Page 90 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 90
2 DRUMUL SOCIALISMULUI $ «r. 4916 @ MIERCURI 28 OCTOMBRIE 1970
w
GRUA FATA DE UTILAJE - Amenajări
PROBLEMA PROBLEMELOR PRODUCŢIEI de protecţie
Anul acest« plrliaşcle c«rc
Adunările generale pentru nă pe cel din ju r de a îngriji crearea unei preocupări de ră, In aprovizionare« cu piese trec prin municipiul Dova şi
dări de seamă şi alegeri din maşinile de încărcat, de a le masă pentru reducerea consu de schimb nu se întâmpinau oraşul CAIan au cArat pe
acest an oferă nenumărate e- curăţa după fiecare schimb. m urilor de materiale, pentru parcă atîtea greutăţi — spu strAzl, tn canale sute (le me
xemplc ale afirm ării conştiin Comuniştii au fost trim işi aco prevenirea abaterilor de ]a nea un participant !a cuvînt tri culil dc aluviuni. IWuhA bA
tale dc cap au dat astfel gos
ţei comuniştilor, a responsabi lo pentru 6 avea o deosebită N.TS. (Este pozitiv faptul că Subscriem I De clnd mina podarilor. Pentru ca forţa lor
lită ţii morale şi politice pe grijă faţă de avutul obştesc. în 6chimbul în care îşi des Muncelu Mic a devenit secţie (UstrugAtoare (n timpul pinilor
care o au pentru tot ceea ce Aceeaşi idee a fost subli făşoară activitatea organizaţia a E.M. Deva nu s-au petrecut torenţiale sA nil se mal poatil
se întîmplă în jur. Multe a- niată şi de Stan Dobrin, Liviu de bază nr. 2 nu s-a înregis mari schimbări. Incinta, dru manifesta, gospodarii din Deva
dunâri generale răspund cu Stoica, Alexe Evdochinov. Ei trat în acest an nici un acci murile de acces sînt tot atît dc şl CAIan cxecutA sau au exe
cutat o serie dc nmenaJArl dc
prisosinţă prevederii statuta au recomandat ca atunci cînd dent cu incapacitate de mun prost întreţinute şi gospodări protecţie.
La Deva, pc vcrsanţll care
re de organe conducătoare de o brigadă se mută de la un a- că). te, calitatea reparaţiilor şi re str&Julesc plralelo Aurel Vlal-
partid. batnj la altul să nu i se Mal palid a fost abordată viziilor nu s-ft îmbunătăţit, a cu, Valoa Cozlc) şl Valea CA-
O asemenea adunare genera schimbe maşinile de încărcat grija faţă de utilaje în aduna provizionarea de iarnă cu ma lugftrenl s-au amenajat gnrdurl
lă a fost cea a organizaţiei de date in primire, efectivul de rea generală a organizaţiei de teriale abia acum începe (cînd | de nuiele pentru oprirea vll-
¡ turllor. La punctele unde ptra-
bază nr. 2, raionul I produc lăcătuşi să fie repartizat ra bază schimbul B din raionul a căzut prima zăpadă), iar în lele deverscazA in canalul co
ţie, de la E.M. Deva. Prin ce ţional pe schimburi, să fie re vestic al minei Muncelu Mic. ce priveşte piesele de schimb lector sc amenajează prize spe
s-a caracterizat ? Prin greuta s-au făcut redistribuţii şi din ciale de captare care vor re
tea şi sobrietatea cuvîntului ceea ce era... ţine toate aluviunile sA pAtrun-
comuniştilor, prin evidenţie Schimbări destul de anemi dA tn canal.
rea cauzelor unor deficienţe ce ou avut loc şi în munca de La CAIan sc cxecutA In Ju
şi mai puţine referiri la ceea partid în urma constituirii, n- rul cartierului Oraşul nou un
ce trebuie să facă alţii, în fi cum 6 luni, a organizaţiilor şanţ do gardA tn lungime to
ne, printr-o abordare cu a- de bază pe schimburi şi ra Jn cadrul secţiei mecanice a I.P.S.P, Deva lucrează şi frezorul loan Poenar care este un tala de 1,5 km.
