Page 91 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 91
ORUMUL SOCIALI SM JLU) tir. 49 6 MltftCUR ÛCIOM0RIP z I i i
Dineu oferit în cinstea FRANŢA intensifi Noi trupe saigoneze pe
carea mişcărilor
* teritoriul Cambodgiei
preşedintelui Nicolae Ceauşescu greviste
PARIS 27 (Agerpres). — PNOM PENH 27 (Ager va unităţilor de patrioţi cam-
şi cu alte popoare de a în sebit de interesante şi folosi tării tuturor naţiunilor. Do După aproximativ două luni pres). — Un nou contingent bodgieni. ZĂCĂMINTE DE URANIU
tări structura păcii în lume. toare. Am constatat cu satis rinţa noastrâ este de a sc de calm relativ, climatul so de 6 000 de m ilitari saigonezi Refcrindu-se la operaţiuni DESCOPERITE
(Urmate; din pag. 1) Credem că prilejul pe care facţie că există bune perspec ajunge la o soluţionare cît cial francez s-a înrăutăţit în a pătruns luni pe teritoriul le militare din alte zone ale IN PAKISTAN
l-am avut de a ne întîlni de tive pentru dezvoltarea rela mai rapidă a conflictelor exis ultimele zile ca urmare a in cambodgian pentru a partici Cambodgiei, corespondentul
două ori — la cel mai înalt ţiilo r dintre ţările noastre". tente, de a se instaura o pace pa, alâluri de trupele regimu agenţiei citate arată că regi G e o lo g ii p a k is ta n e z i
nici un prilej pentru ca cele nivel — cu preşedintele In continuare, preşedintele durabilă, care să dea posibi tensificării mişcărilor grevis lui Lon Noi, la acţiunile în mul Lon Noi a deplasat în au d e sco p e rit in v e s tu l
două popoare să se cunoască României a contribuit la con Ceauşescu a exprimat speran litate fiecărei naţiuni să sc te. ' dreptate împotriva forţelor total 20 000 de soldaţi spre t ă r ii 2ă c ă m in te de u ra
unul pe altul în anii viitori. solidarea acestei structuri". ţa că, în viitor, se vor crea dezvolte în mod liber, de sine populare de rezistenţă din regiunile din nordul capita n iu , p re c u m şi im p o r
Ştiu, de asemenea, întrucit In încheiere, preşedintele In bazinul carbonifer al Cambodgia. Această nouă dis lei. în încercarea de a înfrîn- ta n te z ă c ă m in te de m i
am vizitat România, că avem Nixon a subliniat că Româ noi posibilităţi pentru un stătător, fără teama unei a Lorenei, greva minerilor, de locare ridică la 17 000 numă ce forţele populare de rezis n e re u de z irc o n iu şi t i
dorinţa comună ca ambele nia, datorită p oliticii sale, progres şi mai accentuat şi gresiuni dinafară. Dorim ca clanşată în urmă cu o sâptâ- rul m ilita rilor sajgonezi a tenţă grupate în regiunea o ta n în estul P a k is ta n u
ţâri să meargă pe calea pro poate aduce o contribuţie m ultilateral a] relaţiilor din relaţiile de colaborare dintre mînâ. continuă să se extin flaţi în Cambodgia. . raşului Kompong Thom. După lu i.
gresului. Şi sînt mulfe dome foarte constructivă la reali tre poporul român şi poporul ţările noastre să contribuie la
niile în care putem conlucra în zarea unei lumi a păcii. El a american. soluţionarea problemelor exis dă, relatează corespondentul Agenţia UPI menţionează, cum se ştie, zece mii de m i R e fe rin d u -s e la n o ile
vederea înfăptuirii acestui toastat în cinstea preşedinte „Deşi ţările noastre au re tente în lume, să servească Agerpres, Georges Dascal A . citind declaraţiile unui mem litari aî regimului Lon Noi z ă c ă m in te de u ra n iu ,
progres pe plan economic. lui Consiliului de Stat al gimuri sociale diferite — a cauzei păcii". proape 20 000 de mineri pro bru al administraţiei Lon angajaţi în această zonă in p re ş e d in te le C o m is ie i
Preşedintele Ceauşescu şi României, in cinstea poporu spus vorbitorul — cred că, In încheiere, preşedintele testează împotriva noii orga Noi, câ între regimurile de tr-o acţiune de mare amploa p e n tru e n e rg ia a to m ic ă
cu mine am explorat, în con lui român. dacă vom acţiona cu dorinţa Nicolae Ceauşescu a toastat în a .a ră ta t că ta ra sa este
vorbirile purtate, sectoarele de a aşeza trainic relaţiile cinstea preşedintelui S.U.A., a nizări a muncii preconizate la Pnom Penh, Saigon şi re sînt încercuiţi de forţele h o tă rîtă să le folosească
In care se poate realiza o Luind cuvîntul, preşedin noastre pe principiile egalită prieteniei şi colaborării între de patronat. La această reven Bangkok sînt în curs consul populare de rezistenţă la in s c o p u ri paşnice.
