Page 92 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 92
mm in CAPITALĂ
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-V /Ă *
A H B M ID I
M iercuri la amiază s-a îna aflau m ii şl m ii de bucu-
poiat în Capitală tovarăşul reşteni, care, scandînd
Nicolae Ceauşescu, preşedin „P. C. R." — „Ceauşescu —
tele Consiliului de Stat al P.C.R.', l-au făcut tovarăşu
Republicii Socialiste Româ lui Nicolae Ceauşescu o deo
nia, care a participat la lu sebit de călduroasă şi entu
crările sesiunii jubiliare a ziastă primire. Prin puterni
Organizaţiei N aţiunilor U ni ce aplauze şi urale, ei au
te, prilejuită de aniversarea dat expresie simţâmintelor
a 25 de ani de la crearea a de dragoste neţărmurită şi în
cestui înalt for internaţional. credere ce le nutresc faţă de
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Partidul Comunist Român,
s-a înapoiat împreună cu so faţă de conducătorul iubit al
ţia sa, Elena Ceauşescu. partidului şi statului nostru,
Cu acelaşi avion au sosit care, de la tribuna Organi
A N U L XXII. Nr. 4917 JO I 29 O C TO M B R IE 1970 4 P A G IN I - 30 BANI tovarăşii Dum itru Popescu, zaţiei N aţiunilor Unite, a rea
membru al Comitetului Exe firm at încă o dată înaltele
cutiv, . secretar a) C. C. al principii după care se că
P.C.R., deputat în Marea A lăuzeşte politica externă a ţâ
dunare Naţională, şi Corneliu rii noastre, poziţia consec
Planul şl angajamentele pe 1970 trebuie îndeplinite în totalitate 1 Mânescu, m inistrul afacerilor ventă a României de colabo
externe. rate şi cooperare în spiritul
La sosire, pe aeroportul Bâ- egalităţii în drepturi, neames
Colectivul dumneavoastră răspunde ferm acestui Iro aeraţiv ? neasa, erau prezenţi tovarăşii tecului în treburile interne şi
Emil Bodnaraş, Paul Nicules- avantajului reciproc, cu toa
cu-Mizil, Gheorghe Pană, te statele, indiferent de o-
Gheorghe Râdulescu, V irg il rînduirea lor socială, a sub
Trofin. Ilie Verdeţ, Maxim liniat ataşamentul deplin al
Florian Dânâla-
ţării noastre faţă de princi
Berghianu,
REALIZĂRILE V O R F I che, Constantin Drăgân, Ja hoVârirea României socialiste
piile înscrise în Carta O.N.U.,
nos Fazekas, Petre Lupu. Ma
nea Mânescu, Dumitru Popa,
Vasiie Vîleu. Ştefan Voitec, de a contribui pe mai depar
te la opera de cooperare şl
îosif Banc. Petre Blajovici, promovare a păcii, la stator
Miron Conslantinescn, Mihni nicirea unui climat de secu
PE M Ă S U R A M A R I L O R Dale*, Mihai Gere, Ion îlies- ritate şi înţelegere în lume.