devârnt de pe poziţiile de for ioane. Adunarea generală a bun cunoscător al meseriei alese. Foto: N. GHENA
conducător politic al întregii criticat faptul că membrii de
activităţi. Tonul nu l-a prea partid sînt mutoti (iarăşi I) de
dat darea de scamă, cl parti pe un schimb oe altul în raio-
cipanţii la discuţii, prevederi nn| vestic (şef de raion teh
le concrete ale proiectului de nicianul loan Jianu, membru In biografia tlnârâ a Liceu Reducerea cheltuielilor de circulaţie în alimentaţia publică
hotărîre prezentat. al comitetului de partid pe lui Industrial din Petroşani şl-a
înscris debutul prima revistâ
Ocupîndu-se de problemele mină), că la încasarea cotiza dc ştlinţA şl culturA- Cel care
producţiei, participanţii la dis vizuite troliile de manevre de Şl aici se lucrează cu maşini ţiilo r se întîmnină greutăţi au Inlţlat-o şl au participat
cuţii s-au oprit, cu precădere, la suitori, locurile de muncă de tipul celor utilizate la mi (chiar Gavril Fnti, membru la redactaren ci l-au jţAsIt un
nume desprins din preocupA-
asupra g rijii pe care comuniş mecanizate să fie dotate cu un na Deva. Adunarea avea, de al biroului organizaţiei, n cre rHc lur cotidiene, din Insâşl „Rabatul“ acordat neajunsu
tii trebuie să o încetăţenească minim necesar de scule. fapt, de dezbătut, mai pe larg, at asemenea greutăţi şi multe munca lor. I-au zla „BrAţaro
fată de întreţinerea utilajelor, G rija faţă de utilaje consti alte probleme : cauzele muncii discuţii) şi a spus cu clarita de nur", pentru cn paginile cl
sA fie — şi azi, şl mtlnc —
modului cum se acţionează la tuie la această mină proble de unul singur în cadrul ve te că este destul de dificil să deschise meseriei frumoase, dar
Introducerea metodelor noi, ma prdblemelor producţiei. chiului birou, neplata la timp lucrezi ca organ ales în con de loc uşoare, pe care şl-au a-
domeniilor unde să fie intensi Lipsurile privind întreţinerea a cotizaţiei de către unii mem diţiile cînd comuniştii îţî dau Ics-o: mineritul. al revistei rilor „subţiază“ rentabilitatea
Primul
mimAr
ficată munca politico-organi- lor — coroborate şi cu defici bri de partid, de ce nu s-au ţi numai mandatul Har nu te n- „BrAţara de aur", moment
zatoricâ. enţele din aprovizionarea cu nut uncie adunări generale şi Jlltă 7 7 ?
— Mina noastră este cunos cauciucuri — s-au şl răzbunat. altele. S-a discutat însă şi Situaţia de Ia Muncelu Mic,
cută ca una din cele mal me In 4-5 abataje, mal înainte despre grija faţă de «avutul cu modul cum se ţin încă adu R itm urile şi proporţiile de conducerile unităţilor opera a făcut ca planul de beneficii
canizate (aici toate abatajele mecanizate, s-a revenit la troc obştesc : o locomotivă de mi nările generale, eum se achită dezvoltare complexă a econo tive, pe toţi lucrătorii din co să nu fie realizat cu 848 000
merţ pentru luarea celor mai
miei impun ca prin antrenarea
au fost dotate cu maşini de cu toate im plicaţiile inerente nă stă descompletată de do unii membri de partid de obli „Brăţării Iei, iar gradul de rentabiliza
încârcat-transportat) — spu asupra productivităţii muncii. uă luni (timp în care s-a unor cheltuieli minime în toa eficiente măsuri de pregătire re să fie mai redus cu aproape
te sectoarele de activitate să
a cQndiţiilor necesare reali
nea Dumitru Lehacl. Utilajele In adunarea generală s-a ce transportat manual pe circa 1 gaţii statutare elementare, cu se obţină maximum de venit. zării eficienţei economice sta 50 la sută faţă dc cel plani
de care ne servim la realiza rut ca în introducerea metode km de traseu), există multă nerespectaren de către condu In contextul acestei cerinţe, ficat.