cooperare sporită. Pe acest tele Nicolae Ceauşescu a m ul ţii in drepturi, respectării su poporul român şi poporul a dicare se adaugă cea a unui tări în vederea coordonării o Tang Kauk, începînd de la 13
târîm s-a realizat un însem ţum it preşedintelui Nîxon veranităţii .şi independenţei merican. salariu minim garantat. peraţiunilor m ilitare îm potri septembrie. VULCANUL ETNA
nat progres în cursul ultim u pentru prilejul oferit de a v i naţionale, neamestecului în înainte de începerea dineu A ERUPT CU VIOLENT/.
lui an. Vom amplifica acest zita Statele Unite ale Ameri treburile interne şi avantaju lui, preşedintele Nicolae
progres, ca rezultat al con ciu „Se vede — a spus preşe lui reciproc, vom putea dez Ceauşescu. împreună cu soţia D upă ce i-a dezam o
vorbirilor pe care le avem cu dintele român — că acum a volta o bună colaborare şi sa, au vizitat, la invitaţia pre g it pe tu r iş ti în cu rsu f
prilejul prezenţei dumnea semenea vizite neoficiale, cum cooperare între cele două şedintelui Richard Nixon, şi v e rii, în tru c it scotea
voastră aici. este cea prilejuită de prezen popoare" a soţiei sale, vechile aparta TEHERAN. - Ministrul român al agriculturii şi silvicultu n u m a i c ite u a d ir c de
Un al treilea factor de in ţa mea la sesiunea jubiliară a Arâtînd că, în cadrul în tîl mente ale Casei Albe, care e- rii, Angelo Miculescu, care efectuează o vizită in Iran, la ju m , E tn a , cel m a i im ili
teres comun este devotamen Adunării Generale a O N.U , n irii cu preşedintele Nixon, vocâ momente din istoria po invitaţia guvernului acestei ţâri, a avut o întrevedere cu mi vu lca n d in E u ro p a, a u-
tul profund al României, se dovedesc deosebit de utile au fost abordate şi unele pro porului american, precum şi nistrul iranian al reformei ograre şi al cooperativelor rura ru p t lu n i cu v io le n tă , a-
precum şi al nostru, faţă de Am avut ocazia să vizitez bleme ale vieţii internaţiona galeriile de artă ale reşedin le, Abdolazim Valian. ru n c in d p ie tre la o î n ă l
dreptul fiecărei naţiuni de a cîtcvn centre din Statele Uni le actuale, preşedintele ţei şefului statului american. Cei doi miniştri au procedat Io un schimb de informaţii ţim e de 300 m e tri. Noua
fi independentă, de a avea te. să am convorbiri cu repre Nicolae Ceauşescu a spus : ☆ privind preocupările octuole ole guvernelor român şi ira e ru p ţie s-a p ro d u s iu
propria sa politică, fără do zentanţi ai vieţii politice şi e ,,In lumea de azi, orice con In aceeaşi seară. în onoarea nion privind dezvolloreo agriculturii şi au onolizot evoluţia aşa - n u m itu l ,.e ra te i
minaţie străină. Tn fînc, e- conomice din ţara dv., am flict, în orice parte a lum ii ar înalţilor oaspeţi români pre relaţiilor bilaterale de colaborore in acest domeniu. 1970", care s-a deschis
xîstâ preocuparea prim ordia avut plăcerea să mă întîlnesc şedintele S.U.A a oferit un a n u l acesta in tre două
lă pe rare o împărtăşim cu cu diverse oficialităţi cu ca exista, influenţează mai mult concert susţinut de cunoscuta c ra te re m a i ve ch i, pe
prietenii noştri din România re am purtat convorbiri deo- sau mai puţin asupra dezvol artistă Ana Moffo. p a n ta de n o rd -e s t a
de-a 3-a sesiuni a Comitetului şedintele Anwar Sadat, abor- m u n te lu i. O b s e rv a to rii
mixt polono-îranian, în cadru) dind probleme referitoare la au ra p o rta t că o m a ro
PEKIN. - Ciu En-lai, premie
Intilnirea cu reprezentanţii Vizita in uualitatea rul Consiliului de Stat a( R.P, căreia au fost discutate pro actuala situaţie internaţională, c a n tita te de la v ă începe
Chineze, şi Go Mo-jo, vicepre bleme ale dezvoltării comerţu printre care criza din Orientul să se scurg ă d in acest
economice
lui şi colaborării
