Page 93 - Drumul_socialismului_1970_10

2 D R U M U L S O C IA LIS M U LU I • Nr. 4917 O JO I 29 O C TO M B R IE 1970

De ce se tărăgănează darea în folosinţă
Alegeri în organizaţiile de partid

a Centrului stomatologic din Deva?
Despre hărnicia şi puterea teriorul bobinelor, straturi de
de muncă a salariaţilor de la brunaj necurâţate, bobine
Fabrica de fire artificiale murdare etc. Comunistele Ell-
întotdeauna vorbe fru ­ Calitatea produselor-
„Viscoza" din Lupeni s-au sabeta Berceanu, Elena Mora-
spus ru, Irina Hribal, Maria Floa­ P a c ie n ţii a ş t e a p t ă ,
moase. Produsele pe care le rea, Amalia Turtoi, Maria Chio-
realizează colectivul de miln- reanu, Maria Bogdan au ana­
câ de aici sînt apreciate de lizat cu răspundere şi au fă­
beneficiari. De altfel, princi­ suhiect pe care co­ cut propuneri demne de luat fa c t o r ii d e r ă s p u n d e r e
pala dorinţă, ce tronează în în seamă pentru ca toate pro­
toate secţiile, o constituie creş­ dusele să cunoască în timpul
terea calităţii produselor. Nu cel mai scurt posibil o învio­
întîmplâtor la cele două adu­ muniştii l-au rare calitativă.
nări generale de dare de sea­ Un aspect interesant, pe s t a u . . . c a ia d e n tis t
mă şi alegeri, ale organizaţii­ care comuniştii din această
lor de bază P.C.R. nr. 5 fila ­ secţie l-au scos în evidenţă
tura şi nr. 8 finisaj-textil, fi­ dezbătut combativ cu indicaţia ca el să fie tra­ Şantierului nr. 1 Deva din ducerea Şantierului de con­ trala termică nr. 10 deoare­
rul roşu al discuţiilor l-a con­ dus în viaţă de biroul orga­ cadrul Trustului de construc­ strucţii Deva, dar nu nm pri­ ce o vană a fost defectă. Am
stituit tocmai calitatea produ­ nizaţiei de bază. l-a constituit ţii i-a revenit sarcina să e- m it nici un răspuns favora­ găsit azi o nouă vană şi o
selor. activitatea tinerelor salariate. xecule în municipiul Deva bil. Lipsa sursei de căldură înlocuim, dar pentru aceasta
N-a fost comunist care s-a ţinute In mod necorespunzâ- secţia finisaj-textil, a căror In aceostă direcţie s-a insis­ un modern şi spaţios centru are im plicaţii deosebit de ne­ trebuie să se oprească cen­
înscris la cuvînt să nu rele­ tor, iar fondul de timp nu s-a prezenţă la adunarea genera­ tat prea puţin în perioada a- stomatologic, pentru care favorabile asupra activităţii trala, I.G.C.L.-ul nu permite
ve că produsele ce se fabrică folosit la justa lui valoare. lă a fost de sută la sută, au nalizatâ. Sînt în secţie multe statul a alocat fonduri noastre Cu mari eforturi am acest lucru în timpul progra­
pot urca din punct de vedere Comuniştii au criticat comba­ avut ca subiect de dezbatere salariate tinere care ar putea substanţiale. Lucrările nu reuşit să montăm utilajele şi mului de încălzit. Aşa că
calitativ pe o treaptă şi mai tiv atitudinea delăsătoare în tot calitatea produselor. Din lucra la maşinele de bobinaj. demarat în ritm accele­ instalaţiile medicale pentru mîine (n.r — azi) urmează să
superioară Pentru realizarea muncă a unor salariaţi. In discuţiile purtate a reieşit că Din păcate, însă, ele au fost rat şi în ziua de 3 sep­ 5 cabinete dentare la care ar stabilim precis intervalul de
acestui deziderat este necesar schimbul maistrului Mitică de multe ori mătasea pe care puse să facă munci unde nu tembrie anul în curs o comi­ putea lucra 20 medici, dar nu 5 ore necesare acestei opera­
să dăm dovadă de mai multă Avrâmescu unii salariaţi au o primesc de la alte secţii e se cere o calificare deosebită. sie formată din specialişti ai le putem folosi din lipsa căl­ ţiuni.