rea sarcinilor de plan, care lor noi de extracţie să se fa debandadă şi risipă în gospo cerile administrative a struc unităţile comerciale sînt che bilite pentru anul 1971 şi ur In reţeaua alimentaţiei pu
ne uşurează munca şl de fapt că mai m ult sim ţit aportul dărirea carburanţilor şi lubri- necesită o intervenţie efecti _de aor“ mate ca în activitatea ce o des mătorii. Care este stadiu] a blice din Valea Jiului se în-
stabilite
turii organizatorice
Constituie
cestor pregătiri ?
cu care ne cîştigâm pîlnea, sînt specialiştilor, al centrului de finnţilor, pentru un venti) la făşoară să depună eforturi bilanţul realizărilor anului în tîlnesc dese cazuri de indisci
bunuri obşteşti pentru procu cercetări miniere local. De a maşinile de încărcat se pierd susţinute pentru reducerea plină în muncă, produse de
rarea cărora s-au făcut mari semenea, 1 s-a recomandat bi ore de căutări etc. vă, stăruitoare a Comitetului curs o bază suficient de so slabă calitate, comportare ne
eforturi. Da fiecare loc de municipal de partid Deva. cheltuielilor de circulaţie, fo lidă pentru demararea cores civilizată faţă de consumatori,
losirea eficientă a, fondurilor
important în viaţa Liceului in
muncă au fost repartizaţi co roului organizaţiei de bază să — Cînd secţia noastră era dustrial din Petroşani, vine cn punzătoare a cincinalului ? servire cu lipsă de gramaj,
munişti. Nu toţi însă îndeam- orienteze munca politică spre considerată exploatare minie- I. MIRZA o temnllcA bogatâ şl vnrJatA materiale şi băneşti de care Urmărind aceste obiective nerespectarea orarului de
sA rAspunda cerinţelor majore dispun, exploatarea cu ma la două unităţi comerciale im muncă şi a condiţiilor dc igie
ale învAţAmmtulul de speciali ximum de randament a spa portante din judeţul nostru —
tate. Paginile II slut deschise ţiilo r comerciale şi a utilaje T.A.PL. Deva şl Petroşani — nă. Toate aceste neajunsuri
dc o documentat A incursiune sînt trecute cu vederea de că
| 0.C L. produse in- j In mineritul VĂII Jiului, în care lor din dotare. se desprind concluzii demne tre conducerea T.A.P.L. Petro
de semnalat. In primele 9 luni
Cincinalul viitor, de care ne
autorii — elevii Romeo Matei
şani, iar organizaţia de par
Responsabilitatea beneficiarilor ! dustrlaie Deva şl loan Niţar din anul V — mai despart doar două luni, de activitate din acest an, ' tid nu intervine cu măsuri e
s-au slrAduit şi au reuşit sA
T A.P.L. Deva îşi
pune în faţa unităţilor comer
realizează
o facA nu nuinnl cu Iscusinţa
unor buni condeieri, cl şl n ciale sarcini deosebite în a toţi indicatorii de plan cu în nergice pentru tragerea ta
răspundere a celor vinovaţi.
unor „temerari mineri". Cum
Dacă în ceea ce priveşte ac
administraţie ale centralelor Cu tofă Indicata-1 Instruirea practlcA constituie • cest sens. Organizaţiile de semnate depăşiri, iar nlimen- tivitatea comercială şl de pro
partid din comerţ sînt chema
tnţla publică din Valea Jiu
factorul esenţial in prcgAtircn
:
t
de investiţii industriale, comitetelor de di viitorilor specialişti in industria te să îndrume şi să sprijine e lui înregistrează numeroase cadenţa, lucrătorii din alimen
ducţie lucrurile nu-şi găsesc
recţie, în colaborare cu con
minicrA, accastA tcmA este larg
fectiv comitetele de direcţie,
restanţe. Astfel :
dczbAtutA in coloanele revis
ducerile
organizaţiilor
de
construcţii, le revine sarcina iii depăşiţi tei de cAtrc Ing. Vladimlr Glo Diferenţe faţă de plan taţia publică a Văii Jiului nu
sau şi praf. Scvcrlnn Groza,
ţia judeţeană de gospodărire de a soluţiona pînâ în cel Iar noutăţile In minerit, pc — în mii Ici — s-au dovedit prea zgîrciţi în
plan mondial, sînt fAcutc cu
comunală nu s-au preocupat mai mic amănunt proble Colectivele de miincA din ca- ■ efectuarea unor cheltuieli su
lUrmore din pag. 1) ! drul O.C.L. produse imUisirî«- ¡ noscute dc cAtrc Zian Moilor. Nr. T.A.P.L. T.A.P.L.
