Page 88 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 88
ca
4 ORijtfUl SOCIALISMJLUI * Hr, 4915 MARŢI 27 OCTOMBRIE 1970
Vizita preşedintelui Lucrările celei de a 8-a Adunări
a Federaţiei Mondiale
N I C O L A E C E A U Ş E S O U a Tineretului Democrat
HOLERA
BUDAPESTA 26. — Cores sprijinului tineretului moir
pondentul Agerpres, Alexan dial acordat popoarelor indo- CONTINUA
dru Pinteu, transmite : Luni chineze în lupta împotriva a SA PROVOACE
la Washington dimineaţa s-a deschis la Bu gresiunii, activitatea F.M.T.D VICTIME
dapesta cea de-a 8-a Aduna
după cea de-a 7-a adunare,
re a Federaţiei Mondiale a sarcinile şi acţiunile sale pen E p id e m ia de h o le ră ,
Tinerelului Democrat Sini tru viitor, îmbunătăţiri aduse iz b u c n ită in c itc v a c a r
Răspunde p r e ş e d i n t e l e vizită a unui preşedinte a prezenţi reprezentanţi a nu statutului, formelor şi meto tie re a le o ra ş u lu i is ta n
Nicolae Ceauşescu : merican în România — va meroase organizaţii de tine delor de activitate ale F.M.T.D. b u l, c o n tin u u să p ro v o a
(Urmare tfln'pag. 1) Domnule preşedinte, contribui la dezvoltarea cola ret, democratice şi progresis şi alegerea organelor de con ce v ic tim e . S-a a n u n ţa i
borării şi prieteniei dintre po te din aproximativ 100 de ducere. o fic ia l că n u m ă ru l m o r
Doamnă Nixon, poarele noastre, va servi cau ţări. Din partea Uniunii Ti Cu prilejul deschiderii Iu- U.R.S.S. - IN FOTO : Exteriorul Uzinei de autoturisme „Com-
de onoare alcătuită din de Doamnelor şl domnilor, zei înţelegerii şi păcii. neretului Comunist ditş Româ f.rârilor adunarea a fost sa somolul Leninist". ţ ilo r s a r id ic a t da la 4-1
taşamente ale principalelor In aplauzele întregii asis nia participă o delegaţie con lutată de către istvan Hor la 4.9 in u ltim e le 24 de
ore. in s p ita le le d in o
arme. Cel doi preşedinţi sa Aş dori să vă adresez dv. tenţe şi sunetele trompeţilor dusă de Vasilc Nicolcioiu, se vath, prim-secretar al C.C. al raş s in i in te r n a ţi peste
lută în momentul trecerii lor cu acest prilej un salut cor ce dau onorul, preşedintele cretar al C C. al U.T.C. Con Uniunii Tineretului Comunist
prin faţa drapelelor. Este pri dial şi să adresez, de aseme S.U.A.. Richard Nixon, şi so ducătorul delegaţiei tineretu din Ungaria, şi s-a dat citire Luptele din Cambodgia 1 200 de b o ln a v i sus
mită apoi defilarea detaşa nea, un salut prietenesc po ţia sa îi conduc pe preşedin lui român face parte din pre unui mesaj adresat partici p e cţi de h o le ră .
