Page 9 - Drumul_socialismului_1970_10

_
Mwcfa., M - ' \* _ i
0£ j t f ; * * • .
L£lî^ a PROLETARI D IN T O A T E Ţ Ă R ILE . U N IŢ I-V A !

I ffl încheierea dezbaterilor

J generale la O.N.U.

I ■ Mişcări revendicative în

| ţările capitaliste

1 @ Preşedintele Nixon si-a
1 ’
| încheiat vizita în Iugoslavia

| H Situaţia din Vietnam,

I Cambodgia, Iordania
| |

ANUL XXII. Nr. 4895 SIM BATA 3 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Sarcinile viitorului cincinal în dezbaterea adunărilor generale ale salariaţilor
Largă participare !a

MECANISMUL PRODUCŢIEI DE METAL Tîrgul internaţional

Bucureşti

reglat optim, la parametrii înaltei rală a Tlrgului internaţional naţional Bucureşti continuă CONFERINŢA
La apropiata ediţie inaugu­
să sosească mărfurile ţări­
Bucureşti şi-au anunţat pre­ lor şi firmelor participante. NAŢIONALA
zenţa 728 de firme din 30 de Din cele aproximativ 6 500 DE ALERGOLOGIE
ţări, din care 82 organizează tone de produse ce vor fi ex­
standuri individuale.
puse, in incinta complexului
calităţi şi eficiente expozante — furnizată de expoziţional se găsesc, de pe îneeput în Capitală lu­
Vineri dimineaţă.
au
Lista completă a firmelor
acum, peste 5 000 tone.
organizatori — indică deci •ir crările primei Conferin­
o largă participare interna­ Pe un autocamion special ţe naţionale dc alcrgolo-
gic, organizată dc Uniu­
Avînd de îndeplinit sarcini înfăptuirea în totalitate a de utilizare. Referindu-se la activitate n combinatului în ţională la prima manifestare a fost adusă la Bucureşti nea Societăţilor dc Ştiin­
de mare amploare şi comple­ sarcinilor şi angajamentelor efectul dăunător al abaterilor viitorul cincinal, nu s-a ac­ ¡de acest gen organizată de capsula navei spaţiale „A-
xitate, siderurgîştii hunedo- pe 1970 constituie pentru si- de la aceste cerinţe elementa­ ţionat in măsura posibilităţi­ ' ţara noastră. Totodată, se pollo-10a, care in luna mai ţe Medicale.
reni au desfăşurat In acest derurgişti elementul esenţial re, directorul general al com­ lor. Se remarcă in această di­ remarcă prezenţa a nume­ 1969 — avlnd la bord pe Tarticipă academi­
cincinal o vastă şi rodnică pentru finalizarea actualului binatului a readus în discuţie recţie preocuparea scăzută roase firme de reputaţie cosmonauţii americani Tho­ cieni, profesori, cadre
activitate, în care s-au conju­ cincinal şi, în acelaşi timp, faptul că la furnale s-au în­ pentru gospodărirea metalu­ mondială, care participă la mas Stafford, John Young şi medicale dc specialitate
gat armonios eforturile Inten­ o premisă hotârîtoare pentru registrat în acest an mai bi­ lui în oţelârii, unde recircu- Tlrgul de la Bucureşti cu Eugene Cernan — a efectuat din întreaga ţară. pre­
se şî spiritul de iniţiativă, trecerea la înfăptuirea sarci­ ne de 1000 de ore de staţio­ larea metalului ca urmare a mărfuri expuse tn pavilioa­ zborul orbital in jurul Lunii. cum şi un mare număr
abnegaţia şl responsabilita­ nilor din noul cincinal. Re- nări, ale căror consecinţe sini pierderilor se menţine la un nele naţionale sau tn stan­ Cabina spaţială va fi expusă dc cercetători şi medici
tea, competenţa şl pasiunea marcînd că şi în acest dome­ pierderea unei producţii de nivel de peste 8 500 tone bi­ duri proprii. la pavilionul cu care S.U.A. cu reputaţie internaţio­