în suficientă măsură pentru mele neclarificalc, să inter le Deva au inchclai la finele : „Cibernetica — o nouA ramu plimentare, depăşind prevede
Impulsionarea elaborării do vină la forurile tutelare pen color trei trimestre un bilanţ • rA a automaticii“, „istoria ra- crt. Indicatori Deva Petroşani rile cu peste un milion de lei.
rliotehnicii", „Curiozităţi fizice",
cumentaţiilor, iar instituţiile tru rezolvarea unor neajun bogat in rcali/.Ari. Au fost vin- : „Gheorghc Vrlnccamt — un Aşa de exemplu, în timp ce
dutc populaţiei pesie prevede- ■
Regionala de căi ferate De de proiectare răspunzătoare suri ce dep.ăşesc competenţa rile planului Imnuri de consum j maţe geometru român" sint 1. Volumul desfacerii H- 2 485 — 2 727 desfacerea realizată pe fieca
va, au stabilit ca termen de invocă tot felul de motive cu lor dc activitate. Un rol deo ! In valoare de 6 Hi) 000 lei. cîtuva din articolele care dau 2. Rabat comercial - f nm — 228 re metru pătrat de suprafaţă
rezolvare a acestor operaţi totul nejustificate. • sebit în această direcţie le Concomitent cu preocuparea ¡' revistei o notA dc specialitate 3. Cheltuieli de circulaţie — 14 - f 1(159 comercială este mai mică de-
meritorie. In paginile cl îsl RA-
uni sfîrşitul anului în curs. Cum operaţiunile de pregă revine şi organizaţiilor de pentru dcpA^Irna planului de ■ scsc loc şl tinere talente, ale 4. Beneficii -f- 279 — 848 cît prevederile cU 273L de' lei,
la O.C.L.
produse ■
desfacere,
Aiund în vedere că asigu tire se preced unele pe Alte partid din unităţile benefi Industriale s-au depus eforturi ¡ cAror creaţii literare se. îm bi ponderea cheltuielilor de‘ ad
rarea cti studii tehnico-econo- le, In ora actuală utilaje în ciare, comitetelor municipale suslinulc pentru creşterea c- • nă armonios cu problemele dc Din capul locului menţio distanţa tn aprovizionare şi ministraţie şi conducere a
şliinţA şl tehnică ale revistei.
mice constituie numni fa/.A valoare de 143 milioane lei şi orăşeneşti 'de partid care fioienţei economice a fondu- [ O Ilustraţie Inspirată şl tn- năm că la stabilirea tuturor altele. crescut cu 0,13 la sută.