şedinte al Comitetului Perma bilaterale. Apropiat şî relaţiile bilaterale. c ra te r de la n a ltitu d in e
presei americane Resten - nent al Adunării Reprezentan Agenţîo PAP menţionează de 3 370 m e tri. N u a fost
d a tă n ic i o a la rm ă , la v a
ţilor populari din întreaga PARIS. - Sosit luni la Paris
Chină, au avut o întrevedere că în protocolul semnat Io ter pentru o vizită de 24 de ore, a v in d de p a rc u rs încă
M arţi dimineaţa, preşedin român pentru răspunsurile In cursul dim ineţii de A rhitecţii pun accentul pe cu delegaţia Partidului Socia minarea sesiunii au fost pre preşedintele Pakistanului, ge m u lţi k ilo m e tri în a in te
tele Consiliului de Stat al primite. marţi, preşedintele Nicolae densitatea construcţiilor -de list din Japonia, condusă de văzute. printre altele. măsuri neralul Yahya Khan, a avut în de a a ju n g e la cele m a i
României, Nicolae Ceauşescu, Printre gazetarii prezenţi Ceauşescu şi persoanele ofi case pentru a se păstra cit Tomomi Narîta, preşedintele în vedereo dezvoltării colabo aceeaşi zi o întrevedere cu şe a p ro p ia te c im p u ri c u lţi
s-a în tîln it la reşedinţa sa o- Ia întîlnire se aflau John An ciale care îl însoţesc au fă mai largi spaţiile de uz co Comitetului Central Executiv al rării industriale între cele ful statului francez, Georges v a te sau lo c u in ţe .
ficialâ de la „B la ir House" cu derson, şeful secţiei externe cut o vizită în localitatea mun dintre ansambluri. Se panidului, care face o vizită două ţâri. Pompidou.
un grup de ziarişti — repre de la „Washington Post", Tad Reston — statul Virginia — vizitează apoi interiorul unei în R.P, Chineză. Cu acest pri NAVA.ŞCOALA
zentanţi ai principalelor coti Szulc, corespondentul diplo situată la 40 kilom etri de case. lej, a avut loc o convorbire CAIRO, - Primul ministru al
diene americane, ai marilor matic al ziarului „New York Washington. Aici, intr-un de In timp ce oaspeţii străbat prietenească, menţionează a Indiei, Indira Gandhî, a sosit ROMA. - La Roma s-a a P rim a n a vă -şco a lă d in
agenţii de presă şi societăţi Times", John Hightoler, şeful cor de coline împădurite cu aleile asfaltate ce fac legă lunî la Cairo, într-o scurtă vi nunţat co Willy Brandt, cance lu m e p ro p u ls a tă de u n
de radioteleviziunc, cu care subredacţiei din Washington pîlcuri de stejari îngălbeniţi tura de Ia un grup de clă genţia China nouă. zită oficială, venind de la New larul Republicii Federale a m o to r cu tu rb in ă cu gaz
a avut o convorbire a agenţiei Associated Press, de toamnă, se aplică proiec diri Ia altul, două gospodine Yorlr, unde o participat Ia se Germaniei, va face o vizită o- a fost la n sa tă la apă pe
Preşedintele Nicolae Ceauşescu Marvin Kalb, corespondent al tul „Columbia" de construc aflate în faţa locuinţei lor. cu VARŞOVIA. - La Varşovia, siunea jubiliară o O.N.U. In ficîalâ in Italia, in cea de-a ş a n tie ru l n a v a l d in E m -
a răspuns la întrebările zia reţelei de televiziune ¿.Colum ţie a unor ansambluri urba copiii, se apropie de preşedin au luat sfârşit lucrările celei dira Gandhî a eonferit cu pre doua parte a lunii noiembrie. den. V a s u l este lu n g de
riştilor, expunînd poziţia bia Broadcasting System" ne ce prefigurează tipul u tele Ceauşescu pentru a-1 sa 243 m, la t de 50 m şi
României faţă de problemele (CBS). Herman Nickel, cores nor oraşe viitoare. luta. Ele îşi exprimă bucu in a lt de 20 m. C ele două
majore ale vieţii internaţio pondent pentru problemele La sosirea la Reston, oas ria de a putea schimba cî- tu rb in e cu gaz, de
nale, modul în care concepe externe al revistei „Time", peţii au fost Sntîmpinaţi şi teva cuvinte cu şeful statu CAIRO. - Consulul general al Republicii RIO DE JANEIRO. — In cadrul cursului de