In manifestările pline de sim
cu, Ion lonilâ. Voslle P atili-
net. Ion Stânescu. precum şi patie şi căldură ale celor ve
soţiile conducătorilor de par n iţi în întîmpinare se regă
tid si de stat, vicepreşedinţi seşte ecoul larg pe care l-a
SARCINI C E N E R E V I N ai Consiliului de M iniştri, avut în rîndurile întregului
popor cuvîntarea tovarăşului
membri ai C.C. al P.C.R., ai
Consiliului dc Slot şl ai gu Nicolae Ceauşescu la O.N.U.,
vernului, conducători al Insti activitatea pe care a desfă
tu ţiilo r centrale şl organiza şurat-o la Naţiunile Unite, şl
ţiilo r obşteşti. nc parcursul întregii vizite
declară ING. COSTACHE TROTUŞ, director general al Centralei industriale Hunedoara Erau prezenţi Daniel Lee în S.U A., hotărîrea de a În
McCarth.v, însărcinatul cu a făptui neabătut politica inter
faceri ad-interim al Statelor nă şi externă a României,
înfăptuirea in totalitate, in toate verigile economiei hu- mai intensă şi rezultate incom Unite ale Am ericii la Bucu pusă în slujba Intereselor
nedorene, a sarcinilor ţi angajamentelor din planul de parabil mai bune. Şi aceasta reşti, şefi al m isiunilor diplo fundamentale ale naţiunii
stat pe 1970 constituie elementul esenţial pentru finali nu numai în combinat, ci pe matice acreditaţi în ţara noastre socialiste, a cauzei
zarea actualului cincinal, premisa hotâritoare pentru tre ansamblul centralei. noastră, Saved Abbns Chedid. socialismului si păcii
cerea la indeplinirea cu succes a prevederilor viitorului Am în faţă pentru semnat directorul Centrului de infor Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
cincinal. bilanţul economic-financiar pe mare al Organizaţiei Naţiu răspunde cu căldură acla
Colectivele de munca, conducerile intreprinderilor ţi cele trei trimestre pe care 1) nilor Unite, şl alţi membri m aţiilor, se apropie de m ul
centralelor industriale din judeţ mai dispun de numai înaintăm forurilor superioare al corpului diplomatic. ţime, strînge mina a numeroşi
doua luni pentru ca, prin eforturi înzecite, printr-o acti Dacă îl răsfoim ne oferă o Pe seama Pe aeroportul Bâneasa se cetăţeni.
vitate de maximă intensitate ţi randament, desfâţuratâ imagine de ansamblu pozitivă.
sub conducerea nemijlocită a organizaţiilor de partid, să Fără a intra în amănunte, pu Cu planu[ Pe ÎH
tem reţine depăşiri de
plan
determine incheierea ultimului an al cincinalului cu re de ordinul a 83 milioane lei la randamentelor
alizări de prestigiu. Către adunarea
De pe ce poziţii se lansează colectivele hunedorene în producţia globală, aproape 140
această etapă decisivă a finalizării cincinalului ? Prin milioane lei la marfă vîndută înalte luni îndeplinit
ce căi ţi mijloace, cu ce intensitate, energie ţi eficacitate şi Încasată. 4 34*0 lei pe sala
acţionează comitetele de direcţie ţi consiliile de admi riat la productivitatea muncii. Brigada minerului Szabo ju b ilia ră a Fede
nistraţie pentru a garanta ferm îndeplinirea tuturor indi 80 milioane tei beneficii şi 30 Carol este cunoscută la m i
catorilor planului de stat ţi angajamentele pe anul 1970 ? milioane lei economii 'suplimen na Petrila ca fiind una din întreprinderea de prefabricate
tare La' producţie avem pini formaţiunile de lucru care
acum plusuri de 8 800 tone in acest an a obţinut suc din beton Bîrcea
începem investigaţiile noas trei trimestre, cu evoluţia pro cocs, 19 500 tone oţeluri, 6 500 cese deosebite pe linia rea ra ţie i M ondiale
tre la Combinatul siderurgic ducţiei din această lună. ce tone laminate finite. lizării sarcinilur de plan. Colectivul de muncă de la întreprinderea de prefabri
Hunedoara, colectiv căruia 11 concluzii se desprind? — In faţa Hunedoarei s-au Lucrind intr-un abataj cate din beton Bîrcea şi-a îndeplinit planul la producţia
revin !n acest an sarcini de — Am afirmat cu numeroa ridicat în acest an sarcini spe frontal susţinut metalic, globală şi marfă înainte de termen. Au fost realizate
deosebită complexitate şi în se prilejuri şi reafirm din nou ciale. dictate de interesele ma cci 34 de mineri in frunte peste prevederile la zi 3 453 mc de prefabricate din be
semnătate pentru economia na câ, pentru colectivul nostru, jore ale economici, privind cu şeful de brigadă au ton, ceea ce echivalează cu depăşirea producţiei globa a Tineretului
ţională şi ale cărui realizări pentru comitetul de direcţie şi perfecţionarea calitativă a pro reuşit ca de la începutul a le cu 3 milioane lei <şi a producţiei marfă cu 2,9 milioane
deţin o pondere hotâritoare In consiliul de administraţie, în ducţiei, ridicarea eficienţei ac nului să dea peste sarcinile lei.