rilor materiale si bAncşti de ■
incipientă, de declanşare « nu sînt încă contractate cu au datoria să urmărească şi care dispune. In acest fel la ■ pri.jltA, o grnfîcA adecvatA dau indicatorilor de plan s-au luat Discordanţa dintre rezulta Reamintim angajamentul co
operaţiunilor dc pregătire, beneficiarii interni şl externi, să îndrume concret şi efica fiecare mic dc lei desfacere, ; „BrAţArlI de aur" — la a cA în calcul condiţiile deosebite tele obţinute de către cele do lectivului T.A.P.L. Petroşani
ror realizare o contribuţie dc
im plicaţiile nefavorabile nle cu ţoale că au trecut 4 luni s-a cheltuit mal puţin docil ■ scamă şl-an adus profesorii în care T.A.PL, Petroşani îşi uă unităţi are explicaţii m ul de a depăşi planul anual de
termenului stabilit de benefi de la ultima scadenţă prevă ce acţiunile de pregătire a prevederile cu 4,61 Ici, ceea ■ Ionel PAdurcanu şi Lcnkc desfăşoară activitatea : numă tiple. Una din preocupările desfacere cu 200 000 lei, redu
ce a asigurat o economic Ia ■
ciari se recomandă de ta sine. zută de Legea contractelor e investiţiilor, astfel îneît exe cheltuielile de circulaţie in va- : Bruiao — o ţinută care promite rul de magazine şi suprafaţă centrale ale întregului colec cerea cu 60 000 lei a cheltuie
In primul rînd, executanţii, conomice. cuţia tuturor obiectivelor a- loare de 6.12 000 Ici şl a fa- j reuşita viitoarelor numere. comercială, dispersarea unită tiv de muncă de la T.A.P.L. lilo r de circulaţie şi realiza
clliiat depAşirea planului de be- ¡
neavînd asigurată documen De nsemenea, în ceea ce nnlui 1971 să poată fi dema i neficii cu 1.4 milioane lei. î LUCIA UC1U ţilor de desfacere în toate lo Deva a fost realizarea planu rea de beneficii suplimentare
taţiA tehnică, în special cea priveşte asigurarea amplasa calităţile din Valea Jiului, lui de desfacere. In acest sens in valoare de 80 000 de lei.
de execuţie, nu pot să-şl con mentelor, trebuie să amintim rată la termen. s-au trim is delegaţi direct la Faptul că după 9 luni de acti
tracteze la timp necesarul de factorilor de răspundere că producători pentru impulsio vitate se raportează restanţe
materiale şi forţă de muncă, şi în prezent mai sînt încă narea aprovizionării cu măr la toţi indicatorii de plan la
întîmpinînd greulâţi în orga 5G de lucrări care nu au e furi, în secţiile proprii de să să se întrevadă că tn re
nizarea producţiei şl a mun producţie s-au preparat o va ţeaua alimentaţiei publice din
cii. Dar, deşi această cerinţă liberate suprafeţele afectate, rietate mai largă de produse, Valea Jiului î<jî fac locul tot
este binecunoscută, cu două fiind ocupate de tot felul de s-au organizat mese tradiţio felul de neajunsuri, vinovaţi
barăci, depozite sau alte imo
luni înainte de începerea nale. întruniri tovărăşeşti, în prim ul rînd fiind membrii
noului an. lucrări în valoare bile. participări la tîrguri şi serbări comitetului de direcţie şi ca
de 244 milioane lei nu du a Rezultatele bune pe care cîmpeneşti. Deosebit de eficient drele de conducere. Nu poate
sigurate proiectele de execu lc-a obţinut judeţul nostru în s-a dovedit controlul periodic fi absolvită de răspundere
ţie. Este vorba de o parte din domeniul investiţiilor în cin pe bază de grafie la unităţile nici Direcţia comercială jude
obiectivele de pe linia fera cinalul actual trebuie ampli comerciale privind modul de ţeană care nu a sesizat şi lu
tă Petroşani-Mintia, unele lu ficate şi consolidate în viito aprovizionare şi deservirea at măsurile cuvenite.
crări de la U. V. Câlan, mo rii cinci ani. Materializarea consumatorilor.
dernizarea şi dezvoltarea pre- fondurilor Alocate cu m axi Depăşirea planului de des Incepînd din acest an. în
paraţiei de la Lupeni, insta mum de eficienţă economică facere a avut un efect pozitiv unităţile comerciale s-au in
laţia de evacuare a sterilului obligă pe toţi beneficiarii cn asupra tuturor sectoarelor de trodus o serie de indicatori
de la E. M. Livez.eni, alimen în perioada care a rămas pî privind utilizarea fondurilor
tarea cu apă potabilă şi in nâ la finele anului să desfă activitate Cheltuielile de cir băneşti şi materiale. U rm ări
dustrială a E. M. Aninoasa, şoare o activitate intensă, p li culaţie au fost reduse cu 14 000 rea şi realizarea lor este dic
nă de răspundere pentru li lei, iar beneficiile au fost de tată tocmai din necesităţile
dezvoltarea E M. Ghelar,
chidarea restanţelor manifes păşite cu 279 000 Ici. De ase impuse de etapa actuală uni
deschiderea de noi lucrări m i tate în pregătirea lucrărilor. menea. a crescut volumul vîn- tăţilor comerciale pe linia de
niere şi alte obiective de la Termenele stabilite pentru n- zărilor pe mp suprafaţă co servirii ireproşabile a consu
C. S. Hunedoara, Aproape 700 vizarea şi aprobarea S.T.E.-u- mercială. s-a redus nivelul matorilor cu m ărfuri şi a ri
rilor, elaborarea documentaţi cheltuielilor de transoort. de
de apartamente şi altele. dicării eficienţei economice.