în muncă. Pe acest fundal, niu realizările cantitative sînt 54 000 tone de fontă şi depă­ nar, ceea ce echivalează cu ★ participă la Tlrgul interna­ nală în acest domeniu »
hotărîrile. partidului privind peste prevederi, vorbitorul a şirea consumului specific de producţia unui cuptor de 400 Pe adresa Tirgului inter ţional din Capitala ţării. sosiţi din 15 ţări.
dezvoltarea, îmbunătăţirea ca­ insistat asupra modului în cocs cu 16,7 kg pe tona de tone pe 8 zile. Insuficient de In atelierul I.P.S.P. Deva se După cuvîntul dc des­
lităţii şi eficienţei producţiei care s-au îndeplinit sarcinile íonlá. Implicaţii similare s-au concludente sînt progresele confecţionează o varietate chidere, rostit de prof.
de metal, măsurile pentru privind creşterea eficienţei creat şi în sectorul bluming- făcute în reducerea consumu­ largă de piese de schimb ne* dr. docent Marcel Sara­
perfecţionarea conducerii, or­ economice. In primele trei semifabricale. Aici, din cau­ lui specific la laminoare. cesare utilajelor de construc* gea. preşedintele Comi­
ganizării şi planificării eco­ trimestre din acest an, Hune­ za slabei preocupări a con­ Ponderea rebuturilor în ţii, ceea ce contribuie din plin Intensă activitate tfe inovaţii tetului dc organizare al
nomiei au fost traduse con­ doara a dat economiei naţio­ ducerii tehnice pentru între­ structura normelor de con­ la creşterea indicilor de utili­ conferinţei, participanţii
secvent în viaţă, Hunedoara nale un spor la producţia ţinerea şi repararea utilaje­ sum continuă să fie ridicată zare a capacităţilor de pro* au fost salutaţi dc dr.
metalului fierbinte' aducînd globală de 80 milioane lei. la lor, neasigurarea cu piese de — 20 000 tone în oţelârii şi ducţie aflate in dotare. Constituind la început temă cent o inovaţie constind in rea­ docent, Eugen Mareş, ad­
un aport considerabil la pro­ producţia marfă de 107 m ili­ schimb şi exploatarea neco­ 21 000 tone la laminoare — de studiu pentru specialişti, lizarea unul răsturnător auto­ junct al ministrului să­
gresul economic al patriei. oane lei şl 60 milioane lei be­ respunzătoare, s-au înregis­ ¡nfluenţînd negativ asupra înlocuirea cărămizilor refractare mat de blumuri. Folosirea In­ nătăţii. acad. Aurel Mo­
Rezultanta acestui uriaş neficii suplimentare. Econo­ trat peste 230 ore stAţionâri cheltuielilor materiale de pro­ din import, necesare la arză­ stalaţiei amintite asigură o ţa, preşedintele Acade­
consum de energie materială miile obţinute la mia de lei accidentale care echivalează ducţie cu aproape 57 milioa­ torul cuptoarelor adinei ale productivitate sporită la efec­ miei dc Ştiinţe Medicale,
şi umană, de potenţial tehnic producţie marfă însumează cu posibilitatea de a obţine ne lei. Aceste deficienţe re­ blumingulu) de 1 300 mm de tuarea acestor operaţii ce fac prof. dr. docent Valcrian
şl organizatoric, de efort şi 38 milioane lei, aportul prin­ o producţie suplimentară de flectă nemijlocit faptul că In drum spre j la C.S. Hunedoara s-a mate­ parte din fluxul tehnologic Popescu, preşedintele U­
inventivitate o constituie în­ cipal fiind adus de reducerea 48 000 tone blumuri de re­ gradul de disciplină şi exi­ rializat acum in practică. So­ principal de laminare. niunii Societăţilor de
deplinirea şl depăşirea sub­ consumului de metal, mate­ laminare. genţă, calificarea şi speciali­ festival | luţia aparţine inginerului Mar­ Munca creatoare de con­ Ştiinţe Medicale.