economia judeţului. cheierea in cele mai bune con- tivităţii economice. Nc referim de plan 5 100 tone de căr Un rol deosebit în obţinerea acestui succes l-a avut
Interlocutor — ing. Costaehc dlţlunl a acestui an constituie îndeosebi la reducerea consu bune. creşterea productivităţii muncii cu 1 570 lei pe salariat ca dem ocrat
mului dc metal şi cocs. redu
Trotuş, director general al com preocuparea fundamentală, pro cerea generală a cheltuielilor întregul spor de produc urmare a organizării mai raţionale a procesului de pro
binatului siderurgic şi Centra blema centrală căreia i-am a ţie se datorează sporirii ducţie şi de muncă, a folosirii din plin a capacităţilor
lei industriale Hunedoara. cordat statornic, pe tot par Interviu realizat de vitezelor de avansare in a tehnice din dotare şi a timpului de lucru. Cu p rilejul celei de^a XXV-a aniversări a constituirii
— Prevederile planului şi cursul celor 300 de zile trecu LAURENJIU VISKI bataj care au atins in me F M.T.D., am plăcerea să adresez un cald salut partici
angajamentele combinatului te din acest an. cea mai ma die 60 ml pe lună. obţi- E. M. Paroşeni panţilor la adunarea jubiliară, tuturor tinerilor şi orga
sînt. după cum se ştie. deo re atenţie. Judeclndu-ne prin nindu-se in final o creşte nizaţiilor de tineret care luptă pentru eliberarea socială
sebit dc mobilizatoare. Procc- această prismă, părerea mea (Continuare m pog o Z o| re a productivităţii muncii Cu fiecare zi de muncă intensă in adîncuri, minerii de şl naţională, pentru pace şi colaborare Internaţională.
dind la o confruntare a lor cu este câ 1970 Înseamnă pentru cu 400 kg de cărbune pe Tînâra generaţie se afirmă în zilele noastre cu dina
nivelul realizârilor pe primele noi o activitate incontestabil post. la Paroşeni adaugă noi valori la bilanţul de prestigiu cu mism, combativitate şi receptivitate faţă de transformă
care se pregătesc să încheie cincinalul actual. Luna aceas rile înnoitoare, ca o forţă importantă a progresului aocie-
ta, ca urmare a folosirii intensive a tehnicii moderne cu tâţii. ‘
care sînt dotate, abatajele — îndeosebi a combinelor şi împreună cu celelalte forţe democratice şl progresiste,
complexului dcgsxtracţie —, prin organizarea judicioasă a tineretul se manifestă ca un factor activ al luptei împo
lucrului, productivitatea muncii pe exploatare a sporit la triva imperialismului, colonialismului şi neocolonialiomu-
peste 2,3 tone de cărbune pe post. Aceasta a determinat
lui, împotriva politicii de dominaţie, agresiune şi înro
Tractoarele să fie repartizate si utilizate cu extragerea peste planul la zi din luna octombrie a 7 700 bire, pentru o lume fără războaie, bazată pe Justiţie şl
_
tone de cărbune.
echitate socială, pentru libertate, independenţă naţională,
.
Aceste realizări, adăugate la cele obţinute în primele
socialism şi pace.
9 luni, au permis colectivului minei Paroşeni să îndepli
Cu .deosebită satisfacţie relevăm contribuţia de seamă
nească cu 5 zile mai devreme planul la extracţia cărbune pe care o aduce tineretul român la eforturile întregului
lui pe primele 10 luni ale anului. popor pentru propăşirea patriei noastre socialiste, la în
treaga viaţă socială şi politică a ţârii şi în acelaşi tim p
randament maxim la terminarea grabnică F. C. Grăştie daritate cu tineretul din toate ţările lum ii, la cauza păcii
1® dezvoltarea relaţiilor de prietenie, colaborare şi soli
şi securităţii internaţionale.
