Page 95 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 95
4 D R U M U L S O C IA LIS M U LU I • Nr. 4917 • JO I 29 O C T O M B R IE 1970
Vizita ia Washington a luptele din Cambodgia
PNOM PENH 28 (Agerpres). administraţia Lon Noi în aju ATLAS
— Forţele de rezistenţă popu torul trupelor sale dislocate în
acest sector continuă sâ fie re
lară din Cambodgia au lansat
preşedintelui licolae Ceauşescu, miercuri dimineaţa un nou a ţinute în apropierea localită ARME SUSTRASE
tac asupra fortifica ţiilor deţi
ţii «Taing Kauk, deoarece căile
DIN DEPOZITUL
rutiere ce duc spre Koinpong
nute de trupele regimului Lon
Noi in localitatea Siem Reap, Thom sînt controlate de forţe BUNDESWEHRULUI
situată în nord-veslul ţârii, Ui le de rezistenţă populară.
d e p o zit
D in tr-u n
de
230 kilom etri de capitală. presă relatează, de asemenea, a rm a m e n t aL B u n d e s -
Corespondenţii agenţiilor de
viu comentată de presa mondială rim ile oraşului KompongThom că în ultimele 24 de ore au a- w c h ru lu i. s itu a i in a
In acelaşi timp, în îm preju
p ro p ie re de M ü n ch e n , a
este semnalată o intensificare
vul loc ciocniri între grtipuri
fo st sustrasă la s fir ş itu l
a acţiunilor iniţiate de pairi-
oţi. Aceştia declanşează zilnic de patrioţi şi unităţi militare s ă p tă m in ii tre c u te de
saigoneze care sprijină arma
«atacuri asupra poziţiilor efec ta regimului de la Pnom Penh, pe rsoa ne n e cun oscu te <t
WASHINGTON 28 — Co principale ale acestei politici pale ale convorbirilor dintre tivelor m ilitare inamice pe ca im p o rta n tă c a n tita te de
respondentul Agerpres, C. A- se numără „menţinerea suve cei doi preşedinţi a fost îmbu re le-au încercuit de aproape la 5 kilometri de localitatea a rm e : 87 de p is to le te , 2
lexandroaie, transmite : Presa ranităţii şi a păcii, precum nătăţirea relaţiilor economice trei luni. Diviziile trimise de Snuol şi în sectorul Mimot. m itra lie re . 2 p isto a le
americană continuă sâ publi şi eliminarea situaţiilor in româno-americane. m itra lie ră , p re c u m şi
ce «ample articole şi comentarii ternaţionale potenţial prim ej Spaţii ample despre vizita a lte a rm e de c a lib ru re
privind vizita în Statele Uni dioase” la Washington publică şi zia dus.
te a preşedintelui Consiliului In continuare, a fost men rele elveţiene. „Journal de
de Stat al României, Nicolae ţionată dezvoltarea relaţiilor Geneve“ relevă că primirea Alegeri generale în Tanzania VICTIME IN URMA UNUI
Ceauşescu. Sînt surprinse di comerciale şi culturale ale deosebit de caldă făcută oaspe ACCIDENT DE MAŞINA
verse aspecte ale acestei vizi României cu alte ţâri, sub- ţilo r români reflectă respectul
te, caracterizată de observato liniindu-se că „toate acestea pentru principiile politicii ex DAR ES SALAAM 28 (A- ponentă a Republicii Unite 19 persoane şi-a u
rii politici .şi diplomatici din au demonstrat că o convieţui terne promovate de România, gerpres). — Peste 5 milioane Tanzania, alături de Tanga- p ie rd u t v ia ţa , ia r a lte
Washington ca fiind „deose re paşnică poate fi mai m ult pentru eforturile desfăşurate de tanzanieni vor participa mea), ai cărei locuitori vor 40 a u fost ră n ite in t im