ţara noastră rezolvarea aces Cari Migdaii, corespondent salutaţi de W illiam Henry, lui român. Fotoreporterii se Socialiste România la Alexandria, Nicolae înalte studii organizat de Societatea brazilia 30 900 C P Uecare, fu n c
tor probleme şi cum înţelege pentru problemele politice in membru al Consiliului de ad grăbesc să surprindă pe pe Kiviu, a remis directorului bibliotecii munici nă de geografie, in colaborare cu Universita ţio n e a ză ca şi cele ale.
ternaţionale al revistei „Us ministraţie al corporaţiei liculă o scenă caldă, umană. pale din acest oraş o serie de cărţi cuprin tea federală din Rio de Janciro, Gheorghe
să acţioneze în acest sens. News and World Report", „G ulf O ii", şi Robert Perce, Lowel Citron, una dintre cele zi rid lucrări din mai multe domenii în limbile Matei, ministru plenipotenţiar al României în a v io a n e lo r cu re a c ţie ,
In încheierea în tîln irii, cei John Wallach; corespondent preşedintele Asociaţiei pro două gospodine, îl roagă pe franceză şi engleză, trimise în dar de Biblio- Brazilia, a ţinut o conferinţă în care a evocat a c tio n în d o e lic e care
de faţă au aplaudat călduros, diplomatic al trustului de prietarilor de case din Res preşedintele Ceauşescu să-i teco Centrolă de Stot din Bucureşti. momente din istoria poporului nostru. dă n a v e i a v ite ză de a
ton. viziteze locuinţa. Ea declară
mulţumind şefului statului presă „Hearst Newspapers". p ro x im a tiv 50 k m /h ,
In faţa unei hărţi, Peter apoi. la despărţire, câ se sim
Mc Candless, director la te deosebit de onorată că
Dejunul oferit în onoarea „G ulf Reston inc.", a prezen oaspetele casei sale ---------*
preşedintele României a fost
Ceauşescu
tat preşedintelui
topografia dispunerii ansam In încheierea călătoriei la
preşedintelui Nicolae Ceauşescu blurilor de construcţii şi c ri Reston, preşedintele Nicolae rezento Io primul Tirg culturóle ole oamenilor mun de înolto productivitote. nece- Muncitorii din întreprinderea
teriile arhitectonice urmărite
Ceauşescu a fost invitat
să
de proiectanţi. Localitatea viziteze şi un magazin ali internoţionol de lo Bucu cii. sore roţionolizâriî şî outomoti- de stat Kombinot Medizin -
Ramura industrială electro-
reşti. Republica
Demo
de ministrul comerţului este un laborator urbanistic mentar construit în acest an crată Germono a expus o go tehnicâ-electronică o Republi zării industrie» metalurgice und Lobortechnik, care reoli-
întins pe o suprafaţă de 32
samblu. In timpul parcurge
asemenea,
prelucrătoare. De
zeazâ aceste produse, dispun
de hectare şi aparţine corpo rii diferitelor raioane ale mă largă de produse ole in cii Democrate Germone între motoarele Diesel, pompele, de o mare experienţă practică
raţiei „G ulf Oîl". Construc magazinului, preşedintele dustriei constructoare de ma ţine cu instituţiile corespunză compresoarele, tehnica de şi de bogate cunoştinţe de
al Statelor Unite aşa fel incit mediul natural, Ceauşescu s-a interesat de electronice şî tehnicii medica toare din Republico Socialistă condiţionare o oerului şi fri speciolitate, ior punerea la
ţiile se integrează în relief în
şini, industriei
electrotehnice,
punct a noilor aparate se ghi-
colinele şi pilcurile de arbori sistemul de organizare a acti le, produse care atestă o an România relaţii economice gotehnica, instalaţiile de ceri- deoză de fiecare dată după
vităţii comerciale, de felul în
In. onoarea preşedintelui nite la Bucureşti, Henry se păstrează intacte care urbaniştii gîndesc inte gajare de mari proporţii pe
Consiliului de Stat al Repu Ford, preşedinte al Consiliu Preşedintele Ceauşescu s-a grarea spaţiilor destinate a drumul înfăptuirii revoluţiei cele maî moderne cuceriri
ştiinţifice şl după cele moi exi
blicii Socialiste ■ România, lui de administraţie şi direc interesat de concepţia urba cestei activităţi în peisajul tehnico-ştiînţifice.