disciplină în muncă ~ au spus venit la serviciu în stare de murdară din cauza apei, sau Comuniştii din cele două Direcţiei judeţene de inves­ durii. Avînd în vedere că zil­ — Recepţia definitivă pre­
în cuvîntu) lor Vasile Stâicu- ebrietate, au absentat nemo­ cu nuanţe pronunţate, datori­ organizaţii de bază s-au an­ tiţii şi Consiliului popular nic un medic trebuie să de­ supune nu numai verificarea
lescu. Marin Ispas, Constan­ tivat. Această stare de lucruri tă deselor defecţiuni de la gajat să sprijine cu fermitate !n drumeţie municipal Deva au procedat servească cel puţin 28 pa­ părţii constructive ci şi a in­
tin M itroi, Ioan Mateescu şi a fost generată de atitudinea centrala termică. Dar, pe lin ­ birourile organizaţiilor de ba­ O drumeţie plăcută, in­ la recepţia obiectivului. S-au cienţi, reies clar marile go­ stalaţiilor aferente. Ba mai
alţii. Nu de puţine ori s-a în- maistrului, care nu numai că gă aceste aşa-zise cauze exter­ ză în toate acţiunile pe care structivă şi recreativă, cu încheiat cu această ocazie luri de „producţie" în care mult, normele în vigoare pre­
tîmplat să auzim — afirmau s-a complăcut în abaterile ne de secţie, la nerealizaren acestea le vor întreprinde în caracter de schimb de ex­ Drocese verbale, s-au adus fe­ am intrat în aceste două văd că instalaţiile se predau
vorbitorii — că unii dintre sa­ subordonaţilor, dar chiar şi deplină a calităţii firelor de viitor atît în ceea ce priveşte perienţă, a organizat, re­ licitările de rigoare execu­ luni. Lipsa căldurii împiedi­ numai după ce s-au efectuat
lariaţi. cei drept puţini la nu­ el a contribuit la înregistra­ mătase au contribuit şi o par­ viaţa de organizaţie cît şi în cent, unitatea de pionieri tanţilor şi cu acestea s-a pus că în continuare şi fluxul de toate probele. De ce nu s-au
măr, nu au respectat parame­ rea lor te din salariatele de aici. Nu problemele de producţie. de la Şcoala generală din punct. montaj, deoarece muncitorii sesizat aceste neajunsuri la
trii de fabricaţie. O seamă Comuniştii din organizaţia de puţine ori s-au găsit fi- comuna Zarn. Insotită de Au trecut de ntunci aproa­ nu pot să lucreze în aceste recepţie ?
dintre utilaje au fost între- de bază a PC.R. nr. 8 de la laje încurcate, noduri în in­ N. PANAITESCU cintece şi jocuri pionie­ pe două luni, iar centrul sto­ condiţii Ia instalarea apara­ — Comisia nu ne-a pretins
reşti. drumeţia, care s-a matologic nu funcţionează turii medicale. probele la cald.