bit de utilă şi. in acelaşi timp, decît o lozincă politică Siste în direcţia dezvoltării coope vineri la alegerile generale vota numai pentru «alegerea p u l u n u i a c c id e n t care
fructuoasă“ „Rezultatele ei, se me, concepţii şi credinţe pot rării intre state. Ziarul men organizate pentru a doua preşedintelui ţării (Această a a v u t lo c pe o şosea
subliniază în aceste cercuri, nu fi diferite de la o ţară la ajta. ţionează că cei doi şefi de stat oară de la proclamarea, hotârîre a fost anunţată de d in a p ro p ie re de lo c a li
vor înlîrzia să-şi aducă o con Străduinţa de a promov.i re s-au declarat de acord să ac în anul 1961, a inde preşedintele guvernului local ta te a D a k a h lia , la 120
trib u ţie pozitivă la soluţiona laţii paşnice şi civilizate ofe ţioneze cu o atenţie sporită pendenţei ţării. Comparativ din Zanzíbar, Abeid Karume. k m de C a iro . T ra n s p o r-
rea unor importante probleme ră un leren pe care se pot pentru dezvoltarea relaţiilor cu precedentele alegeri, care care este in acehaşi timp tin d 96 de persoane, cu
ale relaţiilor internaţionale şi intîlni toţi oamenii binevoi economice şi comerciale dintre au avut loc in 1965, numărul prim-vicepreşedintele Tanza m u lt peste ca p a cita te a
bilaterale”. tori Intîlnirea de la Cas«T România şi S U.A. «alegătorilor va fi de data a niei). sa, u n a u to c a m io n a a-
Intr-un articol intitulat Albă a adus o dată mai m ult Relatări ale prim irii la Ca ceasta aproape dublu, ca ur Candidatul la postul de lu n e c jt de pe şosea in
„Preşedintele Ceauşescu şi-a dovada puternică a acestui sa Albă şi ale întrevederii mare a unui amendament preşedinte este actualul .şef tr-im la c d in D e lta N i
încheiat vizita în Statele U- vechi adevăr*. dintre preşedintele Ceauşescu constituţional în virtutea că nl statului, Julius Nyerere. lu lu i.
nite“, „New York Times", re- Reluînd ace.aslă idee într-o şi Richard Nixon publică şi . ruia limita minimă a vîrstei Observatorii politiei relevă „CONCORDE-002" -
ferindu-se la întrevederile din altă emisiune, acelaşi post „Ga/.ette de Lausanne", „Neue Recent, în Alexander-Plati, in centrul Berlinului a fost pus la cetăţenilor cu drept de vot sprijinul masiv de care Nye- 1 996,8 KM/ORA
tre şeful statului român şi pre de radio «arăta : „E de la sine Zuercher Zeitung", „Feuille dispoziţia turiştilor un nou hotel cu 38 de etaje, 1 000 de camere a fost. stabilită la 18 ani. rere se bucură din partea
şedintele Nixon, subliniază în înţeles că state cu sisteme D'Avis de Lausanne", „La su insumind circa 2 000 locuri, numit „Stadt Berlin", fiind, prin Se va proceda la alege populaţiei A lin g în d o v ite z ă de
semnătatea acestor contacte la politice, sociale şi ideologice isse" şi „National Zeitung“. inâlţimea lui de 123 m, una din cele mai impresionante clădiri rea preşedintelui Tanzaniei Totodată, în fiecare din 1 90(i,8 k ilo m e tr i pe o ră ,
nivel înalt, arâtînd totodată profund diferile nu numai că Presa centrală argentinianâ ale noului centru a? Berlinului. Restaurante, braserii, cofetării, pentru următorii cinci am, a cele 120 de circumscripţii e în tim p u l u n u i z b o r da