La sărbătoarea unui sfert de veac de activitate, adre
Pe parcursul celor 3 00 de zile trecute din a* sez Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat urări de
cest an, sarcinile zilnice, de cadale şi lunare ale F.C O-
In cadrul tehnologiei stabi mobilizeze toate forţele la c- râştie au lost depăşite în mod ritmic, acumulîndu-se, pi* succes în activitatea pentru lărgirea colaborării dintre
lite pentru obţinerea unor re A U A I U • I I liberarea în tim pul ccl mai nâ in prezent, depăşiri de aproape 500 tone produse din mişcările şi organizaţiile de tineret, din întreaga lume,
colte sporite de gnu la hec a msammtarilor ! scurt posibil a tuturor supra mase plastice, 70 tone de pigmenţi metalici şi alte pro pentru întărirea unităţii de acţiune a tinerei generaţii,
tar, care să se situeze la un feţelor destinate culturii g ri duse ce se reflectă intr-un spor al producţiei globale fa pentru o contribuţie sporită la consolidarea forţelor anti-
nivel corespunzător bazei teh- ului. De asemenea, o dală cu ţă de plan în valoare de peste 6 milioane lei. Concomitent imperialiste. la trium ful ideilor de libertate, independen
nico-materiale existente, un crearea unui front larg de lu s-a depăşit productivitatea muncii cu 1,5 la sută. ţă naţională, progres social şi pace în întreaga lume.
loc deosebit de important ÎJ cru pentru mecanizatori se Pe baza acestor importante realizări, colectivul de la F.C. Nicolae Ceauşescu
ocupă respectarea epocii op serie de carenţe organizatori utilizarea cu maximum de cere să fie asigurate condiţii Orâştie se numără printre primele colective din judeţ care
time de semănat. Din practica ce care s-au manifestat în ac randament a fiecărui tractor în vederea folosirii la întrea raportează indeplinirea planului de producţie pe 10 luni preşedintele Consiliului de Stat
unităţilor agricole a reieşit că tivitatea cooperatorilor şi a şi a maşinilor de semănat. ga capacitate a tractoarelor, înainte de termen. al Republicii Socialiste România«
fiecare zi de înlîr/iere. res mecanizatorilor. Fie câ elibe Apare, deci, cît se poate de astfel ca maşinile de semănat secretar general al Partidului Comunist Român
pectiv depăşirea Umilelor pe rarea terenului de plantele evidentă necesitatea ca orga să funcţioneze fără întrerupe
rioade) indicate pentru efec premergătoare a decurs des nele agricole judeţene să in re, din zori şi pînă seara.
tuarea însâmînţâriior, se sol tul de anevoios, fie câ lucrul tervină operativ şi energic Deoarece terminarea însâ-
dează cu pierderi irecupera în eîmp cu tractoarele a în pentru deplasarea tractoarelor m inţârilor constituie proble
bile din producţie. P rivit prin ceput tîrziu şi s-a terminal râmase , disponibile la coope ma, cea mai arzătoare la ordi
această prismă, stadiu) reali devreme, prin acumularea rativele agricole unde s-a în nea zilei trebuie combătută Idealurile tineretu
zării planului la semănatul neajunsurilor s-a ajuns In cheiat semănatul sau mai sînt cu tărie orice reţinere mani Cuvîntarea tovarăşului
culturilor de toamnă în coo situaţia ca, )a ora actuală, de realizat suprafeţe reduse, festată de conducerile unor lui— pacea, respec
perativele agricole din judeţ cînd iarna bate la uşă, să mai de ordinul a 5—10—15 hec cooperative agricole care, în
nu poate îndreptăţi nici pe râminâ de realizat un volum tare, spre unităţile unde pla dorinţa de a executa unele tul reciproc şi înţele
departe la concluzii optimis de loc neglijabil — de ordinul nul la îns&mîntâri nu este în lucrări ce suportă amînare de
te. Faptul câ, după expirarea a peste 3 000 de hectare — de deplinit nici în proporţie de cîteva zile, menţin în unităţi gerea între popoare
termenului fixat pentru ter lucrări pentru încheierea în- G0-70 la sulă. un număr mare de tractoare, NICOLAE CEAUŞESCU la O.N.U.