desfăşurat in decorul au­ nici la ora octunlâ. Unde Aşa stînd lucrurile, am Prin urmare, conducerea
tumnal al Văii Almaşului, s-au împotmolit lucrurile ? continuat ancheta noastră la I.G.C.L, ca beneficiar al cen­
La adunarea generală a parte aparţin comuniştilor, a avut ca punct terminus Cine se face vinovat de a- „furnizorul" căldurii Cerînd tralei „nu se bagă" pentru
neastâ imobilizare a investi­
comuniştilor de la cooperati­ că avem reclamaţii pentru Şcoala generală din Almaş- ţiei, după care personalul explicaţiile necesare condu­ că nu are proces-verba! de
va meşteşugărească „Reteza­ Conştiinţa relaţii neprincipiale cu popu­ Sălişte. Aici, oaspeţii au medico-sanitnr, sutele de pa­ cerii I.G.C.L. Deva, directorul recepţie, conducerea şantieru­
Ioan Munteanu şi inginerul
tul" Haţeg am remarcat, în laţia". fost prim iţi de către pio­ cienţi tînjesc, în mod justi­ şef V irgil Banc ne-au oferit lui acoperită cu procesul-ver-
cuvîntul cîtorva participanţi Comuniştii au relevat a­ nierii, cadrele didactice şi ficat. de atîta vreme ! Iată un răspuns lipsit de sub­ bal se spală pe mîini, pla-
la discuţii, orientarea înspre o ceste lipsuri în munca poli­ conducerea şcolii, care întrebările cărora le-am cău­ stanţă sînd remedierea defecţiunilor
problemă care va trebui re­ etica profesională-la tică a organizaţiei şi birou­ le-au venit în întiinpinare tat răspunsul Ja factorii răs­ — Intr-adevăr, noi sintern pe seama... nimănui. Şl a­
zolvată In acest sector de ac­ lui său, dar n-au analizat de încă din satul Micăneşti. punzători. beneficiarul centralei term i­ ceasta dintr-o condamnabilă
tivitate. Meşteşugarii fiind loc activitatea sau inactivita­ Scara, în ju rul focului de ce nr. 10. dar nu ne revine lipsă de înţelegere şi răspun­
cei care vin în întîmpinarea tea celor ce aveau sarcini tabără, pionierii celor două — Centrul stomatologic a nici o răspundere pentru fap­ dere a celor doi factori po­
populaţiei cu o serie de ser­ concrete în munca de propa­ şcoli s-au întrecut în ca­ fost recepţionat la 3 septem­ tul că centrul stomatologic meniţi mai sus. Dar şi dato­
vicii şi prestări trebuie să fie baza unei deserviri gandă. Am remarcat spiritul drul unui concurs artistic, brie însă nu-1 putem între­ nu «re sursă de căldură O- rită comisiei de recepţie, în
buinţa, deoarece nu are sur­
şi posesorii unei ţinute c iv ili­ critic şi autocritic al propa­ care a reliefat multe ta­ să de căldură — ne spune bligoţiîle noastre decurg nu­ componenţa căreia nu fost
zate, care să le asigure pre­ gandistului Aurel Anca, ceea lente, încheindu-se într-o tovarăşul dr. Romulus Rusu, mai din momentul semnării cîţiva oameni pricepuţi în
zentarea onorabilă In faţa ce constituie chezăşia unei frumoasă reuniune pionie­ directorul Spitalului unificat actului de recepţie. Or. pen­ ale construcţiilor care în loc
clientului. Intr-un cuvînt, ar civilizate munci mai angajate pe v ii­ rească. Ziua a doua a dru­ din Deva. Sînt executate toa­ tru alimentarea cu căldură a să respecte rigorile normelor
fi vorba despre acel nivel cul- tor. Dar nu putem fi de a­ meţiei a fost dedicată cu­ te instalaţiile de încălzire, centrului stomatologic nu ne de recepţie au stat... ca la
tural-educativ care stă la ba­ cord cu modul în care „scăl­ noaşterii localităţii Almaş- atît interioare cît şi exteri­ socotim implicaţi în cauză dentist.