că „diferenţele dintre sisteme oot trăi bine, dar îşi pot îm a dedicat spaţii ample relată calenele, baruri, un hol de rece pţii de 580 persoane, un restau celor 120 de deputaţi ai A lectorale, alegătorii vor opta în ce rca re , p ro to tip u l \
le de guvernămînt nu trebuie bunătăţi relaţiile, schimburi rilo r privind întrevederea din rant tipic, precum şi o tipica sa unâ finlandeză işi aşteaptă vizi dunării Naţionale, precum şi pentru unul dintre cei doi „ C o nco rde-0 02** a l a v io
sâ împiedice menţinerea unor le comerciale. Este nevoie de tre cei doi şefi de stat „Cla- tatorii. . a membrilor consiliilor re candidaţi prezentaţi de Uniu n u lu i su p e rso n ic fra n c o -
relaţii strînse între toate sta imaginaţie, flexibilitate şi rin", „La Prensa“, „La Na IN FOTO : Vedere exterioa ră o noului hotel „Stadt Berlin" nea Naţională Africană din b rita n ic a fo st pe p u n c
tele lumii, idee. adaugă ziarul, simţ al realităţilor In acest ción", „Prensa Libre" etc pu din R.D. Germană. gionale. Excepţie va face Tanzania (T.A.N.U.), singurul tu l de a egala p e rfo r
relevată atît de români cit şi sens, România constituie un blică la loc de frunte materia Insula Zanzibar (parte com- partid al ţârii. m a n ţa o b ţin u tă în urmă
de americani" bun exemplu". lele referitoare la vizită, sub cu cîtcuo z ile de p e re
„New York Times" sublinia In relatările sale despre liniind. in titlu ri, importanta chea sa fra n c e z ă „ C o n -
ză că „primirea făcută d-lui desfăşurarea vizitei preşedin contactelor dintre cei doi pre cordc-O O l" (2 000 k m /h ).
Ceauşescu a fost una dintre telui Consiliului de Stat al şedinţi şi atmosfera de cordia Lucrările celei de-a Kesuiiunca viceguvernatorilor em iratelor D u p ă cu m s-a m a i a
cele mai călduroase acordate României, importantul post litate care le-a caracterizat Se n u n ţa t, s p e c ia liş tii şi
unui vizitator străin”. de radio Columbia nroadeas- subliniază că cei doi şefi de 8-a adunări a re p re z e n ta n ţii fir m e lo r
ling Syslem sublinia că „pre stal au dezbătut probleme in
La rîndul său, „The Evening ternaţionale vilale. menite sâ din Golful Persic şi-a încheiat lucrările c o n s tru c to a re d in cele
Star“, referindu-se la politica şedintele Ceauşescu a venit în iniţieze o eră nouă de destin F .M .T J. do uă ţă r i ş i-a u e x p rim a t
externă a României, la princi Statele Unite cu gînduri paş dere în relaţiile dintre state. sp e ra n ţa re a liz ă rii, p î-
piile care stau la baza aces nice, cu intenţii bune. cu do Slnt relatate, totodată, apreci BUDAPESTA 28. — Cores n ă la s fir ş itu l a ce stu i
teia, siiblinîazâ că ţara noas rinţa de a întări relaţiile de erile preşedintelui Nixon la a pondentul Agerpres, Alexan ABU DHABI 28 (Agerpres). după ce fostul guvern labu ra. Acţiunile întreprinse pînâ an, a u n o r z b o ru ri la n
tră „întreţine relaţii bune cu prietenie existente, de a lărgi dresa politicii externe româ dru Pinlea, transmite : La Abu Dhabi s-au înche rist britanic işi anunţase ho- acum de partizanii federali vite ză egală cu de d o uă
toate ţările lum ii", fapt carac schimburile comerciale dintre neşti inform aţii despre vizită Miercuri «au continuat la Bu iat lucrările reuniunii vice lârîrea de a-şi retrage toate zării nu au dat rezultatele o ri vite z a s u n e tu lu i. De