mentului de toboşari şi trom porului Statelor Unite din tele Consiliului de Stat al zidiul adunării. panţilor dc către Losonczî
peţi ai corpului infanteriei partea poporului român. îmi României, Nicolae Ceauşescu, La ordinea de zi a adună Pal, preşedintele Consiliului PNOM PENH 26 (Ager ţiei de la Pnom Penh au a A FOST DESCOPERIT
marine, îmbrăcaţi în vestoa- amintesc cu plăcere de vizita şi pe soţia sa. pe scara exte rii — care coincide cu sărbă Prezidenţial al R P Ungare pres). — Potrivit ultimelor vut Ioc în ultimele 48 de orc UN NOU TIP DE
ne roşii, pantaloni albaştri cu pe care aţi fâcut-o în Româ rioară care duce ta balconul ★ ştiri transmise din Cambod în apropierea plantaţiei Mi- DEZINTEGRARE
vipuşcâ roşie şi caschete al nia, de convorbirile pe care de sud al Casei Albe, unde torirea a 25 de ani de la cre n gia de corespondenţii agenţi mot. Lupte cu caracter spo NUCLEARA
area Federaţiei Mondiale
be. Comandantul gărzii ordo le-am avut. Aş dori să vă gazde şî oaspeţi se opresc şi Tineretului Democrat — se a- Duminică, cu ocazia desfă ilor de presă, forţele de re radic între forţele de rezis
nă prezentarea armelor şi mulţumesc pentru invitaţia salută asistenţa din marele flâ rapoarte privind lupta ti şurării celei de-a R-a Adunări zistenţă populară au atacat tenţă populară şi unităţile O ech ip ă de s a v a n ţi
împreună cu aghiotanţii săi ce ne-aţi ndresnt-o de «a mă in- parc. Mulţimea răspunde a- nerei generaţii contemporane a F.M.T.D., la Budapesta s-a poziţiile deţinute de trupele militare inamice au fost sem a m e ric a n i, b r ita n ic i şi
salută pe p r e ş e d i n t e l e tîlni cu dumneavoastră şi a plaudînd şî fluturînd stegu- şi întărirea unităţii antiim- deschis o exoozlţie. De un viu regimului Lon Noi în regiu nalate, de asemenea, în regiu c a n a d ie n i au d e sco p e rit
Ceauşescu. face o vizită în unele centre leţe româneşti şi americane perialiste a tineretului lumii, interes s-a bucurat standul nea de nord-vest a ţârii, în nea denumită „Ciocul de pa u n n o u tip de d e z in te
românesc, care prezintă, prin
Luînd cuvîntul la micro ale Statelor Unite cu prilejul După ce se întreţin cîteva mi situaţia actuală din Tndochina tre altele, imagini din viaţa sectorul Siem Reap. pagal“, precum şi în sectorul g ra re n u c le a ră p rin e li
foanele Instalate pe podium, prezenţei la Organizaţia Naţi nute în salonul albastru, cei şi întărirea solidarităţii şi copiilor din ţara noastră. Ciocniri violente între gru Snuol, situat în apropierea m in a re a de p ro to n i şi
preşedintele RicharH Nixon unilor Unite Este adevărat râ doi şefi de stat coboară în puri ale patrioţilor şi efecti tra n s fo rm a re a u n u i e le
rosteşte un salut de bun ve între România şi Statele Uni parc pentru a se îndrepta ve militare saigoneze care frontierei dintre Cambodgia m e n t c h im ic in a ltu l.
nit. te există deosebiri de orindu- spre cabinetul de lucru al sprijină trupele administra şi Vietnamul de sud. S a v a n ţii au re u ş it să dez
unor
ire socială, că asupra
Domnule preşedinte, probleme există şi deosebiri de preşedintelui S.U.A, Cetăţenii Întrevedere Mitia Ribicicî in te g re z e u n n u c le u de
prezenţi în parc, care nu au
Doamnă Ceauşescu, păreri, dai, în ciuda acestora, părăsit locul desfăşurării ce c o b a lt, care, e lim in in d
Distinşi oaspeţi din Româ noi considerăm că este nece remoniei, îi salută din nou Jacques Chaban-De mas u n p ro to n , s-a tra n s fo r
de
m a t in tr - u n n u c le u
nia, sar să colaborăm în domenii Tratative iranco-algmeie fie r.