ilor de execuţie trebuie de pozitare. sortare şi păstrare a Pentru înscrierea activităţii
Slaba pregătire a investiţi vansate cu cel puţin o lună m ărfurilor, a sporit producti T.A.P.L. Petroşani în aceste
ilor a redus şi în acest an de zîle astfel îneît pînâ In vitatea muncii şi. în final, ren coordonate superioare se im
ritm ul de execuţie la obiecti 1 decembrie să se poată în tabilitatea întregii activităţi. pun măsuri radicale, operati
vele miniere din Valea Jiu cheia contractele cu furnizorii Cu totul altfel se prezintă ve şi de mare eficacitate
lui şi pe şantierele de locuin de utilaje şl antreprenorii, lu situaţia la T.A.P.L. Petroşani.
ţe. Cu toate Acestea, Centrala crărilor de construcţii-montaj. Aspect de munca dintr-una din secţiile Fabricii „Vîscoza" din Lupeni. Foto : N. MOLDOVEANU La fiecare mîe de lei produse TRAfAN BARBU
peste
vîndute s-au chel tu i t
cărbunelui Petroşani şi Direc In acest sens, consiliilor de prevederi 12,5 lei, ceea ce activist of Comitetului
judeţean de partid
Aniversăm, în aceste zile, trul dezbaterilor conferinţei re reconstrucţia şî dezvoltarea du-se în fruntea maselor, arâ- fontă, oţel şi laminate, de pe sublinia necesitatea ca: „..to t vohimul producţiei industria
un pătrar de veac de la Con s-au aflat problemele redresă puternică a IndListriei meta tîndu-le cli claritate drumul ce trol, lemn şi prodLise agrico ce este activ, energic şi com le a ţârii. In zona Telluc — monstreazâ convingător forţa
ferinţa Naţională o P.C.R. din rii şi dezvoltării economiei na lurgice şi extractive, a ener irebLiie sâ-1 urmeze pentru îm le. Pe prim plan se situau şi petent în ţara noastră trebuie Ghelar erau cele mai impor transformatoare a socialismu
octombrie 1945. ţionale, verigă principală în geticii şi construcţiilor de ma plinirea aspiraţiilor lor secu refacerea căilor de comunica chemat să contribuie la reali tante zăcăminte cunoscute de lui. Acum 25 de ani industria
lizarea socialistă se punea ca
Cu o semnificaţie deosebită, desfâştirarea victorioasă pe şini. In continua întărire a pu lare de libertate şi emanci ţie, a transporturilor, utiliza zarea acestui plan de refacere minereu de fier ; Valea Jiuhil
prima conferinţă generală a mai departe a revoluţiei popu teri i economice a ţării, con pare, partidul comuniştilor re rea maşinilor în agricultură, economică şi ridicare a ţârii producea peste 05 la sută din o sarcină de perspectivă. As
partidului comunist se înscrie lare, găsirea de soluţii care să ferinţa vedea şi asigurarea în prezenta cea mai influentă aprovizionarea populaţiei. Prin noastre. Partidului nostru ti producţia de cărbune a ţârii ; tăzi, industria a devenit ra
ca un moment crucial în viaţa asigure treptat ţârii noastre săşi a independenţei şi suve forţă politică din ţară. Prin prisma intereselor fundamen revine sarcina de a se alinia Uzinele de fier din Hunedoa mura conducătoare a economi
partidului şi poporului nostru. tin loc pe măsura capacităţii ranităţii naţionale. prograrmil şi lozincile sale de tale ale ţârii, programul adop ca Lin singur om în vederea ra eraLi cel mai puternic cen ei nationale, participînd în