ţara sa şi America şi de a in
terizat de cotidianul citat ca tensifica schimburile de in au difuzat, la rîndul lor, ra dapesta lucrările celei dc-a guvernatorilor celor nouă e- trupele din regiunea Golfu scontate. D ificultăţile s-au a ltfe l, aceste z b o ru ri au
„unic“ şi demn de tot respec formaţii ştiinţifice şi cultu dioul şi televiziunea argenu- 8-a adunări a Federaţiei mirnie din Golful Persic. In lui Persic, Federaţia emirate dovedit multiple, începînd cu d re p t scop să d e m o n
tul. Mondiale a Tineretului De cursul discuţiilor au fost a lor din această zonă apare ca frontierele vag stabilite între streze g ra d u l de re n ta
rale". Postul am intit a scos niană bordate diverse probleme le- b ilita te a a v io n u lu i
Referindu-se Ia schimburile în evidenţă faptul că „con Cotidianul venezuelean „El mocrat In cursul dim ineţii un acord improvizat intre c- sătuleţele din regiunea Gol
comerciale româno-americane, ducătorul român a fost p ri Universal" a subliniat, in ' re au început dezbaterile gene cale de viitorul preconizatei m irii şi şeieii locali Refe- fului Persic, cu rivalităţile fra n c o -b rita n ic , c o n d i
al căror volum este în general m it la Casa Albă cu consi latările sale. primirea deose rale pe marginea rapoartelor federaţii a acestor emirate, rindu-se la originea proiec existente între şeieii şi em irii ţie h o tă rito a re p e n tru
apreciat ca „redus în compara derabilă demnitate". bit de caldă de care s-au prezentate. Au luat cuvîntul dezbaterile eoncentrîndu-se tului, observatorii politici lor şi terminînd cu deosebi e v e n tu a la re a liz a re a
ţie cu posibilităţile existente", bucurat oaspeţii români în şefii delegaţiilor din Guineen îndeosebi asupra chestiunii subliniază constant că ideea rile privind resursele natu p ro ie c tu lu i.
„The Evening Star” evidenţia O timpul vizitei Bissau, Chile, Uniunea Şă- reprezentării fiecărui emirat federaţiei a fost îndelung stu rale şi nivelul de dezvoltare MALADIILE CARDIO
ză însemnătatea discuţiilor Vizita de două zile la Wa Intr-un articol inserat pe vielică. Sierm Leone. R P. în viitorul parlament federal. diată la Londra. soeial-economicâ
purtate de cei doi preşedinţi shington, contactele pe care prima pagină, „The Japnn Ungară şi alţii. Ca şi în cazul unor re Din componenţa sa ar ur In faţa realizării propusei VASCULARE Şl
Pe adresa celei de-a 8-a a
uniuni precedente, nici de as
pe «această temă. şeful stalului român Ic-a avut Times" informează despre în dunări a F M T D. au sosit tă dală nu s-a putut ajunge ma sâ fără parte Bahreinul, federaţii se mai află, de ase CANCERUL
cu preşedintele Nixon şi ce
„Washington Fost“ sublinia lelalte oficialităţi americane trevederea dintre ..şefii de stat numeroase mesaje din partea la un consens în ceea .ce.pri* Qatarul şi cele şapte mici menea, o serie de obstacole M a la d iile c a rd to -v a s
ză influenţa pozitivă exercita continuă sâ se afle în atenţia român şi american şi de unor şefi de state şi guver veşte adoptarea uneia din ee- J şeieate .de pe Coasta P iraţi privind organizarea adminis c u la re şi c q ţip ^ ţjr poji-