stanţială a tuturor prevederi­ riale refractare, cărbuni pen­ Ultimul an al cincinalului zarea. competenţa şi răspun­ cel Pâcuraru şi maistrului Teo­ cepţie a inovatorilor combina­
lor cincinalului actual. Infor­ tru cocs. S-au livrat peste a înseninat pentru siderur- derea pentru îndeplinirea ri- Pionierii }l şcolarii Ansam­ dor Bozdoc, care lucrează în tului este oglindită de cele
marea prezentată de tovară­ plan la export. în condiţii cişli trecerea la înfăptuirea blului a rtiilic ico la r al Iude­ j sectorul bluming - semifabri­ 126 de inovaţii şi raţionalizări UN NOU LOT
u lu i M ure; au prezentat, ii-
şul ing. Costache Trotuş, di­ calitative superioare, impor­ unor sarcini deosebit de mo­ LAURENT1U VISKI laie trecute, In ta lc ,,A rto" . cate. Avantajele ce derivă din prezentate şi înregistrate de la DE TRACTOARE
rector general al C.S. Hune­ tante cantităţi de metal, cu bilizatoare în creşterea efi­ din Deva un bogat spectacol | aplicarea inovaţiei sînt mul­ începutul anului la cabinetul
doara, la adunarea reprezen­ un echivalent valutar supli­ cienţei şi calităţii producţiei cuprinzind dansuri populare i tiple : creşte durabilitatea ar­ tehnic. Din acestea pînâ in LA EXPORT
tanţilor siderurgiştilor pentru mentar de 33,8 milioane lei de metal. In acest domeniu, Continuare m pop; ? o rom ânetti ;i m aghiare, piese j | zătoarelor şi siguranţa în func­ prezent 57 se aplică cu rezul­
de muzica populara ;i culta
dezbaterea sarcinilor cincina­ valută. care va dîrecţiona întreaga ezacutato cu virtuozitate de j ţionare, se reduce timpul de tate bune in producţie, iar e­ Marca uzină braşovea-
lului viitor, relevă că pînâ la Evidenţiind dimensiunile, soli ştii vocali si instrum entişti j staţionare a cuptoarelor, se ficienţa lor esle evaluată la nă a pregătit un nou lot
finţle cincinalului se preîiml- semnificaţia şi importanţa oi nnsom bluhii. ca uz* I elimină importul de cărămizi peste 13,6 milioane lei eco­ de tractoare pentru a fi
Dupâ spectacolele
nă depăşiri de - 706 milioane deosebită a acestor succese, | meazâ sâ le prezinto pe ico- destinate acestui scop' Econo­ nomii postcaleulate. La rindul expediate in Franţa Cu
lei la producţia globală. 354 reprezentanţii ¡.salariaţilor din nele Timişoarei, ansam blul miile postcaleulate ce se obţin lor, autorii beneficiază de o acestea, numărul trac­
din
cravatelor roşii
milioane lei la producţia combinat au procedat la o i M ure; va reprezenta judeţul 1 1 pe această cale întrec suma recompensă insumind aproxi­ toarelor livrate la export,
arta
marfă şi 375 milioane lei be­ exigentă evaluare critică a PAGINA A ll-A ! noastrâ jcolo ra la Festlvolul de 105 000 lei. mativ 404 000 lei. dc In începutul fabrica­
neficii. Pînă la sfîrşitul tri­ activităţii, la căutarea unor | Internoţienal ,.Bucuria Euro- Tot în sectorul bluming - ţiei şi pînă acum, sc ri­
mestrului III s-a Atins nive­ soluţii şi modalităţi de înlă­ | pei” , de la Belgrad. semifabricate s-a aplicat re- Z. AVRAM dică la 80 000.
lul producţiei de oţel prevă­ turare a tuturor defecţiunilor Tractorul cu indicati­
zut pentru cincinal, ceea ce care împiedică funcţionarea vul „Madc in Roumania”
constituie o realizare de ma­ optimă a mecanismului eco­ - - - - - - V este prezent astăzi in
re valoare pentru întregul co­ nomic al combinatului. Dez­ V i a ţ a peste 50 de ţări ale lu­
lectiv al combinatului. Vor fl baterile au avut ca principal mii. Nu dc mult, ziorc-