Prin problemele dezbătute şi creatoare a poporului şi «a bo Referindu-se la «această con luptă, P.C.R. întruchipa inte tat prevedea importante mă realizării acestui scop“. La în tru metalurgic ; apoi produ proporţie de 57,4 la sută la
hotărîrile adoptate ea repre găţiilor ci. cepţie clară, sigură şi de per resele întregLilul popor, ale na suri în vederea în tă ririi secto- demnul organizaţiilor dc par cea Uzina Câlan, aveam un crearea venitului naţional. A
zintă o analiză realistă, de o Dezbătînd cu o înaltă răs spectivă, eminenta] om de stat ţiunii române. ruhii economic d irija t de stat, tid, comuniştii înfâptuiau a- bogat fond forestier, exista o fost rezolvată cu SLicces una
mare profunzime, a drumului pundere faţă de destinele po îndelungată experienţă indus dintre problemele cele mai
parcurs de partid în focul lup porului obiectivul politic ma trială în m inerit şi siderurgie. complexe ale revoluţiei socia
tei pentru lichidarea exploa jor — refacerea economică — Iată de ce In lucrările Con liste — transformarea socia
tării, oglindeşte capacitatea sa «aceasta nu era concepLitâ doar ferinţei Naţionale se preciza i listă a agrîCLilturii — temelia
de a aplica învăţătura lui ca o acţiune de lichidare a ră „necesitatea unei valorifi temeliilor emancipării satului
Morx, Engels şl Lenin la spe măşiţelor râzboiulLii, a înapo 2 5 d e a n i d e l a C o n f e r i n ţ a cări cit mai complexe a zăcă românesc. Ştiinţa, cultura, în-
cificul României. Promovarea ierii moştenite de la burghe mintelor de cârbLinî din Valea vâţâmînta] au cunoscut pro
tinei asemenea concepţii a per zie şl moşierime, ci ca o ope Jiului care formează' un tot grese remarcabile. In vasta o-
mis partid ului nostru ca în ac ră vastă, de dezvoltare com industrial organic cu zăcă perâ constructivă s-a cimentat
tivitatea sa ulterioară să îm plexă, pe baze noi, q întregii mintele de minereu de fier din unitatea de monolit dintre
bine interesele clasei munci economii naţionale. Recon- N a ţ i o n a l â a P . C . R . HLinedoara... ridicarea produc partid şi popor, frăţia şi co
toare cu cele ale întregului strLicţia, refacerea economică, ţiei actLiale, scâzLitâ la mai munitatea de interese şi voin
popor, sarcinile imediate cu dezvoltarea economiei era pu- puţin de Jumătate faţă de ca ţă dintre oamenii rruincii ro
cele de perspectivă. .sâ în legătură directă şi ne pacitatea normală ,. aceasta fi mâni şi cei aparţînînd naţiona
* mijlocită cu procesul Indus ind calea cea mai sigLirâ pen lită ţilo r conlocuitoare, a înflo
Desfâşurîndu-şl lucrările în trializării ca o condiţie esen dr Petru Groza, în şedinţa Stabilind liniile directoare intensificării controlului sta- devârate acte de eroism în tru refacerea ţârii noastre“. rit continuu naţhinea noastita
octombrie 1945, după o perioa ţială, legică a progresLilui rmil- Consiliului de M iniştri al ale dezvoltării economice, con tuhii în întreprinderile parti muncă, erau mereu în primele Se prevedeau sarcini privind socialistă.