le economic, ştiinţific, cultu cu multă căldură şi aplaudă. PARIS 26 (A'gerpres) — relaţiilor dintre cele două
Doamnelor şi domnilor, ral, să contribuim, în spiritul Răspunzînd acestei manifes Preşedintele Vecei Executive ţâri, care este foarte favora In iţ ia le dc d r. Joseph
Exact acum un an, domnule prieteniei şi cooperării între taţii spontane de simpatie, de Federale a Iugoslaviei, Mitia bil. Ele au evidenţiat posibi ALGER 26 (Agerpres). — ciile societăţilor franceze, ca C e rn y . p ro fe s o r de c h i
preşedinte, m-aţi salutat la popoare, la soluţionarea pro prietenie şi stimă, preşedin Ribicici, aflat într-o vizi lităţile care se deschid pen La Alger au fost reluate luni re exploatează petrolul saha m ie la U n iv e rs ita te a
Bucureşti ca primul preşedinte blemelor care frămîntă lumea tele Ceauşescu strînge zeci şi tă oficială la Paris, a n- tru dezvoltarea cooperării bi tratativele franco - algeriene rian, va reveni în viitor sta B e rk e le y d in C a lifo rn ia ,
c e rc e tă rile s-au d e sfă şu
al Statelor Unite în vizită în contemporană In arest spi vut luni convorbiri cu pre laterale". Premierul iugoslav consacrate examinării relaţi tului algerian. Delegaţia al ra t in )abt,ral<mr*>1e u
rit îmi exprim încă o dală zeci de mîini, schimbă cuvin mierul francez, Jacciues Chn- a anunţat că primul ministru ilor economice şi financiare geriană doreşte să fie revi
România. Astăzi, la Washing speranţa că vizita pe care o te amicale cu cei care-i urea ban-Delmas După întrevede al Franţei a acceptat invita zuit acordul încheiat în anul n ii e rs ită ţtln r B e rk e le y ,
ton, vă salut pe dumneavoas fac în calitate de preşedinte ză bun sosit. re, Mitia Ribicici a declarai ţia de o face o vizită în Iu dintre cele două ţări. 1965, arâtînd că în cei cinci H o r u e l! O r fn r d şi St
IMie,n o ire .
tră ca primul preşedinte al al Consiliului de Stat al In biroul preşedintelui că „discuţiile avute au confir goslavia. în primăvara anu Scopul convorbirilor este de ani care au trecut. în lumea C e le la lte tip u ri, de de.z V
României care vizitează State mat cursul deja existent al lui viilor a stabili ce parte din beneii- petrolului au intervenit une in te g ra re n u c le a ră cu \
României, prima de acest fel S.U.A. are loc apoi prima în le schimbări, care au făcut ca
le Unite. Ne vom aminti în aici — după cum şi vizita, trevedere de lucru dintre cei firmele franceze să obţină noscute p iu ă aeum sln t
totdeauna primirea călduroa dumneavoastră a fost prima doi şefi de stat. i profituri cu mult superioare cele o b ţin u te p rin e m ite
fu ziu n e a ¡I
să făcută de poporul român. Azi se vor desdi de îa Westminster celor prevăzute. rea de pa men Ir Alpha.
Beta şi p rin
Ştim că în timpul călătoriei Prin închiderea Canalului spo ntan ă fă ră însă ca
de Suez, în 1967, costul pe
dumneavoastră în Statele U trolului din Orientul Mijlo re z u lta tu l lo r să due.ă Í
nite aţi simţit sentimentele de Situaţia din Orientul Aprop at In lucrările noii sesiuni parlamentare ciu, adus în Europa pe la Ca ta a p a riţia unui nou ele
prietenie ale poporului State pul Bunei Speranţe, a cres ment ch im ie . s
lor Unite faţă de poporul sau maî tlrziu, guvernul con cut sensibil, petrolul alge RECORD DE DISTANŢA \
României. In ciuda deosebirilor dezbaterea Adunării Generate a Û.N.U. din Marea Britanie servator va trebui să facă pu rian exploatat de societăţile PENTRU \
dintre sistemele noastre, nu blică hotărîrea sa definitivă franceze devenind tot mai MIJLOACELE OPTICE \
căutat. Pe de altă parte, pe
privind livrările de arme că
trim o mare prietenie pentru NEW YORK 26 (Agerpres). că rezoluţia Consiliului de LONDRA 26 (Agerpres) — dat sîmbâtâ semnalul de în trolul algerian conţine o can