Nicolae Ceauşescu, m inistrul tor executiv al companiei nistică. de modul în care se arhitectonic. Pe o suprofoţă de 2000 mp, gente cerinţe ole practicii. Pro
comerţului al Statelor Unite „Ford Motor", John Gates, asigură aprovizionarea cu La despărţire, şeful statu în cadrul unei expoziţii colec Republica Democratâ gramul de producţie şl de lî-
ale Americii, Maurice Stans, preşedinte al Consiliului de apă. Se vizitează apoi, pe jos. lui român a m ulţum it gazde tive, au fost prezentate produ vrore al întreprinderilor de stat
a oferit marţi la prînz un administraţie al corporaţiei primul din cele cinci centre lor pentru căldura cu care a se de înalt nivel tehnico-ştiin- Kombinot Medizin — und Lo
dejun în sala de recepţii a „Intercontinental Hotels", ce se construiesc aicî Resto- fost înconjurat la Reston, ţilic şi de calitate superioară bortechnik cuprinde. printre
Departamentului Comerţului. Cari Gerstacker, preşedinte nul numără acum 1 1 000 de pentru explicaţiile primite. de către şapte întreprinderi de Germana - pe drumul altele, dispozitive, aparate şi
Au participat .Corneliu Mâ- al Consiliului de administra locuitori, iar proiectele apre Coloana maşinilor oficiale comerţ exterior. Punctul prin instoloţii pentru diagnosticări
nescu, m inistrul afacerilor ţie al companiei „Bow Che ciază că se va putea ajunge s-a îndreptat apoi spre Was cipal de atracţie l-au consti şi terapie, profilaxie şi metoiî
externe, Gheorghe Oprea şl mical", W illiam Franklin, in viitor la cifra de 80 000. hington. tuit produsele industriei elec loxie. Tehnica medicólo acor
Ion Romanu, consilieri, Ni preşedinte al companiei „Ca trotehnice şi electronice, care revoluţiei tehnico- dă o otenţie deosebtiă proiec
colae Niiolae, adjunct al m i terpillar Tractor", alte per dispun de importante copaci- tării şî livrării unor instoloţii
nistrului comerţului exterior. soane oficiale şl oameni de tăţi de proîectore şi fobricoţîe complete pentru spitale, poli
Au fost prezenţi, de aseme afaceri Dejun in unoarea soţiei o unor sisteme productive pen clinici, ambulotorîi, staţii de
nea, Robert Siciliano, sub In tim pul dejunului, a avut tru tehnica informaţiei, pentru ştiinţifice salvore. cobînete dentare, sta
secretar al Departamentului loc o convorbire privind dez outomotizoreo şi raţionaliza ţiuni Roentgen, institute medi
Comerţului, Robert Melellan, voltarea relaţiilor economice preşedintelui Consiliului de Stat, rea complexă o proceselor de cale şi facultăţi de pe lingă
universităţi, precum şi pentru
adjunct al m inistrului pentru româno-americane, explora planificare, conducere şi pro instalaţii speciale din cadrul
rea unor noi posibilităţi de ducţie, precum şi o unor apa strînse, concretizote prîntr-o trole energetice cu producerea
problemele comerţului Inte extindere a acestora, a coo rate ştiinţifice pentru cerceta serie de acorduri de coopera de accesorii, precum şi galva- medicine! însăşi.