tă asupra relaţiilor dintre cele presei din diferite ţâri ale lu spre toasturile Moşiile cu pri ne !n cursul' şedinţei de le două propuneri privind lor: ..Dpbaj, Abu Dhabi. Shar trativă, stabilirea • capitalei, s tilu ic p rin c ip a le le ca u
două ţări de vizita preşedinte mii. Ziarul iugoslav „Borba" lejul dineului oferit de Ri dimineaţă s-a dat citire me configuraţia viitorului parla jah, Ajman. Umm-al Quawai- forma de guvernămînt şi alte ze a le de cese lor in ţ ă r i
lui Ceauşescu Se exprimă pă publică o amplă relatare, înso chard Nixon în onoarea pre sajului ne care tovarăşul ment federal : o reprezentare ne, Ras-el Kheima şi Fujei- chestiuni de acest gen. le d e z v o lta te . A ceasta
rerea că discuţiile purtate la ţită de o fotografie ee îl înfă şedintelui român. Nîcolac Ceauşescu, preşedin egală pentru fiecare din şej- este una d in tre c o n c lu - i
Casa Albă vor dLice la „strîn- ţişează pe preşedintele Nicolae Ziarul menţionează că pre tele Consiliului de Stat. secre catele şi emiratele compo z ii le d e sp rin se d in tr - u n '
gerea relaţiilor dintre cei doi Ceauşescu cu soţia, împreună şedintele Ceauşescu a subli tar general al Partidului Co nente ale federaţiei sau o ra p o rt te h n ic în to c m it \
lideri şi dintre ţările lor cli cu preşedintele Richard Nixon niat existenţa unor perspec munist Român, l-a adresat a reprezentare proporţională cu de u n C o m ite t a l O .M .S. ţ
sisteme social-politice funda cu soţia, salutînd publicul de tive bune de dezvoltare pe dunării. Mesajul tovarăşului numărul locuitorilor. DELHI 28 (Agerpres) — Peste 80 000 de textilişti nu j a su p ra te n d in ţe lo r m o r- i
mental diferile". Ziarul subli la balconul Casei Albe. „Bor viitor, a colaborării în diverse Nicolae Ceauşescu, care dă o In această situaţie, proble Salariaţii întreprinderilor s-au prezentat la lucru pa- j ta lită ţii, p u b lic a t rece nt '
niază că România îşi bazează ba" reaminteşte eă, înainte de domenii între România şi înaltă apreciere rolului tine ma repartizării a fost tran textile din oraşul indian ralizînd complet activitatea j la G eneva. De asem e- \
politica sa externă pe princi sosirea la Washington, pre Statele Unite rei generaţii în lupta pe ca sferată spre examinare reu Ahmedabad — unul din ce à 42 de întreprinderi texti- j nea, a c c id e n te le de au- i
pii ca respectul reciproc, ne şedintele român a participat |a Tot pe prima pagină îşi re o duc forţele înaintate ale niunii la nivel înalt a emi le mai mari centre ale in le din Ahmedabad. Greviş- | to m o b il p ro vo a că to t '
intervenţia în afacerile inter lucrările sesiunii jubiliare a publică reíala rea cotidianul contemporaneităţii pentru oa ratelor, a cărei dată urmează dustriei textile din India — tii au revendicat majorarea j m a i m u lte decese, ia r \
ne ale altor state, pe dreptul Adunării Generale a O.N.U şi „The Daily Yomiuri", care ce şi progres social, a fost sâ fie anunţată ulterior, nu participat, la chemarea p ro c e n tu l m o r ta lită ţii i
tuturor naţiunilor de a-şi ho a vizitat eiteva importante o insistă în mod special asupra urm ărit cu un profund inte tîr sindicatelor de stingă, la o salariilor şi îmbunătăţirea \ d a to ra te s in u c id e rilo r