— Adunarea Generală a Securitate de la 22 noiembrie După o vacanţă parlamenta cepere a campaniei împotriva tre Africa de Sud. Este a-
Cercetă/orii
de
la
poporul român, respectăm in O.N.U. şi-a reluat luni lucrări 1967 de a coopera cu repre ră de trei luni (şedinţa de în politicii guvernului conserva mintilă însă, in acest context, titate destul de redusă de In s titu tu l a s tro n o m ic
dependenţa ţârii dumneavoas le în sesiune ordinară Au în zentantul special al secretaru chidere a vechii sesiuni a a tor, acuzîndu-1 de încălcarea reacţia negativă a ţârilor a sulf, ceea ce necesită cheltu „ S te rn b e rg “ c o n tin u ă
ieli mult mai mici de purifi
tră şl dorim pace şi prietenie ceput dezbaterile asupra pro lui genera! al O.N.U., amba vut loc la 28 iulie), marţi vor pi-omisiunilor făcute în tim fricane membre ale Common- care, fapt care duce implicit e x p e rie n ţe le p e n tru d c-
blemei Orientului Apropiat, sadorul Gunnar Jarring, şi a-i fi deschise la WestmînsLer pul campaniei electorale. wealthului. Cit despre candi
pentru toate popoarele din lu inclusă cu prioritate pe agen facilita misiunea. „Aceasta a lucrările noii sesiuni parla Lucrările de marţi vor fi datura britanică la Piaţa co la reducerea preţului de cost tei-ininnre.n foarte p re c i
tra
me. Cred că discuţiile dintre da sesiunii la cererea R.A.U. fost poziţia noastră şi râmîne mentare din Marea Britanic. dominate de discursul minis mună, se prevede, de aseme şi la profituri mai mari. Du să a p a ra m e trilo r s ta ţia
se u lu i urmat de
noi vor contribui la realiza Dezbaterile au fost deschise în continuaVe poziţia noastră“, Dezbaterile sînt aşteptate cu trului de finanţe Anthony nea, o puternică confruntare pă cum scria cotidianul alge a u to m a tă „S on da -S ".
rian „El Modjahîd". societă
Barber, considerai ca un „mi-
rea dezideratelor de pace şi de către ministrul de exter a precizat ministrul de exter interes de opinia publică in nîbuget de toamnă“, în ca între adepţii şi adversarii a- ţile franceze au obţinut între D upă r.um relatea ză
derârii. Sarcina şefului dele
ternă şi de către observato
ne al R.A.U.
prietenie din întreaga lume. ne al R.A.U., Mahmud Riad. După discursul lui Mahmud rii politici, dale fiind con drul căruia e aşteptată anun gaţiei britanice la negocieri 1965 şi 196A beneficii de 2 129 a g e n ţia 1 ASS, în n o a p
care a prezenlat în
detaliu
Sper ca în cursul discuţiilor poziţia ţării sale El a reamin Riad. şedinţa Adunării Ge fruntările care cu siguranţă ţarea unor importante redu le cu „cei şase“, Geoffrev milioane dc dinari (aproxi tea de 24125 o c to m b rie ,
mativ 426 milioane de do
Ol c a d ru l rjOşVj*Oţit/M*ti/|i/,
pe care le vom avea, astăzi să tit faptul că Republica Arabă nerale a O.N.U. a fost ridica vor avea loc pe -marginea ceri în cheltuielile publice, Rippon. va fi nstfel şi mai di lari). In consecinţă. Algeria a s itu a t la m a re a lt it u d i
ficilă, dat fiind că cercul o
guvernamentale.
proiectelor
aducem o nouă contribuţie la Unită s-a declarat, în mod lă. dezbaterile asupra situaţiei •Va fi expus, aşadar, ansam conforme concluziilor unei pozanţilor s-a lărgit în ulti anunţat societăţilor ..Compag ne, a fo st re a liz a tă cu a
anchete întreprinse in ultime
din Orientul Apropiat urmînd
aceste idealuri. constant, gata să îndeplineas să fie reluate marţi. blul programului economic şi le trei luni de servicii specia mul timp prin aderarea chiar nie Française des Pétroles“ şi ju to r u l u n e i in s ta la ţii
social şi vor fi confirmate in le. ca şi intenţia guvernului a unor deputaţi conservatori. crupul ELF-ERAP care ac o p tice st de te le v iz iu n e o
ţionează în ţară — hotărîrea
tenţiile guvernului conserva de a trece la o oarecare re In acest sens. oremicrul Fd- fo to g ra fie u n ic ă a s ta ţi