rior şi exterior, Leonard Me perării economice şl alte pro Elena Ceausescu re şi producţie. De asemenea, re, co de exemplu in fabrico- notehnica, expuse de intre- Toate produsele care au
eker, ambasadorul Statelor U- bleme de interes comun. ocest sector industrial fabri rea de produse din domeniul prindereo de comerţ exterior fost expuse lo Tîrgul interna
că un volum mare de Instala construcţiei de aparate ştiinţi „Technocommerz", sînt produ ţional de la Bucureşti de către
In onoarea soţiei preşedin S.U.A., membri ai conducerii fice şi ol tehnicii fotografice, întreprinderile din R. D, Ger-
Directorul U. S. I. A. a oferit telui Consiliului de Stat al unor ministere, preşedinţi de ţii şi dispozitive pentru trans prin colaborarea nemijlocită zultot al muncii intense de mono sint rezultate ale unei
se de calitate superioară, re-
miterea, distribuţia şî transfor
României, Elena Ceauşescu, companii şi societăţi indus marea «nergiei electrice de lo dintre întreprinderile şi institu cercetare şi proiectare şi ol ex munci plonificate de cercetare
a fost oferit marţi un dejun triale. centrală la consumator si io ţiile ambelor state, precum şi ploatării rezultatelor dobîndite şî proiectare, care corespund
un dejun In cinstea lui de către soţia vicepreşedinte za, vicepreşedintă a M arii A- sfîrşit el livrează bunuri elec prin livrări insemnote reciproce printr-o experienţă de produc cerinţelor revoluţiei tehnico
Au participat Maria Gro
lui Statelor Unite ale Am eri
Ştiinţifice şî concură într-o mo
cii — Elinor Agnew. dunârî Naţionale şi Emilia trice, electronice si fotografice de mărfuri. ţie de mulţi ani. înoltul re măsură la dezvoltorea coo
O pondere însemnată în pa
Trebuie amintit şi
Dumitru Popescu rului Departamentului de Bogdan, soţia ambasadorului pentru satîsfocereo unor în vilionul R. D. Germane a ovul nivel al tehnicii medicale ex perării cu ţările socialiste şi cu
Au luat parte soţia secreta
României la Washington.
maşini-unelte
construcţio de
materiole şi
semnate
puse Io Târgul de lo Bucureşti.
nevoi
Stat — Adelle Rogers, m i Tovarăşa Elena Ceauşescu celelalte stote ale lumii.
Marţi, Dumitru Popescu, Din partea americană au fost nistrului comerţului — Ka a fost salutată cu cordialita
membru al Comitetului Exe prezenţi Henry Loomis, direc thleen Stans, m inistrului te la sosirea sa în salonul
cutiv, secretar al C.C. al tor adjunct al U.S.I.A., Kemp muncii — Maria Hodgson, „Carousel" de la Institutul
P.C.R., a participat la un de ton Jenkins, şeful Direcţiei subsecretarului de stat pen Smithsonian, unde a avut Ioc
BUDAPESTA. — Orchestra
jun oferit în cinstea sa de pentru ţările socialiste a tru problemele economice — dejunul. Intr-o ambianţă de Filarmonicii „George Enescu" CHILE Se continuă cercetările
Frank Shakespeare, directorul U.S.I.A., Harry Barnes, consi Mary Samuels, precum şi a cordialitate, tovarăşa Elena din Bucureşti a prezentat
Agenţiei de inform aţii a lier al Ambasadei S.U.A. la preşedintelui Academiei Na Ceauşescu s-a întreţinut cu marţi scara. In sala Academiei
S.U.A. (U.S.I.A.). La dejun au Bucureşti. ţionale de Ştiinţe, a secreta Elinor Agnew. Adelle Rogers de muzica din capitala un
garA, primul din cele trei con
luat parte Alexandru Ionescu, In timpul dejunului au rului Institutului Smithsonian, şi celelalte persoane. certe pe care le susţine In pentru descoperirea
redactor-şef al ziarului „Scîn- fost discutate probleme p ri a procurorului general ad La plecare, gazdele au ex R.P. Ungară, In cadrut săptfi-
teia", şi Mircea Mitran, ataşai junct al S.U.A., soţiile unor primat soliei şefului statului mtnitor culturale budapesta-
ne.
cultural şi de presă al Amba vind schimburile culturale senatori, consilieri ai Casei român urări de sănătate şi
autorilor actului terorist
sadei române la Washington dintre cele două ţâri. Albe, şefului protocolului fericire personală.