za unei deserviri civilizate, da" lucrurile difuzorul de Sălişte şi întrecerilor spor­ oare însă nu s-a făcut racor­ atîta timp cît nu am fost che­ Culpa este evidentă, pentru
acea conştiinţă şi etică pro­ liniat necesitatea muncii po­ părtat în slaba preocupare a presă Mircea Ristea. La fie­ tive, care s-au desfăşurat dul la sursa ' de căldură maţi la receptionorea insta­ toţi factorii vizaţi şi nu este ca­
sub semnul veseliei şi al
fesională care nu ne-ar mai litice în rîndul tuturor coo­ acestora pentru pregătirea lor care două vorbe, acesta im ­ prieteniei legate între pio­ Ne-am adresat la I.G.C.L. laţiilor aferente zul să venim cu argumente
purta pe drumuri cu ainînâ- peratorilor, mai cu seamă al profesională şi culturală ? plora ajutorul biroului orga­ nierii celor două şcoli. Deva, care este beneficiarul Pe constructor I-nm găsit suplimentare. M uncitorii spe­
rile, nu s-ar mai solda cu tinerilor şi ucenicilor, pentru Oare inactivitatea comunişti­ nizaţiei de bază, al celorlalţi centralei termice şi la con- mal greu. Terminînd lucYâ- cialişti aşteaptă căldura pen­
rebuturi, refuzuri, lucrări de a forma din ei buni mese­ lor respectivi la cursurile în- comunişti în desfăşurarea rile, nvînd actul de recepţie tru a monta aparatura medi­
proastă calitate, reclamaţii şi riaşi, dar şi oameni cu un vâţămîntului politic, necitirea muncii sale. Un mod „diplo­ „în buzunar" a uitat că ori- cală. medicii şi personalul
sesizări. Pentru că, omul zi­ anumit bagaj cultural, prin presei şi absenţa lecturilor de matic" de a părea combativ: cîte călduri ar produce du­ centrului aşteaptă căldura
lelor noastre, meseriaş sim­ care să se asigure prestări de orice fel nu sînt tot atîtea „am făcut, am dres, voi face, rerile de măsele, totuşi a­ pentru a începe în condiţiuni
plu fie el, trebuie să se si­ calitate, în condiţii de deser­ cauze ? Oare să fie chiar aşa dar vă rog să mă ajutaţi...". cestea nu Dot înlocui căldura normale o muncă de mare u­
tueze la o cotă de pregătire vire civilizată. Aşa după cum cum se plîngea Pompiliu Bâr- Din felul cum vorbea. mai emanată de calorifere. tilitate pentru populaţie. Din
generală corespunzătoare pro­ sublinia Ion Murgoi, „toc­ boni, că n-are timp să citeas­ repede se desprinde că cere — Am fost sesizaţi acum respect faţă de sutele de pa­
gresului realizat în anii con­ mai secţii şi unităţi con­ că nimic ? întrebări care fără să dea prea multe. cîteva zile de neajunsurile de cienţi, faţă de banii statului
strucţiei socialismului. In duse şi bine încadrate cu şi-au găsit cel mai bun răs­ Noul birou ales are dato­ la centrul stomatologic şi cheltuiţi pentru construcţia
toate domeniile de activita­ comunişti — croitorie II, puns în cuvintele rostite de ria să se preocupe stăruitor problemele sînt în atenţia centrului stomatologic, tre­
te. cetăţeanul trebuie să a- cojocârie, blănărie — dau Viorel lezan, preşedintele co­ de întărirea spiritului de noastră. — ne-a relatat tova­ buie înlăturate discuţiile, ex­
juncâ la acest nivel. .Şi cu produse de slabă calita­ operativei : „încă nu avem combativitate al fiecărui co­ răşul Ion Dragotă, inginer şef
atît mai mult într-un sec­ te, fiindcă pe unii membri de Un nivel politic ridicat, ceea munist, să orienteze mai adjunct la Şantierul de con­ plicaţiile, justificările şl
tor de deservire a popu­ partid de aici nu-i prea inte­ ce duce la restul deficienţe­ m ult munca politică pe strucţii Deva. Instalaţiile in­ parlamentârile şi acţionat o-
laţiei ! De aceea, spuneam că resează calitatea şi atitudinea lor. Numai aşn este explica­ calitatea producţiei şi com­ terioare şi exterioare au fost porativ, ferm şi eficace pen­
doar cîţiva comunişti au se­ faţă de clientelă. Cel puţin, bil faptul că o serie de co­ portarea civilizată a lu ­ executate înainte ca centrul tru conectarea centrului Ia
sizat că şi acest aspect tre­ încălţămintea produsă după munişti au fost sancţionaţi crătorilor ca şi spre creş­ să fie recepţionat. Nu s-a pu­
buie să stea la baza activi­ măsurătorile lui Petru Pasco- administrativ pentru neres- terea tinerelor cadre în spi­ tut face racordul la distribui­ sursa de căldură.