tor în domeniul politicii ex ducere a impozitului direct. wnrd Ueath a ţinut să nuan sa de a ridica preţul unui ba ei a u to m a te de la d is
terne (reluarea livrărilor de In legătură cu arest ultim ţeze această problemă, amin ril (aproximativ 0,150 tone) tanfa de 348 000 k m , in
nrme către Republica Snd-A- punct, observatorii cred că tind existenţa unor „condiţii de la 2,00 la 2,85 dolari. De tim p u l în to a rc e rii spre
fricanâ, candidatura la Pia este posibil ca Rarber să so rezonabile", care ar face ca cizia guvernului algerian a Păm ânt. C o o rd o n a te le
ţa comună ctc.). licite d:n partea parlamentu ri erarea acceptabilă pentru provocat o răcire a relaţiilor s ta ţie i au fost d e te rm i
na te in ace l m o m e n t eu
După cum apreciază cores lui încă un răgaz pentru de Marea Britanie. dacă ele sînt franco-algeriene. m are p re cizie . A ce a sta. »
pondentul agenţiei France finitivarea acestui plan. îndeplinite re le v ă a g e n ţia , c o n s titu
Presse, noua echipă guverna Pe plan social, ministrul ie u n re c o rd de distan
mentală va încerca să de forţei de muncă şi producti tă p e n tru m ijlo a c e o p ti
monstreze că, după cele 100 vităţii, Robert Carr, va pre liderilor americani „profunda ce, la fo to g ra fie re a c o r
de zile de reflectare, de inac zenta probabil proiectul de îngrijorare" o Pieţei comune în p u r ilo r cosm ice a r t if i
tivitate şi de ezitări, cum con lege menit să ducă Ia modifi legătură cu măsurile protecţi- cia le.
sideră opoziţia laburistă — carea legislaţiei muncii, pro oniste pe care intenţionează In noaptea de 25126
este gata să treacă la apli iect care a sttrnit reacţia ne să le adopte S.U.A.
carea politicii promise. In le gativă a sindicatelor. o c to m b rie , „S o n d a 8” a
fo st fo to g ra fia tă la d is
gătură cu aceasta, este amin In ce priveşte politica ex ANKARA. - La Ankara a a ta n ţa de 277 000 k m de
tită declaraţia liderului labu ternă, observatorii politici vut loc o reuniune a Consiliu P ă m in t.
rist Harold Wilson, care a consideră că, moi devreme lui de Miniştri al Turciei pre
zidată de primul ministru, Su- j MINCARURI DIN FLORI \
teyman Demirel, consacrată e*
xaminâriî proiectelor de lege Se po t p re p a ra m in -
care vor fi dezbătute în cadrul c ă ru ri din flo ri 7 Da. De I!
S A N T IA G O D E C H IL E 26 (A g e rp re s). — P o liţia d in \
noi) legislaturi a Parlamentu p ild ă , b u d in c a de l ra n
S a n tia g o de C h ile a a re s ta t pe R â u l Le on C o s m e lli şi lui, precum şi unele chestiuni da f i r i se p re p a ră d in
pe ta tă l ace stu ia , A t ilio C o s m e lli, de spre care se p re referitoare la epîdemio de ho p e ta le le de tr a n d a fir i
sup un e că a r f i o rg a n iz a t a te n ta tu l in u rm a c ă ru ia şi-a • MOSCOVA. - La Moscova leră de Io Istanbul şl măsurile presate, la ca re se a d a u
p ie rd u t v ia ţa g e n e ra lu l Rene S ch n e id e r. a sosit luni delegaţia de par ce trebuie luate. gă c re ie r de v iţe l, ouă,
Se p re su p u n e că acest c o m p lo t a fo st o rg a n iz a t de un tid şi guvernamentală a R.P. v in b u n şi d ife r ite eon
g ru p de c h ilie n i s ta b iliţi la B uenos A ire s . U n u l d in tre Mongole, condusă de Jumja- d im e n te . O m a re d e lic a
p a rtic ip a n ţi, f iu l u n u i p ro p rie ta r de p ă m in tu ri - d in agbiin Ţedenbol, prim-secretar CAIRO. - Guvernul R.A.U. a teţe o re p re z in tă p e ta le
S a n tia g o , J u lio A n to n io B ou cho n, a fo s t a re s ta t la M e n - al C.C. al P.P.R.M,, preşedinte examinat duminică, in cadrul le co a p te dc jia n s e lu ţe
doza de c ă tre p o liţia a rg e n tin ia n â . E l a r u rm a să fie le Consiliului de Miniştri, infor unei reuniuni prezidate de pre proaspete, s e rv ite cu fe
