2 15-11 10 bun prilej de reabilitare în Brădenli mal realizează do (Scor 0-0). Deşi au dominat minutul 07 de Bela, dinlr-o
Peronescu, Sandu şl a penaltlu- 4. Rapid 8 3 4 1 6. 3 10 fazâ rapidă, s-ar fl putut in
bal n-ar fl surprins pe nimeni, faţa suporterilor, dezamăgiţi uă „bare” prin Toth şl Gol majoritatea timpului, deşi
lul Iu) Stan scorul e majorat a- 5. Petrolul 9 4 2 2 12-10 10 voca unele „neclarităţi“ , la
So mol adăugăm faptul că oas bla In minutul 70. O deschidere 6. Farul 8 4 2 2 15-14 10 de evoluţia formaţiei favorite cea. Scor final : 1-0 pentru şl-au creat nenumărate situa primul (min. 58, autor Almâ-
ţii de gol, ceferiştii continuă,
peţii, cu o înaintare nepreten lungă a Iul Georgescu este pre 7. Universitatea Cralova 8 4 1 3 6- 8 9 în acest sezon. Aurul. de patru etape (î), seria eşe şoni) nu există nici o scuză
Jocul începe în nota de do
ţioasa. căreia l-a lipsit „moto luată de Peronescu. Un reuşit 6. Steaua 8 3 2 3 13-13 8 minare a localnicilor, care Jucătorii de la Teliuc au curilor. De această dată, însă, pentru hotârîrea arbitrului !
un - doi cu Jurconu, ultimul şu- 9. Steagul roşu 8 3 2 3 4- 7 8 practicat un Joc care a de (Mingea se rostogoleşte pe
rul" (Dobrin), s-ou zbătut In obţin, în minutul 2, o lovi păşit uneori limitele regula ratările au abundat exaspe ste linia porţii, portarul o
teozâ, Niculescu respinge şi Li- 10. „U" Cluj 8 3 1 4 11-10 7
faţa unei echipe hotărite să bardi reia in gol. Aripile Jiului 11. JIUL PETROŞANI 8 3 1 4 9-10 7 tură liberă laterală. Execută mentare, vociferînd perma rant. din ocaziile avute, îna scoate afară, arbitrul, fiind
obţină viclorio, co rarele zvîc- cresc, se ţes acţiuni cu mai 12. C.F.R. Cluj 8 3 1 4 9-13 7 Breda, iar Rusu reia în ba nent Ia deciziile arbitrului intaşii C.F.R.-ului putînd rea Ia centrul terenului „nu ve
liza un scor de... rugbl.
ră (!). In continuare, localni
nirî singulare ole Iul Radu sou multă Ingeniozitate, ofensiva se 13. Sport Club Bacău 8 3 0 5 16-14 6 cii forţează deschiderea sco In minutul 67, Ştefan a fost De fapt, aceştia au demon de", iar tuşierul „nu recu
intensifica şi golurile cad la mici 14. Progresul B 2 2 4 6-10 6 eliminat din Joc pentru in noaşte")
Froţilâ au prîmît replici promp rului, dar forma bună a por jurii aduse arbitrilor şi joc strat o totală lipsă de răs
intervale : minutul 75, atac pe 15. F.C. Argeş 8 1 3 4 10-15 5 Cu toate că s-a pierdui un
te şi co Niculescu, în ciuda ce traiectoria Jurcanu — Libardi - 16. C.F.R. Timişoara 8 1 0 7 4-14 2 tarului oaspe constituie un dur. pundere în joc, în marcarea punct pe lenen propriu, este
permanent scut, ca şi impre
lor 2 goluri primite (a fost apoi I. Constantin, finalizat dc ul cizia şuturilor înaintaşilor din A arbitrat corect A. Zbîr- golurilor. Numai aşa se ex inacceptabilă atitudinea ace
plică ratarea lui Covaci, în
înlocuit cu Vintilâ), a apărat timul. La 3-0, dupâ un minut. ETAPA VIITOARE : F.C. Argeş - Farul : Dinamo Bucu Brad. , cea (Timişoara) lei părţi a publicului care a
reşti - U T. Arad ; C.F.R. Cluj — Politehnica : Universitotea minutul 5, de la cîţiva paşi,
foarte bine, solvind alte 5-6. veţi Georgevicî. Stoker şi Stan se Introducerea în teren, du La juniori : Aurul Brad — vrut sâ se „răfuiască" cu or
Craiovo - Sleoua ; Sport Club Bocou - „U ” Cluj ; C.F.R. CIMI Arad 1-0. singur cu portarul în faţă, o
oveo imaginea unui meci bilbîîe la un atac palid şi lan- Timişoara - Rapid ; Steagul roşu — Jiul ; Progresul - Pe pâ pauză, a lui C.olcea. in caziile irosite de Davidoni în bii ruj, fapt ce poate dăuna şi
disputat total în nota de domi cu înscrie: 3-1. Peste numai încâ trolul. tensifică incîsivilaten atacuri DORIN BULIGA minutele 23 şi 35 şi şuturile mai mult echipei
lor gazdelor. Apărarea Mine
nare o Jiului. un ah minut. Io o noua şarja rului esU nevoită, Ln aceste ALEX. JURCA peste poartă ale lui Bela. FL. UR1CAN