tăţii şi realizărilor. Cei care tescu rar se întîmplâ să nu pectarea disciplinei de pro­ ritul unei exigenţe generale torul de încălzire din cen­ A. MOLDOVAN
s-au referit la această pro­ fie refuzată". ducţie, că avem la ora actua­ pentru ridicarea prestigiului ....•;* n
blemă (Aurel Anca, Ion M ur­ Oare aspecte de acest gen lă 640 oip/ore absenţe nemo­ cooperativei fti.íiL mmnn i
go), Viorel lezan) au sub- nu-şi au izvorul mai înde­ tivate, dintre care o bună N. STANCIU
Canalizarea generală a

Pe urmele materialelor publicate Văii Jiului

In cadrul unul proiect de proporţii, care prevede tlsie-
matlzarea canalizării pc (oată Valea Jiului, la lacroni, pe
După critică a început mobilizarea purarc a apelor reziduale.
malul sting al Jiului, se construieşte o marc stnţlc de c-
Principalele construcţii (1 amenaJArl tn staţia de epurare
au fost deja realizate crelnd premisele punerii cl In func­
ţiune la termen. In prezent se lucrează la cele 2 colectoare
principale care vor avea o lungime totală de 14,S km, In
factorilor responsabili din Unirea
secţiune variabilă — ovold şl clopot.

In coloanei» ziarului nostru octombrie o.c, a fost convocat tistice prevâiute în planul de varăşul Marian Briceag, directo­
nr. 4911, din 22 octombrie o.c., consiliul de conducere. S-a pro­ munco ; marţi, 27 octombrie, rul căminului cultural din Uni­ frustul
a apărut materialul intitulat cedat la reorganizarea lui şi a vom începe efectiv pregătirile Io rea, măsurile întreprinse pe li­
„Cînd în munca activistului cul­ colectivului de conferenţiari, (o formaţiile de teatru şi grup vo­ nia îmbunătăţirii vieţii culturol-
tural tronează nepăsarea...”, în definitivarea corpului de instruc­ cal, eventual cor. Vom propune ortistice au şi început să prin­
care era semnalată lipso de ac­ tori artistici şi precizarea respon­ ca zile de repetiţii marţea şi dă viaţă. Duminică, 25 octom­
tivitate cullurol-ortlstică la că­ sabilităţii fiecăruia din membrii joia... Responsabilii cu brigada brie a c., ou avut loc meciuri de
minul cultural din Unirea în sâî. S-o constituit un comi­ artistică de agitaţie, in cursul fotbal. între o echipă locală şi de construcţii
stagiunea de vară şl cea de tet de redacţie pentru ga­ săptăminii viitoare (26—31 oct.) o formaţie de juniori din Lupeni,
toamnă, Practic, în ultima peri* zeta de stradă care lunar, cel vor definitiva teitul pentru bri­ între pionierii din Unirea şi cei
oodă „activitatea” se reducea puţin, să ne prezinte articole gadă, urmind ca cel tirziu în dîn Teliuc, aflaţi în vizită aici.