Intilnirea cu reprezentanţi ai comunităţii americanilor de origine română SANTIAGO DE CHILE 27 brie, au dobîndit victoria ra ţinut în momentul cînd în
(Agerpres). — Coresponden tificată In 24 octombrie prin cerca să fugă cu un avion
ţă specială de la Eugen Pop : desemnarea lui Salvador A l particular în care s-au uâsit
ţificâ şi
relaţii. Noi vedem în colabo
culturală şi sîntem
La ambasada ţârii noastre lelui Nicolae Ceauşescu pe a m ulţum it pentru cuvintele rarea cu S.U.A., cu toate ţă toate ziarele din Santiago de lende in funcţia prezidenţia arme şi m uniţii. Ziarele re
din Washington a avut loc, „reprc’/.enlantuf patriei noas prieteneşti ce i-au fost adre dornici de a dezvolta aceste rile lum ii, o contribuţie la Chile informează, de cîteva lă. produc declaraţii ale directo
marţi dupâ-amiazâ, o întîlni- tre de origine, pe prim ul pre sate, pentru primirea căldu relaţii De altfel, în convorbi cauza păcii" zile, cu multe amănunte, de In ziarele din Santiago de rului eeneral al serviciului de
re a preşedintelui Consiliului şedinte al României care ne roasă ce i s-a făcut. rile pe care le-am avut în In încheiere, preşedintele spre cursul şi rezultatele de Chile apar zeci de moţiuni şi investigaţii, potrivit cărora
de Stat al României, Nicolae vizitează patria adoptivă". „Ne bucură — a spus el — timpul vizitei preşedintelui Ceauşescu a spus celor pre pînă acum ale cercetărilor e declaraţii prin care partidele „ancheta este pe terminale,
Ceauşescu. a soţiei sale şi o „Noi, americanii de origine câ cetăţenii americani care Nixon la Bucureşti şi cu p ri zenţi câ „ei sint oricînd bine fectuate de organele de in politice şi organizaţiile dc lipsind doar unele piose-oheie
persoanelor oficiale care îl în română, a spus vorbitorul, s-au născut în România sau lejul vizitei mele aici s-a re prim iţi în România, câ ori vestigaţii pentru descoperirea masă cer pedeapsa cuvenită oentru reconstituirea planu
soţesc în vizita în S.U.A., cu continuăm să ne simţim legaţi ai căror părinţi sînt de pe a levat câ există posibilităţi cînd doresc îşi pot vizita ru autorijor actului terorist că pentru autorii comploturilor lui“ (complotiştilor — n.n.).
reprezentanţi ai comunităţii spiritual dc România, patria ceste meleaguri îşi reamintesc multiple de a dezvolta aceste dele, pe cei dragi", şi le-a u ruia i-a căzut victimă gene urzite împotriva ordinii con In urma m ărturisirilor făcu
americanilor de origine ro de origine a multora dintre dc locurile unde s-au născut. relaţii, câ există dorinţa de a rat multă sănătate şi fericire. ralul Rene Schneider, fostul stituţionale. Preşedintele Sal te de una dîn persoanele an
colabora, cu toate deosebirile
Probabil
m ulţi dintre dv.