dă grea de ilegalitate, la scurt tilater«al al României. In acest României preciza că în munca ferinţa a definit şi factorii ca culare, în sectorul bancar. noduri ale frontului reface folosirea întregii capacităţi a Pe întreg cuprinsul ţârii
limp după terminarea celui sens, în raportul politic pre de reconstrucţie a ţârii „ nu re făceau posibilă industria- Alături de problemele eco rii. Pretutindeni în ţară a furnalelor şi oţelâriilor Hune pulsează o viaţă economică şi
dc-al doilea război mondial, zentat în faţa conferinţei de vom cîrpi, nu vom repara pc li/.area României, subliniind e nomice, conferinţa a acordat venu loc m itinguri şi adunări doarei, ridicarea potenţialului socială intensă. Ritmurile
cînd în faţa întregului nostru Gheorghe Ghcorghiu-Dej se ici pe colo. ci vom recon xistenţa elementelor necesare : o mare atenţie problemelor ale oamenilor muncii desfăşu de prodLictie ai minelor din înalte de dezvoltare, bîlanţliI
partid şi popor se punea sar sublinia teza leninistă fLinda- strui din temelii11. „avem materie primă de ba întăririi regimului democrat, a rate sub lozinca reconstrucţiei Valea Jiului. Aceste mâsLiri avi bogat în victorii şî înfăptuiri
cina eroică a refacerii şi re mentală potrivit căreia mimai Este un merit deosebit al ză, avem inînâ de lucru şi re rolului statului în viaţa eco patriei, se trimiteau telegra găsit un’ larg ecou în rtnd L il conferă României socialiste —
construcţiei economice, a lichi o industrie grea puternică, cn- partidului nostru, al corminiş- zervele necesare". Punctul dc nomică şi social-politică a ţâ me şi scrisori de solidarizare muncitorimii hunedorene, ca astăzi pe drumul construirii
dării urm ărilor dezastruoase re să aibă In bază folosirea tilor români faptul câ, în con plecare al acestei vaste opere rii, sarcinii asigLirârîi hege cu hotărîrile Conferinţei Na re a răspuns ca un singur om societăţii socialiste m ultilate
ale conflagraţiei pustiitoare, raţională a bogăţiilor natura diţiile grele ale acelor ani, pe l-a constituit elaborarea unui moniei proletariatului în revo ţionale a P C.R. Se poate spu chemărilor partidului. ral dezvoltate deschis de Con
Conferinţa Naţională — acest le ale ţârii, precLim şi electri baza analizei minuţioase şi plan general de refacere eco luţie, a făuririi şi consolidării ne câ ea şi-a găsit adeziunea gresul al X-lea a) partidului
'it
înalt fojtim al comuniştilor ficarea, constituie pivotai în multilaterale a situaţiei în in nomică cu sarcini imediate şi alianţei muncitoreşti-ţârâneşti, covârşitoarei m ajorităţi a po Drumul ascendent parcurs — un loc de prestigiu în lu
români — analizând cu com jurul căruia să se dezvolte în dustrie, ngriculturâ, trans- de perspectivă Astfel, ca s«nr- — temelia politică a regimu porului nostrLi. de România în acest pătrar dc me. oglindeşte voinţa nestăvi
petenţă, luciditate şi realism treaga economie a ţârii. A p li porluri, finanţe, bănci, a sta cini arzătoare, dc maximă Lir- lui democrat-popular. Confe Parte componentă a econo veac pe care-1 aniversăm de lită a popoi uhiî nostru de pro
situaţia din ţară, a dat răs carea vie, concretă, creatoare b ilit măsurile cele mai juste, gentâ se pLincnu folosirea inte rinţa a stabilit sarcini preci miei ţârii, industria judeţului la istorica Conferinţă Naţio gres. devotamentul său fată
puns complexelor probleme e a adevărurilor general-vala- cele mai realiste, posibilităţile grală a resursei oi- interne şi se privind viaţa internă de Hunedoara era vizată direct în nală a P.C.R din octombrie de idealurile socialismului şi [
conomice, organizatorice, poli bile ale marxism-leninismului de realizare ale «acestora, mo a capacităţilor de producţie partid şi în domeniul politicii programul elaborai de confe 1945 — aniversare care se în ale pârii în lume.
tice şi sociale, n adoptat n o ii ta condiţiile României iniţia, bilizând la transpunerea lor existente în vederea ridicării internaţionale. rinţă. Pc teritoriul judeţului scrie în acţiunile de întîmpi-
Statut al partidului. Desîgtir, de fapt. schimbarea structurii în viaţă întregul partid, toa imediate a producţiei de m i Pentru îndeplinirea unor a no.stni se aflau obiective eco nare a gloriosului semicente IULIU HANKE
aşa cum era şi firesc, în cen economiei sale, avea în vede te forţele progresiste. Situîn- nereu de fier şi cârbLine, de semenea sarcini, conferinţa nomice cu mare pondere în nar al partidului — de- director adjunct al Cabinetului I
judeţean de partid