de asemenea depăşite preve­ obiectiv necesitatea asigurării La F. C. Praştie le au relatat despre suc­
derile cincinalului cu 642 000 funcţionării normale, fără de­ cesul dc care s-au bucu­
tone fontă şi 48 000 tone la­ ranjamente a fiecărui agre­ rat tractonrclo româneşti
minate finite, iar sporul de gat siderurgic, repararea şl ş e a i i î prezente la Tirgul inter­
naţional dc (a Damasc.
productivitate pe întregul cin­ întreţinerea la timp şl de ca­ îndeplinirea angajamentelor - Airi, tractorul „Universal"
cinal se estimează la 151738 litate a acestora în scopul a fost supus unui nou şi
mindrie pentru întregul colectiv pînd la un originoi con­
lei pe salariat. obţinerii unor înalţi Indici riguros examen. Partici-
curs, alături dc tractoare
cu renume, tractorul ro­
Indeplinireo intoemoi o sar­ Io sută din sporul producţiei industria chimică şi produse mânesc a parcurs 280
mmm cinilor de plan şi angajamen­ globale s-a obţinut pe seama din mase plastice in valoare km, avind în remorci
-..şti y-
■
8 000 kg. Apoi, cu jumă­
telor luate în întrecerea socia­
de 1 465 000 lei. Angajamentul
creşterii productivităţii muncii.
listo constituie o chestiune de Rentabilitatea fabricii a crescut la mase plastice şi oxizi de tate din această încărcă­
onoare pentru întregul colectiv de Io 24 la sută cit era în fier în unităţi fizice o fost de­ tură, a urcat o pantă de
de la F.C. Ordştîe. Este un 1965 la 39 Io sută în acest an, păşit cu 200 şî respectiv 5 45 grade. In sfirşit. a
merit al comitetului de partid, iar întregul volum de beneficii tone. arat o parcelă dc 45 ha
al comitetului sindicatului şi care s-o obţinut în 1965 se Oameni ca Dumitru Domno- intr-un so) arid. subtro­
ai organizaţiilor de partid şi realizează acum într-un 'singur ru. Cornel Don, Juja Marian, pical. Juriul, sever, care
sindicale din secţii care ou trimestru. Vasile Homorodeonu. Ludovic penaliza orice oprire n
ştiut sa mobilizeze şi să în­ In perioada care s-a scurs Kisser, ‘ Troian Heasă, Nicoloe motorului, orice defec­
sufleţească în munco pe toţi din acest an s-ou înregistrat Corneo. Stoica Monolescu. ţiune tehnică, a desem­
salariaţii fabricii pentru res­ rezultate de seomo atit în în­ Constontin Rohoveonu, loon nat drept învingător
pectarea cuvîntului dat. deplinirea planului cît şl o an­ Berei şi alţii, cu profesie şi tractorul românesc. Tn
Şi in acest an, care mar­ gajamentelor. Astfel, la pro­ specialităţi diferite şi-au adus urma unor asemenea c-
chează încheierea actualului ducţia globală, pe 8 luni, s-o şi îşi oduc o valoroasă con­ xamenc concludente,
plan cincinal şi trecerea la înregistrat o depăşire de tribuţie Io toate succesele obţi­ tractoarele româneşti au
devenit o marfă solici­
realizareo sorcinilor viitorului 5 653 000 lei. la producţio nute. tată pc pieţele ţărilor
plan de cinci ani, colectivul marfă de 5 393 000 lei, iar la Aceste rezultate sînt urma- europene, asiatice, afri­
F C. Oroştie a demonstrot ca producţia morfă vînduto şi înca­ reo firească a eforturilor în­ cane şi sud-amcricanc.
ştie so-şl respecte cuvintu! dat sată de 7 906 000 lei. Economiile tregului colectiv, a hotărîni sa­ Dc altfel, mai mult dc
înscriind pe graficele de oro- suplimentore Io preţul de cost şi le şi a strădaniei depuse pen­ 50 la sută din produc­
ducţie şi ale întrecerii realizări beneficiile date peste plan se tru a îndeplini cu cinste sarci­ ţia uzinei braşovene este