e x tră d a t, in v irtu te a u n e i c o n v e n ţii s ta b ilite in tre ce mează agenţia TASS. mierul Mahmud Fawzi, situaţia I ii 'de lă m iie . O g u s ta r**
le do uă ţă ri. In aceeoşi zi, Comitetul Cen militară şi politică din Orientul
S.U.A. - Faimosul laborator american destinat studiului spaţiului înconjurător, a resurse In c u rs u l a ce le ia şi z ile , g u v e rn u l c h ilia n a emis un tral al P.C.U.S. şi Consiliul de Apropiat, precum şi rezultatul fo a rte a p re c ia tă de g re
lor naturale ale pămintului şi radiaţiilor solare, SKYLAB, a fo st declarat bun pentru funcţio mandat de a re sta re îm p o triv a g e n e ra lu lu i in re tra g e re contactelor la New York ale c ii a n tic i e ra s m în lin a
nare, la centrul spaţial Marshall. Acest laborator experimental este echipat pentru a permite şe R o b e rt V ia u x . P o tr iv it a g e n ţie i c h ilie n e de presă „ O Miniştri al U.R.S.S. au oferit la ministrului de externe, Mahmud b ă tu tă cu se m in ţe de
Kremlin o masă în cinstea de
derea timp de circa 25 de zile a 3 astronauţi în spaţiu. Misiunea este programată pentru anul B R E ", R o b e rt Viaux ar f i c o n d u c ă to ru l g ru p u lu i de e x legaţiei de partid şi guverna Riad, care conduce delegaţia m ac, p e n tru tu r c i — o
1972. egipteană la sesiunea Adunării fie r tu r ă de ră d ă c in ă de
tre m ă d re a p tă care s-a fă c u t v in o v a t de m o a rte a gene mentale a R.P, Mongole. Au
IN FOTO: Trei astronauţi pregâtindu-se să mânince in sala de mese a SKYLAB-ului, r a lu lu i Rene S ch n e id e r. Generale a O.N.U. o rh id e e m ă c in a tă , fia rtă
creată de Raymond Lowey. participat Alexei Kosighin, Ni in la p te fie rb in te şi m i
kolai Podgornîl, Mihall Sus* ro d e n ii, ia r p e n tru o rice
Iov şl alţi conducători sovie DAMASC. Cel de al X-lea m u s u lm a n — s iro p u l de
tici. Congres al Partidului Socialist p e ta le de tr a n d a fir fie r t
Alexei Kosighin şi Jumjo- Arab, BAAS, care trebuia sâ in m ie re .
aghiîn Ţedenbal au rostit to înceapă luni in capitala siria FEMEILE TRĂIESC
aminat
fost
nă, a
pentru
asturi.
Alegerea lui Salvador Al
se dezvolta pe baza resurse
stalului chiliun marchează un C H ILE 0 NOUA ETAPA lor proprii şl In condiţiile u CAIRO. - Ziarul egiptean miercuri, anunţă agenţia MEN. MAI MULT DECIT
frontului
lende, candidatul
Potrivit agenţiei citate, congre
Unitatea Populară, în fruntea
nei colaborări Intre parteneri
BĂRBAŢII
sul a fost aminat pentru a se
eveniment politic de mare im cu drepturi egale a asigurat „Al Ahram" anunţă că liderul permite comandamentelor re /n m ed ie , fe m e ile t r ă
rezistenţei palestiniene, Yasser
un sprijin intern fără prece
portanţă pe continentul lati- dent, faţă de măsurile preco Arafat, va face in zilele urmă gional şi interarab ale parti iesc m a i m u lt d e c il
no-american. Desfăşurate în- nizate de guvernele respecti toare o vizită la Cairo. Yasser dului să-şi definitiveze rapoar b ă rb a ţii. M e d ia de v ir -
tr-un cadru constituţional, important în asigurarea vic bogăţiilor naturale, prin na lor şi alte grupări politice de ve. Arafat — menţioneozâ ziarul — tele care vor fi prezentote in slă a b ă rb a ţilo r a m e ri
stînga, are meritul de a fi
cele doua scrutine preziden toriei candidatului stîngii îl ţionalizarea unor sectoare cuprins in punctele sale ge Succesul remarcabil al for vo avea întrevederi cu membri faţa participanţilor. c a n i este d c 68.8 a n i, ia r
ţiale, alegerile directe de la constituie, dc- asemenea, ati cheie ale activităţii economi nerale aspiraţii largi, la care ţelor de stînga în alegerile ai cabinetului R.A.U. şl cu alte a fe m e ilo r de 73,7 a n i.