la cîteva conferinţe, ocţîunl de noi... Lunî, 26 octombrie, tov. sâptâmîna următoare să încea­ Pe scena căminului cultural s-a
bibliotecă şi filme. Era obsolut Damion Ioan, preşedintele con­ pă repetiţiile. In sinteză : măsuri prezentai şi un program ortîstîc
necesara o Ieşire din anonimat, siliului de conducere al căminu­ care să dea garanţia că în ju­ dat de pionierii din Unirea. In Hunedoara Deva
o evidenţiere a potenţelor cul- lui cultural, Briceag Marian, rul datei de 20 decembrie pro­ continuare a rulat un film, în
turol-artistice ale comunei. directorul căminului şi Toşală gramul artistic să aibă loc în deschSierea căruia a avut loc
Răspunsul primit la redacţie, e­ Pompiliu, preşedintele comitetu­ condiţii bune". simpozionul pe tema „25 octom­
cou ol sesizării noastre (semnat lui evecutiv al consiliului popu­ Fără îndoială această reor­ brie, Ziua Forţelor Armate ale A N O A J E A 2 A
de directorul căminului, tov. Ma­ lar comunal, vor merge prin sa­ ganizare o muncii este bine­ R.S.R.". Oţelăria electrica de la Hunedoara. In timp ce oţelul se plă­
rian Briceag), ne anunţă că tul Unirea, deocamdată, să stea venită şi, conchidem, plinâ de începutul, deci, e de bun au­ mădeşte sub fulgerele arcului electric, oalele de turnare şi ma­ 0 INGINERI PROIECTANŢI în specialitatea construc­
factorii locali de resort reuniţi de vorbă cu fiecare tînăr sau eficienţă. gur. Sperăm ca dialogul dintre caraua cu gheare puternice sînt gata so preia şi să lanseze ţii şi instalaţii la atelierul de proiectare al trustului, ve
ou trecut imediat la luarea mă­ virstnic susceptibili a fi înca­ ☆ căminul cultural şi cetăţenii din pe lungul drum al prelucrării o nouă şarjă de oţel aliot. chimea 3 ani in proiectare.
Foto : V. ONOIU
surilor necesore : „In ziua de 23 draţi Intr-una din formaţiile ar­ După cum ne informează to­ Unirea să fie permanentizat. 0 INGINER CU VECHIME DE PESTE 10 ANI IN FUNCŢIA
DE ŞEF SERVICIU LA CENTRALA TRUSTULUI.
0 INGINERI CONSTRUCTORI in funcţii de conducere
pentru şantierele şi loturile trustului cu vechime de 6 ani.
recare restanţă, acest nivel ne Informaţii suplimentare se primesc la serviciul personol
va asigura atît realizarea pla­ al trustului Deva, str. Dr, Petru Grota 30, telelon 1 21 68.
REALIZĂRILE VOR FI PE M ĂSURĂ nul în curs. cit şi pe 1971.
(Urmare din 'pag. 1) nului şi angajamentelor pe a­
— Acestea fiind datele — po­
de producţie şl creşterea ren­ zitive şi negative — ce con­
tabilităţii, planul de export şl cluzii formulaţi in legătură cu
eficienţa exportului, asimilarea finalul anului ? Spre ce bilanţ Uzina M.M.R. Simeria
de noi mărci de oţeluri şi ti- MARILOR SARCINI CE NE REVIN tinde Hunedoara, ce corespon­
podimensiuni de laminate cu denţă are cu indicatorii tehni-
performanţe ridicate, Intensifi­ co-cconomici planificaţi pe
carea cercetării şi organizării 1971 şi pc ce factori vă bazaţi ANGAJEAZĂ URGENT
ştiinţifice. Cum s-au materia­ nul trecut. In legătură cu ex­ miţi de mersul activităţii de Pentru noi este deosebit de primul rînd, întîrzlerea livră­ previziunile ?