mână. noi sau a părinţilor noştri. De aveţi imaginea unor tim puri de orînduire socială şi de pă Cuvintele .preşedintelui comandant şef al armatei. O vador Allende a făcut o de chetate, avocatul Juan Gusta
Intilnirea a început prin- aceea noi, continuînd să fim mai vechi. Dar cei care au v i reri în unele probleme ale Ceauşescu au fost îndelung pinia publică chilîanâ este claraţie in care se angajează vo Valenzuela, este pus sub
Ir-un moment emoţionant : a cetăţeni loiali ai ţârii noastre zitat recent România au avut vieţii internaţionale. Această aplaudate de cei prezenţi O profund zguduită de cele în- să impulsioneze toate acţiu urmărire ex-generalul Rober-
plauze, aclamaţii, urări dc adoptive, Statele Unite ale prilejul să constate schimbă colaborare are loc pornind dc lînărâ americană de origine tîmplate De 100 de ani în nile şi măsurile necesare 10 Vîaux Marambio. autorul
„Trăiască România". „Tră Americii, urmărim cu interes rile mari petrecute în patria la respectarea independenţei română, în costum; popular Chile nu s-a comis nici o al „pentru pedepsirea în forma tentativei de răscoală armată
iască prietenia dintre poporul- evoluţia relaţiilor dintre cele noastrâ. Vă pot spune că şi suveranităţii, egalităţii in românesc, şi soţul" ei, au o tă crimă politică. Asasinarea cea mai drastică a celor cc •» regimentului Tacna. din 31
român şi poporul american" doua ţâri şi ne bucură orice România de azi, care conti drepturi, neamestecului în ferit trandafiri roşii preşedin generalului Rene Schneîdcr au m înjit cu sînge istoria octombrie 1060. care. după
au intîmpinat pe preşedintele progres realizat în aceste re nuă tradiţiile progresiste ale treburile interne. De altfel, a telui Nicolae Ceauşescu şi so este pusă de majoritatea co noastră". •iun se ştie, a eşuat.
Nicolae Ceauşescu la intrarea laţii. Ştim câ dv. personal, înaintaşilor, este o Româ cestea sînt principiile pe ca ţiei sale mentatorilor în legătură cu Cercetările sînt în curs. 230 Delegatul oficial ni unîi.V
sa în salonul în care a avut domnule preşedinte, aveţi o nie cu totul nouă, in care toţi re România, poporul român, Şeful statului român şi so de persoane au fost ancheta 11 populare. Jose Tona. în-
lor reuniunea. contribuţie însemnată la pro cetăţenii sînt adevăraţi stâ- Partidul Comunist Român — ţia sa, celelalte persoane ca tentativa' şi acţiunile cercu te pînâ acum, dintre care, du ârcinat ru menţinerea unei
In numele comunităţii ame gresele de pînâ acum şi spe pini ai ţării, şi-şi făuresc via rare conduce destinele de as re îl însoţesc s-au întreţinut rilor de extremă dreaptă de pă cum scrie „U ltim a hora". c.cături permanente cu auto
ricanîlor de origine română. răm (â şi în viitor veţi conti ţa aşa cum o doresc". tăzi ale tării — le-a "înscris ' prieteneşte cu reprezentanţii a tulbura viaţa politică în „30 apar direct implicate în rităţile i declarat — în ur
N Lun.gociu. preşedintele Co nua această acţiune spre fo In continuare, preşedintele în programul său şi este ho- comunităţii americanilor dc perioada de preluare a pu asasinarea generalului Schnci ma u»v ' întrevederi eu minis
mitetului parohial al Bisericii losul ambelor popoare". Ceauşescu a spus ; „In ultim ii tărît să le înfăptuiască în re origine română, într-o atmo terii executive de către for der". A fost arestat şi anche trul dc '"'erne. Pnlrîrio Roia*
Ortodoxe din Washington, a ani, avem relaţii foarte bune laţiile cu toate statele. sferă caldă, expresie a senti ţele politice ale „U nităţii — că ml recul plan lerorist,
declarat că cei prezenţi se Luind cuvîntul, preşedinte cu Statele Unite. Am obţinut Dumneavoastră, rn cetăţeni mentelor de stimă şi dragoste tat preşedintele organizaţiei in curs de descoperire, a fost
simt deosebit de onoraţi de a le Consiliului de Stat al o serie de progrese în colabo americani, puteţi să contri ale acestora faţă de patria populare", care. la alegerile ultrareacţionare „patrie şî li pus la cale de persoane de
saluta în persoana preşedin- României, Nicolae Ceauşescu, rarea economică, tehnico-ştiin- buiţi la dezvoltarea acestor de origine — România. prezidenţiale din 4 septem bertate", Pablo Rodriguez, re extremă dreaptă".
Redacţia *■ admlntsfralîa ziarului î Dôvo. strl Dr. Petru Grozo nu ??. Telefoane : 1231? fi 115D«. Tîponri i întreprinderea poligrafic# D m 41065