tărî singure soarta, fără ames biective din S.U.A. Se menţio întrevederii dintre cei doi res şi a fost salutat cu pu Proiectată încă din febru grevă generală de 24 de ore. condiţiilor de muncă. în re g is tre a z ă o c u rb ă \
tec dinafară, principii eviden nează că de ambele părţi exis şefi de stat. ternice aplauze. arie 1D6B, la puţină vreme ascendentă. i
ţiate în repetate rînduri de tă interesul pentru lărgirea în
şeful statului român în cursul continuare a colaborării eco „CUTREMURE1' \
vizitei. „Washington Post“ re nomice. tehnico-ştiinţifice şi
aminteşte că vizita preşedinte culturale. SELENARE \
lui Ceauşescu în S.U.A. a p ri
lejuit cea de-a treia intîlnire Relatări şi fotografii despre B iro u l de c e rc e tă ri se- )
dintre cei doi şefi de state, p ri vizită au publicat, de aseme le n a re a l N A S A a a n u n - 1
ma a vind Joc în 1967, cu ocazia nea. „Politika" şi celelalte zia R.D. VIETNAM. - In cei ta t că d in a n a liz a d a le - i
vizitei lui Richard Nixon în re iugoslave La rîndul lor, 25 de ani de cind regiu lo r fu rn iz a te p rin in te r- «
România ca cetăţean particu radioul şi televiziunea au di nea de nord a Vietnamu m e d iu l c e lo r două seis- ’
lar, iar a doua în 1969 cînd a fuzat ştiri detaliate. lui a devenit republică de m n g ra fe in s ta la te pe su \
fost efectuată prima vizită a „Zeri i Populit", „Bashkîmi" mocrată, locuitorii au lup p ra fa ţa L u n ii re z u ltă că l
unui preşedinte american în şi alte ziare albaneze din 28 tat 9 ani împotriva colo pe s a te litu l n a tu ra l al ’
România. octombrie publică inform aţii nialismului francez şi de , P ă m în tu lu i se p ro d u c )
m iş c ă ri seism ice p e rio d i- ^
Posturile de radio america în care se relatează despre în 10 ani luptă împotriva in ce, în re g is tra te in m o-
ne au relatat în mod con trevederea dintre cei doi pre tervenţiei americone in m e n iu l c in d a s tru l a ţ in - ’
stant despre prezenţa preşe şedinţi. Vietnam. ge a p o g e u l tra ie c to rie i ţ
dintelui Nicolae Ceauşescu în Sub titlu l „Importante con sale In acest m o m e n t. .
S U.A. şi convorbirile sale cu vorbiri cu Ceauşescu”, ziarul Populaţia refugiată în fo rţa de a tra c ţie a Pn '
preşedintele Richard Nixon şi Italian „L'U nita“ din 28 octom timpul luptelor s-a întors m in t u lu i este m a x im ă \
«ilte personalităţi Postul de brie informează despre între in oraşe, muncind pentru In ceea ce p riv e ş te o »
radio oficial a scos în eviden vederea dintre cei doi şefi de refacerea economică a rig in e a a ce sto r „ c u tre - *
ţă semnificaţia deosebită a stat, care a p rile ju it convor ţârii. m u re " se le n a re s a v a n ţii \
vizitei, precizînd că este pen biri „extrem de importante". a m e ric a n i e m it ip oteza i
tru prima oară cînd un şef Se relatează, de asemenea, IN FOTO : O stradă din că ele s -a r putea d a to ra '
de stat român s-a aflat la despre dineul de la Casa A l capitala ţârii - Hanoi.
Washington. „A fost p rim it bă. Ziarul expune ideile con fie u n e i e m a n a ţii de ga- 1
t
ze de pe s u p ra fa ţa scoar-
aici — a continuat postul de ţinute în toasturile rostite de
radio citat — cu respectul şi cei doi preşedinţi ţe i te re stre , fie u n e i a- .