meritorii, reuşind so d ?a o pro­ cifrează Io aproape un milion nile încredinţate de partid, destinată exportului. Dc
ducţie suplimentară faţă de lei. Aceasta co urmare a creş­ pentru a încheio cu succes ac­ asemenea, tractoarele ex­
prevederile iniţiale ale octuo- terii productivităţii muncii foto tualul plan cincinal şi crearea portate beneficiază dc a-
lului plan cincinal în valoare de plan şî angajament cu celor mai favorabile premise sîstcnţă tehnică asigura­
de 173 milîoone lei, iar nivelul 1 199 lei pe cop de salariat şi oentru îndeplinirea prevederi­ ţi dc specialişti români
producţiei globale prevăzut a reducerii cheltuielilor la 1 000 lor cincinalului viitor, încă din aflaţi peste hotare. în
pentru ocest an a fost otîns lei producţie marfă cu 6.7 lei primele zile ale anului 1971 - codrul acţiunii complexe
Lăcătuşii loon Pavel şl Ştefan Hunîadi din cadrul atelierului de lagăre morgoil de la C.S.H. execută verificarea încă in cursul anului 1968. Pro­ De menţionat este şi faptul ca an de început spre noi reali­ de „service” .
unei bucşe de fus în vederea montării acesteia la unul din laminoare. ductivitatea muncii înregistrea­ în aceasta perioodo s-ou pro­ zări de prestigiu pe frontul
ză o creştere de peste două
Foto : V. ONOIU dus şi livrat peste sarcinile de muncii. DRUMURI
ori faţă de 1965, iar peste 80 plan piese de schimb pentru N. ZAMFIR
MODERNIZATE
Şantierele Departamen­
tului transporturilor au­
S»/ \ to. navale şi aeriene au
L u c e i n n SEMĂIUATUl $1 RfüiüME naţionale Botoşani — Să-
acestea
terminat zilele
modernizarea drumurilor
veni, în lungime de 40
km şi Calafat — Becbct,
20 km. Modcrnizarca ar­
m m c m r m / principale — respectiv însâ- lizări nesatisfâcâtoare se si­ natul va intra într-o perioa­ se mai găsesc preşedinţi şi ga, Ruşi etc., unde nu s-a re­ terelor respective a avut
La ora actuală două acţiuni
drept scop crearea unor
mînţarea pâioaselor de toam­ tuează şi C.A.P. Sîrbi. Singu­ dă de stagnare dacă, bineîn­ ingineri care dau din colţ în coltat nimic din producţia a­ legături lesnicioase între
ra deosebire este că aici ,,s-a
pornească
cestui an, sâ se
ţeles, polidiscurile nu se vor
colţ pentru rezolvarea proble­
centrele
administrative,
nă şi recoltatul culturilor tîr- reuşit” ca pe 7 hectare sâ- folosi cu întreaga capacitate. mei seminţelor. Condiţionarea mai hotârit la acţiune. Asu­ economice şi sociaf-cultu-
Intensificaţi eforturile pentru Impulsi­ zii — reţin întreaga atenţie niînţn să-şi găsească locul Un decalaj apreciabil — pe­ nccoi espunzâtoare face ca pu­ pra necesităţii urgentării rale din judeţele Boto­
a conducerilor de unităţi, a
sub brazdă. Pînâ la îndepli­
slringerii recoltei nu este ca­
ritatea unor loturi de semin­
ste 100 hectare — între su­
cadrelor tehnice, cooperatori­ nirea planului — 122 hecta­ prafaţa arată şi cea însâmîn- ţe primite spre analiză de zul sâ mai insistăm. Este su­ şani ţi Dolj. precum şi
onarea ritmului fnsămînţărli culturilor de lor şî mecanizatorilor. Urmă­ re — cîtc zile vor trebui sâ ţatâ s-a creat şi la C.A.P. Be- laborator sâ se afle pentru a ficient sâ amintim doar câ în dezvoltarea turismului.
rind stadiul executării lor, mai treacă ? riu. Cele 7 tractoare aflate în doua oară sub semnul între­ multe cooperative agricole pc în vederea scurtării