minarea semănatului, a mai sâmînţârilor. Cu deosebită acuitate recla peste necesar, folosindu-le cu
De la Inalu tribună a Orga
rămas de semănat cu griu Se apreciază totuşi că da mă un sprijin substanţial şi randament scăzut. De felul nizaţiei Naţiunilor Unite, tova
peste 25 la sută din suprafaţa torită, pe de o parte, îmbună neîntârziat cooperativele a cum organizaţiile de partid, răşul .Nicolae Ceauşescu, con
stabilită denotă câ încă din tă ţirii stării tim pului în u lti gricole din Jeledinţi, Geoa- organele agricole judeţene şi ducătorul partidului şl statu
această toamnă s-a creat un mele zile, iar pe de alta, e- giu, Sâlaşu de Sus, Bretea Stre- conducerile unităţilor se preo lui nostru, a /Acut cunoscută
lum ii Întregi poziţia României,
precedent în privinţa dim inu Iiberârii unui număr însem iului, Bîrcea Mică, Veţel, Foit, cupă de rezolvarea probleme sinteză a năzuinţelor a guvernului. In problemele
ării recoltei. nat de tractoare de la unită Peştişu Mic, Pişchinţi şi alte lor stringente de campanie şi fundamentale care confruntă
lumea
contemporană şi care
După cum bine se ştie, în ţile care au terminat semăna le unde mai sînt de arat şi în mod. deosebit, de folosirea preocupă astăzi popoarele tu
funcţie de posibilităţile şi tul şi concentrării lor în coo semănat suprafeţe apreciabile, tractoarelor cu randament turor ţărilor.
mijloacele de care dispune, perativele agricole râmase în în unele unităţi acestea «jun- maxim la semăr\at depinde Iniţiativele României, partici
parea sa activă la viaţa şl ac
flecare unitate cooperatistă urmă există posibilitatea in gînd la 60-70 de hectare sau tivitatea Organizaţiei Naţiuni
din judeţ şi-a planificat — tensificării substanţiale a rit chiar mai mult. Concomitent, nemijlocit soarta recoltei v ii întregului popor român lor Unite, contribuţia pe care
aşa este firesc, aşa impun de mului de lucru, astfel incit cu ajutorul ce trebuie am pli toare, îndeplinirea exemplară şi-a adus-o la adoptarea unor
rezoluţii, printre care şl aceea
altfel şi normele agrotehnice în cursul acestei sâptâmîni ficat din partea mecanizato a sarcinilor de producţie sta cy privire la promovarea In
elementare cerule de cultura să fie semănate ultimele hec rilor, de maximă însemnătate bilite pentru prim ul an a) rindunlc tineretului a idealu
griului — să încheie semăna tare. rilor păcii, respectului reciproc
şl a înţelegerii Intre popoare
tul pînă la începutul decadei O condiţie primordială în este ca şi cooperatorii să-şi cincinalului următor. Sînt documenle-program a ţiunii popoarelor, mari sau Românie, prin personalitatea au făcut să crească continuu
a treia a lunii octombrie n.c, vederea îndeplinirii acestui căror studiere pune în eviden- ' mici, de a beneficia cît mai tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prestigiul ţării noastre pe are
Este adevărat câ au interve deziderat major pentru soar Vă, de fiecare dată, o mare bo plenar de marile realizări ale al cărui strălucit cuvînt a fost na internaţională. CAlon
Tineretul din oraşul
nit unii factori obiectivi rare ta recoltei de cereale pâioase F.F.A. „Vîscoza" Lupeni găţie de idei, de soluţii pen acestui secol de impetuoasă re prim it alît de favorabil de şefi este mindru câ face parte din
au frînat într-o oarecare mă a anului următor este iniţie tru problemele cele mai com voluţie tehnico-ştiinţificâ. Cau de state şi guverne, de presa generaţia tlnârâ a ţării care,
sură ritm ul de lucru şi vite rea de măsuri urgente şi efi plexe, documente care polari za păcii, socialismului şi pro- mondială, îşi aduce o nouă şi educată dc partid, Işl dedică
toate forţele şi capacităţile sale
za zilnică prevăzută, dar nu cace privind realizarea unor zează atenţia o perioadă înde substanţială contribuţie la re Instruirii şl perfecţionării, m i
pot fi trecute cu vederea o viteze sporite de lucru, prin a îndeplinit planul cincinal lungată, au o mare valabilita zolvarea paşnică a m arilor litează pentru înfăptuirea ne
abătută a politicii Interne $1
te. Un asemenea document es probleme ale lum ii contempo externe a partidului şi statu
te magistrala expunere asu Competenţă rane. lui. Tineretul României socia
liste Işl aduce o contribuţie
Alte unităti au încheiat „Viscoza* Lupeni a îndeplinit cu 72 de zile înainte pra principiilor politicii exter ticii promovate dc partidul însemnată la promovarea In
artificiale
de fire şi fibre
Colectivul Fabricii
Subscriu fără rezerve poli
rlndurlic tinerelului din Întrea
de termen planul cincinal la indicatorii dc bază. ne a României, făcută de to nostru şi, muncind pentru a ga lume a celor mal înalte
varăşul Nicolae Ceauşescu la
semănatul zestrare tehnică a uni tâţii şi folosirii mai eficien importanta reuniune interna şi prestigiu da un nou chip oraşelor şi a aspiraţii şl năzuinţe ale popoa
Acest succes este rezultatul sporirii gradului dc în
relor — pacea, prietenia, înţe
Tineretul — arăta tovarăşul
In ultimele '/¡Ic, lntenslflcîndu-şî eforturile, o seric do te a tim pului de lucru. Ca urinare a acestui fapt sc ţională — sesiunea jubiliară a şezărilor hunedorene, exprim legerea şi colaborarea.