ce. aprofundarea şi extinde
4 septembrie şi votul din tudinea forţelor armate care rea reformei agrare, o refor şi-au dai adeziunea şi alte prezidenţiale din Chile ilus personalităţi politice egiptene. KUWEIT. - In capitala Ku In S u e d ia , b ă rb a ţii trăi
Congres de la 24 octombrie au acţionat în direcţia menţi mă constituţională prin care forţe politice din ţară. trează încă o dată afirmarea Aceasta este prima vizită a lui weitului s-au incheiat luni lu iese in m e d ie 71,6 ani,
au exprimat nu numai voin nerii condiţiilor care să per actualul parlament să fie Apare, astfel, evident că tot mai viguroasă a forţelor Yasser Arafat la Cairo, după o- crările celei de-a cincea confe iar femeile, 75.7 a n i; in
ţa celor 1 070 3114 de alegători mită aplicarea prevederilor transformat într-o „Adunare rezultatele alegerilor din Chi sănătoase, progresiste din a- legereo noului preşedinte al rinţe a ţârilor membre ale Or N o rv e g ia , b ă rb a ţii —
rare şi-au dat votul pentru constituţionale. a poporului", iar în domeniul le nu sînt întîmplâtoare, că ceastâ ţară, de pe întreg con R.A.U., Anwar El Sadat. ganizaţiei statelor exportatoare 71,32 a n i, ia r fe m e ile ,
candidatul forţelor de stînga, Uneltirile la care s-au de platforma politică prezentată tinentul de la sud de Rio de petrol (OPEC), la care au 75,57 ani ; fn O la n d a .
dat forţele de dreapta, intre
ri şi consensul principalelor care şi atentatul comis împo şi larg acceptată confirmă Grande ; el confirmă existen BRUXELLES. - Trimisul spe fost reprezentate Venezuela, bărbaţii — 71,1 a n i şi
forţe politice ale ţării în de triva comandantului şef al tendinţele manifeste din a ta puternicelor tendinţe spre cial al Comisiei Pieţei comu Iron, Indonezia. Kuweit, Ara fe m e ile — 75,9 ani. $ i
semnarea lui Allende. Astfel, armatei chiliene, generalul ceastă ţară — şi chiar din dezvoltare de sine stătătoare, na, Ralph Dahrendorf, a con bia Sauditâ, Libia şi Irak. Re e tn d te g in d e ş ti că se
la col de-al doilea scrutin, Comentariu alte ţări de pe continentul împotriva amestecului impe statat că guvernul american nu zoluţiile adoptate cuprind une vo rb e şte a tit de m u lt
Salvador Allende a benefi Rene Schneider. au primit o latîno-american — în spriji rialist în problemele interne ; şi-a manifestat dorinţa de a-şi le măsuri pentru întărirea coo de spre fra g ilita te a şi d e
din partea
ripostă holârîtă
ciat. alături de sprijinul re autorităţilor, aşa cum s-a în- nul elaborării unor progra el confirmă autoritatea şi schimba poziţia, in conflictul perării dintre companiile petro b ilita te a s e x u lu i sla b ..
prezentanţilor coaliţiei de lîmplat şi cu diverse acte dc me economice menite să re prestigiul de care se bucură comercial care opune CEE liere noţionale ale ţârilor care
stingă, şi dc cel a) senato sabotaj, subminarea activită politicii externe promovarea ducă decalajul existent în ni pe continentul latîno-ameri Statelor Unite. La întoarcerea fac porte din OPEC şl pentru VIITORUL „MUZEU
rilor şi deputaţilor Partidu ţilor financiare etc. de rolaţii diplomatice şi e- velurile de dezvoltare, stabi can, ca şi în întreaga lume, so de la Washington, Dohren coordonarea politicii lor pe pi SALVADOR DALI"
lui demoeral-creşlin, de gu- conomiee cu toate ţările, in lirea unor relaţii de partener principiile dezvoltării pe ba dorf a declarat că a exprimat eţele mondiale.