simpatia de care se bucură Ziarele austriece ,,Die Pres 4 n u m ite a c tiv ită ţi de o ri- \
o tară care încearcă în mod se* şi „K urier" relatează de g in c v u lc a n ic ă \
activ sâ micşoreze încordarea spre manifestările programate
internaţională, printr-o diplo In ultimele două zile ale vizi \ NUMAI APA FIARTA \
maţie realistă şî flexibilă. tei şefului statului român în anul 1970. Unul din factorii care contribu de transport, deoarece fiecare dintre ele Nebroska, California, Arizona, Ulah, Ne- i \
Există apoi un alt aspect al S.U.A. Intr-o corespondenţă ie fa activizarea comerţului dintre cele do ar dori să aibă o participare mai mare. In voda şi New Mexico. 1 C u to a te p rc c a u ţiu n ile
vizitei conducătorului român, din capitala americană, „Die uă ţâri, relevă agenţia citată, este acel ol cercurile apropióte guvernului britanic se ^ lu a te de c ă tre s e rv ic iile
care merită toată atenţia : el Presse" subliniază importanţa dezvoltării cooperării industriale bilaterale. apreciază că Anglia or fi cerut celorlalţi LONDRA. - Industrio mondială de con I c o m u n a le a le lo c a lită ţii
ilustrează foarte limpede în convorbirilor politice purtate parteneri ai săi să i se repartizeze o treime strucţii navale a atins in cel de-al treilea I fra n ce ze S c ra in g , a d m i-
ce fel trebuie interpretat de cei doi preşedinţi, reamin HANOI, - Un purtător de cuvînt al Mi din totalul volumului lucrărilor. trimestru al anului 1970 un nou record. Po \ n is tra ţia lo ca lă n u m a i
principiul coexistenţei paş nisterului Afacerilor Externe al R.D. Viet trivit societâ|ii Lloyd, in acest trimestru au este în m ă su ră să g a
nice între state cu sisteme tind că acestea s-au prelungit nam a dat publicităţii o declaraţie in care WASHINGTON. - Preşedintele Nixon fost făcute comenzi de construire de nave , ra n te ze c a lita te a ap e i
sociale diferite". Relevînd că peste timpul prevăzut. Ziarul condamnă atacul comis la 25 octombrie de şi-a reluat marţi vizitele intr-o serie de sta cu un deplasoment totol de 69,71 milioane \ p ro v e n ite d in ap ele rin -
politica externă românească remarcă atmosfera deosebit de ovioane americane B-52 asupra satului te americane cu scopul de a sprijini pe tone. l lui Metisa. A u to rită ţile
este. „în deplin acord cu «aspi caldă în care s-a desfâşLirat Muong Lap din partea de nord a zonei de candidaţii republicani la alegerile legisla } nu re c o m a n d a t p o p u la ţi
)
apă
ei să n u con sum e
raţiile şi interesele naţionale în general vizita. Cotidianul militarizate. In declaraţie se cere guvernu tive ce vor avea loc la 3 noiembrie, infor WASHINGTON. - Preşedintele S.U.A., ţ p ro v e n ită d in acest rin
ale ţă rii", postul de radio „K urîer“ menţionează, totoda lui S.U A. să pună capăt actelor de încăl mează agenţia United Press International. Richard Nixon, a dispus ca toote vehicule l înainte de a o fie rb e .
care o suveranităţii şi securităţii R.D. Viet
Morţi după-omioză, Nixon a vizitat două
arăta că printre obiectivele tă, că una din temele princî- nam. localităţi din Florida : Palm Beach şi Mio- le auto aflate in dotarea guvernului ame I Această s itu a ţie este o
rican şi autorităţilor locale sâ
utilizeze
co n se cin ţă d ire c tă a po-
PARIS. — Capitala Franţei este vizitată în mi Beach. Miercuri, el este aşteptat la Sl. combustibil cu un grad de poluare redu / lu ă r ii, s itu a ţie îm poiri-
I
aceste zile de o serie de personolilăţi afri AMMAN. - Primul ministru tunisian, Ba- Petersburg şi Tallahassee din acelaşi stat să a atmosferei. Dispoziţia, care a intrai ţ va c ă re ia m ă s u rile ad
cane. In prezent se află Io Paris preşedin hi Ladgham, preşedintele Comitetului Su şi la Longview şi Dallas (Texas). * m in is tra ţie i co m u n a le
tele Republicii Volta Superioară, genera perior Arab, însărcinat cu supravegherea Preşedintele Nixon vo mai vizita o serie în vigoare imediat, a fost extinsă şi asu 1 s-au d o v e d it in e fic a c e ,
lul Songoule Lamizana, şi preşedintele Re acordului iordaniano-palestinian, a părăsit de localităţi din statele Illinois, Minnesota, pra vehiculelor militare.’