totodată hotărîrea colectivului
Adunării Generale a Organiza
cooperative agricole nu reuşit să termine Insâmînfarea griu realizează anul acesta o producţie industrială mai nostru de a depune în conti Nicolae Ceauşescu In cuvlnta-
lui pe Întreaga suprafaţă planificáis. mare cu peste 9 milioane lei decît in 1065, ceea ce ţiei N aţiunilor Unite. rca sa — va avea un cuvint
In acest sens se remarcă in mod deosebit succesul coo De la înalta tribună a O.N.U greşului umanităţii a fost ma nuare eforturi şi mai susţinu greu dc spus in organizarea
peratorilor şi al mecanizatorilor care deservesc C.A.P. Uni reprezintă o creştere de peste 21 la sulă. te pentru amplificarea poten vieţii sociale de inilne. Cu
rea şi Roşcaţii. Printr-o organizare temeinica a muncii şl Merită evidenţiat faptul că colectivul acestei uni conducătorul iubit al statului gistral servilă de şeful stalu ţialului economic al ţârii noas vintele secretarului general al
folosirea judicioasa n mijloacelor mecanizate aflate la dis tăţi şi-a îndeplinit şi depăşit de pe acum şi anga şi poporului nostru a făcut să lui român, care, prin cuvîntul partidului Ilustrează năzuinţe
poziţie, la rele douA unităţi griul s-a InsAminfal pe toate răsune cu o emoţionanta v i său, prin puternica sa perso tre, pentru înflorirea m ultila le şi aspiraţiile, generaţiei tine
cele 330 şj respectiv 20i» dc hectare stabilite. Dc asemenea, jámentele luate in întrecerea socialistă pe acest an terală a vieţii sociale, pentru re do n participa activ la în
acţiunea de insămlnţarc a pAioaselor dc toamnă s-a în Cantitatea de produse dată peste prevederi este de braţie, cu o înaltă competen nalitate politică, a situat ţara ridicarea bunăstării materiale făptuirea Idealurilor dc liberta
cheiat şl în cadrul cooperativelor agricole din Rişca, Riş- aproape 2 ori mai mare decît cea stabilită prin an ţă, sobrietate şi responsabili noastră în centrul atenţiei o te, dreptate şl înţelegere Intre
cullţa, Ribiţn. Burjuc şi altele. gajamentul anual. La productivitatea muncii s-a în tate principiile fundamentale piniei publice de pe toate şi spirituale a întregului po popoare.
Realizările m eritorii obţinute se datorese grijii şl răspun- por IOAN JUDE
dcrll cu rare consiliile dc conducere, cadrele tehnice, coo registrat o depăşire a prevederilor dc plan cu 662 care călăuzesc toate actele continentele, secretarul Comitetului
peratorii, mecanizatorii şl consiliile populare comunale s-au Iei pe salariat în loc de 474 lei cit prevedea anga României socialiste în politi La fel ca şi milioane de oa Arh. CONSTANTIN IAREMSCH! orâsenesc al U.T.C, Căian
preocupat dc prcgAtlrca unor baze trainice producţiei anu jamentul. ca externă pe care o promo meni, sînt mindru câ patria director al Institutului de
lui viitor. vează, glasul raţiunii şi al op mea, frumoasa şi prospera proiectare judeţean