vernăminl, ohţinind 153 de Cc explică, în fapt. spriji diferent de sistemul lor so egal în drepturi cu toate ţă za valorificării suverane a re In baza u n e i a p ro b ă ri
voturi, in timp ce contracan nul larg obţinut de forţele de cial, reflectă audienţa largă rile, aşezarea raporturilor ex surselor naţionale. p rim ite d in p a rte a gu
didatul său, .lorge Alessandri, stingă în recentele alegeri de care asemenea măsuri se lerne pe principiile indepen v e rn u lu i s p a n io l, la tea
exponent a) forţelor de dreap prezidenţiale din Chile ? bucură în Chile. După cum a denţei naţionale, neamestecu Transpunerea In practică a NEW YORK. - Comisia economică a Adunării Generale I r u l m u n ic ip a l d in o ra
ta. a întrunit doar 35 de vo Chiar din timpul campa reieşit şi din declaraţiile ulte lui în treburile interne, co programului preconizat de i Organizaţiei Naţiunilor Unite a recomandat crearea u şu l F ig u e ra s a u în ce p u t
turi. Respectarea tradiţiei de niei electorale, comentatorii rioare ale lui Allende, po operarea în forme avantajoa frontul Unitatea Populară nu nui grup de experţi şi specialişti ai O.N.U. pentru ţările in lu c ră rile In ved ere a
câlre Congres — în sensul că politici consemnau faptul că porul chilian doreşte să-şi a se etc- va face decît să consolideze curs de dezvoltare. Incepînd cu anul 1971, acest grup de tra n s fo rm ă rii acestei
alegerea s-a oprit asupra can programul frontului Unităţii firme dreptul la independen şi mai mult sprijinul pe ca vpecialiştl urmează să activeze în diverse ţări slob dezvol- c lă d ir i in tr - u n „M u z e u
didatului care, la scrutinul Populare preconizează măsuri ţă şi suveranitate, la promo Alegerile prezidenţiale din re candidatul stîngii, Salva ate din punct de vedere industrial pentru a ajuta aceste S a lv a d o r D a l i F i g u e
precedent, a întrunit rcl mai capabile să asigure în etapa varea unor raporturi interna Chile au avut loc într-un dor Allende, l-a obţinut în a •tate în formarea de tehnicieni şî specialişti proprii. ras se a flă in a p ro p ie re a
mare număr de voturi — re ce urmează dezvoltarea ţării, ţionale întemeiate pe acest context favorabil al evoluţiei legeri. Acest sprijîn larg Acest corp de experţi va fi finanţot prin contribuţii volun lo c a lită ţii G e ro n a . unde
de cía , totodată, faptul că pornind de la posibilităţile drept, să stabilească legături oolitice de pe continentul la- tare de către statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor s-a n ă scu t D a li.
platforma frontului Unitatea interne existente, pe baza că pe baza egalităţii în drepturi tino-american. Este suficient popular constituie un imbold Unite, iar fondurile colectate vor fi administrate de Progra V iito r u l m u eu va q - ii
Populară a polarizat în ju rora să fie atrase cele mai şi avantajului reciproc Plat sâ se aibă în vedere, în a în noua etapă, dar şi o an mul O.N.U. pentru dezvoltare (P.N.U.D.), d ă p o s ti op e re a le cun os
rul ei şi alte forţe politice şi, largi pături la înfăptuirea lor. forma frontului Unităţii Popu cest sens, evenimentele din gajare. c u tu lu i p ic to r sp a n io l.
tn primul rînd, pe exponenţii lare, format din socialişti, co Peru, Bolivia şi chiar Vene
partidului de guvernămînt. Prevederi ca restabilirea con zuela, unde afirmarea drep ION PATRAŞCU
Un element nu mai puţin trolului asupra exploatării munişti, dizidenţi ai liberali tului ţârilor respective de a
i toas
Rtdactla sf administraţia ilarului : Dava, itr. Dr. Patru Groia nr. J3. Telafoana r 12Jt7 |l 11588. Tiparul i IntrupHndaraa poligrafic« Doca.