se găsesc suficiente motive de Cu semănatul nu se' prea unitate, prinlr-o utilizare cu bării. îngrijorarea vizează co­ terenurile ocupate încă cu termenului de dare in
toamnă! Folosiţi din plin utilajele şi tim­ îngrijorare în legătură cu grăbesc nici cooperatorii din randament maxim, pot face operativele agricole din Peş- porumb, cartofi snu sfeclă, funcţiune, constructorii
pregătirea recoltei viitoare şi Vîlcele. E adevărat că au c- sâ dispară diferenţa respec­ lişu Mare. Vaidei, Streisîn- trebuie ca în următoarele au aplicat cu succes .so­
pul favorabil în vederea respectării e­ strîngerea producţiei anului fectuâţ arături pe 160 hecta­ tivă. mecanizatorii din sec­ georgiu, Mânerău, Dobrn şi două sâplămîni sâ fie însă- luţii tehnice avansate,
în curs. re şi au pregătit patul germi­ ţia condusă de Ion Şendres- altele. Găsirea soluţiei pentru mînţat griul. printre care amintim
^Cooperatorii din Ocolişu nativ pe 61 de hectare, dar oir putînd face astfel dovada ieşirea din impas se impune Exemplele citate sînt sufi controlul calităţii îmbră-
pocii optime şi efectuării la un nivel Mic au uitat parca de' ce în la însâmînţarea griului au re­ câ depăşirea planului de ve­ cu acuitate, deoarece zicala ciente pentru a demonstra că rominţilnr nsfalţicc cu
acest an producţia de grîu zultate destul de anemice, re­ nituri îşi găseşte corespon­ „ceea ce semeni, aceea cu­ nu sc acţionează energic şi ajutorul izotopilor radio­
activi. De asemenea, este
calitativ superior a semănatului! Reali- s-a situat sub nivelul aştep­ prezentând mai puţin deeîl dent şi în nivelul producţiei legi” şi-a dovedit din plin cu destulă hotâiîre în vede­ de remarcat dotarea şan­
valabilitatea.
de grîu ce se va obţine în
tărilor Vrînd cu tot dinadin­
pe
în practică
norma unei semănători
rea transpunerii
sul sâ bage toamna în iarnă, trei zile (?). In ceea ce pri­ anul următor la cooperativa Despre recoltări se poate a sarcinilor stabilite în agri­ tierelor cu utilaje şî in­
zînd zilnic norma stabilită pe fiecare pînâ acum nu au pus sub veşte păstrarea ritmului lent agricolă din Beriu. Nn mai spune că. dacă în unele cultură pentru această toam­ stalaţii de marc randa­
brazdă nici un bob de grîu. la semănat nu se lasă între­ puţin important esle însă ca locuri porumbul mai este în­ nă. Sâ nu ştie oare consiliile ment, care au asigurat
o productivitate ridicată
tractor şi semănătoare, asiguraţi o ba­ Cele 50 de hectare teren pre­ cuţi nici cooperatorii din Bre­ şi cooperatorii sâ muncească că verde, nu mai există nici populare comunale, conduce­ şi realizarea unor lucrări
17(1
tea Slreiului. Din cele
cu tragere de inimă la elibe­
gătit aşteaptă ca cineva
din
rile cooperativelor agricole şi
un motiv sâ se amine scosul
conducerea cooperativei (pre­ hectare planificate, sâmînta rarea celor aproape 70 dc cartofilor. Pînâ acum, drept inginerii câ decalările de ter­ dc calitate.
ză trainică recoltei anului viitor! şedinte Nistor Rujoi) sâ dea s-a încorporat pc mai puţin hectare de culturile premergă­ „scuză” , s-a invocat faptul că mene se soldează cu pierderi
semnalul de începere a se­ de 40 de hectare. Mai este toare pâioaselor de toamnă. pămîntul a fost prea tare. substanţiale din recoltă ?
mănatului. pregătit terenul pentru o zî- Acum, clnd trebuie sâ lu­ Ploaia a creat condiţii ca şi
In rîndul unităţilor cu rea­ douâ de lucru şi apoi semă­ creze din plin la Insâmînţârl, la C.A.P. Ocolişu Mic, Gînţa- . N, TRAIAN