lizat aceste sarcini ? portul, vă rog să reţineţi ex­ cercetare şi organizare ştiinţi­ important că la ora actuală rii din import a macaralei Tie- — Nu voi da un răspuns în S T R U N G A R I
— Deşi perfecţionarea calita­ tinderea gamei sortimentale, fică a producţiei. furnalele funcţionează irepro­ gler nr. 1 care, în loc să fie cifre. Doresc să se reţină că
tivă şl creşterea eficienţei con­ creşterea nivelului calitativ şl — Alături de realizările şabil, cu Indici de utilizare şi pusă în funcţiune în iunie, va planul pe trimestrul IV, deşi
stituie un domeniu unde nu se diversificarea pieţelor. Aceas­ prestigioase, vizibile nu numai consumuri de cocs foarte bu­ funcţiona abia in noiembrie. In mobilizator, nu este mal difi­ Plata sa va face conform H.C.M. 914/1968,
pot obţine Imediat realizări ta ne permite să livrăm supli­ în bilanţul siderurgiştilor ci şi în ne. Aceasta şi constituie do al doilea rînd. dar nu în cele cil pentru noi declt ‘ trimestrele Salariaţii beneficiază de abonamente gratuite
spectaculoase, putem spune că mentar în vest circa 60 000 to­ fapt baza afirmaţiilor mele. din urmă, sînt deficienţele a­ precedente. Ritmul depăşirilor pe C.F.R. De asemenea se acordă permise de că­
şi aici ne situăm pe poziţiile ne de laminate pînâ la finele întreaga economie. Hunedoara — In ultima vreme sectorul cumulate în întreţinerea an­ are deci condiţii certe pentru
prezintă unele restanţe
faţă
unui progres evident. Consu­ anului, cu un curs de revenire de prevederi. Avem În vedere bluming-scmifabricate nu-şi samblului de utilaje de bază a se menţine şi chiar de a se lătorie C.F.R, gratuite pentru salariat şi familie.
murile specifice de metal fn o- îmbunătăţit. restanţa In fontă şi cocsul con­ îndeplineşte sarcinile dc plan — caje, căi cu role, la maca­ majora.
ţelârii şi laminoare sînt mai sumat suplimentar Ia furnale. Care sînt cauzele şi ce aveţi rale şl în sectorul dc încălzire Prin această prismă trebuie
reduse cu 0,23 pină la 0,62 kg Perfecţionarea calitativă se Ce s-a întreprins pentru recu­ în vedere pentru normalizarea Tin să precizez că de aproa­ privită şl legătura cu indicato­
pe tonă. Cheltuielile la mia de reflectă, de asemenea, într-o perare, care este stadiul recu­ producţiei in acest sector con­ pe două luni ne ocupăm in­ rii din primul an al cincinalu­
lei producţie marfă sint sub seamă de progrese valoroase. perării şi perspectiva pentru ducător pentru întregul com­ tens de rezolvarea acestor di­ lui viitor. Unele niveluri de pro­
planificat cu 6.07 lei, ceeo ce Consider că am rezolvat bine ficultăţi. Am soluţionat pînă ducţie şi indici de utilizare la întreprinderea de
a influenţat creşterea ratei problemele asimilării oţelurilor linele anului ? plex dc laminoare ? acum întreţinerea utilajelor de cocserie, fabrici de aglomera­
rentabilităţii la 17,76 la sută. inoxidabile, pentru autoturis­ — Datorită cauzelor cunoscu­ — Sarcinile In acest sector bază şl a macaralelor şi acum re. oţelflril şi laminoare, unii
Am prezentat aceste date me, pentru prelucrarea pe ma­ te, la jumătatea anului am a­ au crescut Intr-o dinamică ne-am concentrat atenţia asu­ indicatori sintetici cum slnt
pentru a arăta că eficienţa ne şini automate, şenila pentru vut la furnale minusuri foar­ foarte rapidă. Faţă de ianuarie, pra normalizării procesului de producţia globală şi marfă, transporturi auto Deva
preocupă în cel mai înalt grad. noile tipuri de tractoare. Re­ te mari. Numai )a cocs, com­ astăzi blumingurile trebuie să cheltuielile Ia mia de lei pro­
Urmărim zilnic evoluţia con­ zultate pozitive am dobîndlt şi bustibilul cel mai deficitar pe încălzire. In legătură cu aceas­ ducţie marfă, unele consumuri
sumului de metal şi cocs, ana­ în asimilarea şl generalizarea economie, s-au consumat peste producă zilnic mai mult cu ta va trebui să acţionăm şî specifice şi alţi Indicatori de ANGAJEAZĂ
lizăm săptâmînal sau decadnl tehnologiei de turnare a oţe­ prevederi 15 000 tone. Prin mă­ circa 1 300 tone, Iar semifabrica­ pentru optimizarea programă­ calitate şl eficienţă prevăzuţi
măsurile ce se impun. La fel lului în lingouri mari. în extin­ surile luate. în trimestrul III tele mai mult cu 1 000 de to­ rii, pentru riguroasa respecta­ pentru primul trimestru sau
procedăm „ cu urmărirea refu­ pe întregul an 1071 sînt deja pentru laboratorul de psihologie auto din Deva,
zurilor la plată ale clienţilor, derea turnării cu plăci termo- om recuperat circa 6 800 tone ne Deci, deşi producţia efecti­ re a graficelor de elaborare şi atinşi sau se vor realiza în pe­ în funcţia de psiholog examinator, ABSOLVENŢI Al
pe cauze şi beneficiari, modul izolante şl prafuri antiretasu- de fontă, Iar la cocs restanţa vă a crescut, ea nu a ţinut menţinerea unui decalaj cores­ rioada imediat următoare. FACULTĂŢII DE FILOZOFIE Şl ISTORIE FILOZO­
cum se îndeplineşte planul la ră. în elaborarea unor reţete s-a redus la numai 5 000 tone pasul cu ritmul creşterii sarci­ punzător Intre elaborarea şar­ Aceştia sînt In principal fac­ FIE, SECŢIILE : PSIHOLOGIE. PEDAGOGIE. SO­
export şi eficienţa exportului proprii, de mare eficacitate, Vă rog să consemnaţi că pînă nilor de plan. jelor în oţclării şi expedierea torii cu care ne motivăm şi CIOLOGIE, FILOZOFIE, DEFECTOLOGIE.
de metal. Efectul acestor preo­ la finele anului vom recupera In ce priveşte laminorul justificăm previziunea că Hu­
cupări mai susţinute se vede pentru prepararea acestor pra­ lor la bluming. Vreau s;î spun nedoara va încheia ultimul nn inform aţii suplimentare se pot cere de la I.T.A.
In faptul că, spre exemplu, re­ furi. Vreau însă să menţionez integra! restanţa, iar cele 0 000 „750" nu sînt probleme. Intru- că datorită eforturilor făcute, al cincinalului cu un bilanţ Deva - Inspectoratul de control auto, zilnic intre
fuzurile la plată ale beneficia­ că deşi am obţinut aceste re- tone de cocs date peste plan cît el depinde de Veea ce pri­ nivelul de R 500 tone producţie rodnic, pe măsura capacităţii, orele 7-15.
rilor. ca urmare a calităţii ne- zullate, sarcinile foarle mari de cocsari se vor reflecta total meşte de la blumingurl. Or, zilnică de blumuri este acum competenţei, talentului şi dă­
corespunzâtoarc a metalului şi efectiv in îmbunătăţirea ba­ tocmai aici intervin deficien­ ruirii cu cure întregul nostru Salarizarea conform H C M. nr. 914/1968.
livrat, au acum un sold me­ pe care le avem ne pun In slăpînit şi s-a stabilizai De colectiv ştie să îndeplinească
diu sub 50 la sută faţă de a- 6ltuaţia să nu fim încă mulţu­ lanţei de coca a siderurgiei. ţele. Ele au două nuanţe. In fapt, cu toate că avem o oa­ sarcinile trasate de partid.