publicii Islamice Mauritania, Mokhtar Ammanul, plecînd la Tunis, unde va pre \ deoarece este v o rb a de
Ould Daddah. Cei doi preşedinţi africani zenta preşedintelui Bourguiba un raport i u n fe n o m e n q e n c ra l ca-
au fost primiţi de . preşedintele Franţei. detaliat osupro misiunii sole. El va efectua J r e depăşeşte p o s ib ilită ţi
)
le sale, se a ra tă in tr - u n
Georges Pompidou. Au fost trecute în re apoi un turneu în moi multe capitale ara TEHERAN. - La 28 octombrie a avut loc inaugurarea oficială a con
vistă o serie de probleme privind colobo- be pentru a-î informa pe şefii de state care ductei transiranîene de gaze, construită de Iran cu asistenţă tehnică so t a n u n ţ a l o rg a n e lo r loca
rorea dintre Franţa şi aceste ţări, precum ou participat la reuniunea arabă de la vietică. La festivitatea inaugurală au participat Şahinşahul Iranului,
şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale Cairo despre rezultatele obţinute de Comi Mohommad Reza Pahlavi Aryamehr, şi Nikolai Podgornîi, preşedintele ( URAGAN
actuale. tetul Superior Arab. Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., sosit special cu această oca
zie intr-o vizită în Iran.
VARŞOVIA. - La Varşovia a sosit o de LONDRA. - Cabinetul britanic, reunit Prin conducta transîronionâ, cu lungimea de 1 200 km. Uniunea So \ R e ce n tu l u ra g a n care
legaţie economică iugoslavă, din care fac sub preşedinţia primului ministru, Edward vietică va importa anual din Iran 10 miliarde metri cub! de gaze natu l s-a a b ă tu t a su p ra p ă r ţii
parte directori ai unor firme şi organizaţii Heath, a abordat problema construirii a rale pentru consumul republicilor sovietice transcaucoziene. j i ră s ă rite n e a P a k is ta n u
productive şi de comerţ exterior. După cum paratului de zbor „Airbusa, care urmează In aceeaşi zi a avut loc o întîlnire între şahul Iranului, Mohommad î 1 lu i de est s-a so ld a t cu
apreciază agenţia PAP. această vizită va sâ facă obiectul noilor convorbiri intre Reza Pahlavi Aryamehr, şi preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al I ^ 140 de m o rţi, sute de ră
constitui un bun prilej pentru stabilirea u Marea Britanie, R F. a Germaniei, Olanda U.R.S.S . Nikolai Podgornîi. j i u iţi şi în se m n a te vagu
nor legături directe între întreprinderile şî Franţa. Reprezentanţii britanici vor pre Părţile şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu dezvoltorea favorabilă i 6c m a te ria le N u m a i in
productive din cele două ţări şi va eviden- zenta celorlalţi membri oi consorţiului vest- a relaţiilor de prietenie dintre Iran şi U R.S S. şi au declarat că sînt dis- \ ţ zona M n n s h in g a n , locu
| ţîa noi posibilităţi pentru dezvoltarea co european propunerile Angliei privind parti puse să le dezvolte in continuare, in interesul popoarelor celor două j l in ţc le au fost d is tru s e îtt
I
p ro p o rţie de 80 la sută.
merţului bilateral. ciparea sa la construirea „Airbusului". ţâri şi al întăririi securităţii în Orientul Mijlociu şi în lume. : \ ia r s e m ă n ă tu rile de orez
IN FOTO : Pe unul din vîr’urile munţilor Ala-Tau se constru Schimburile bilaterale de mărfuri polo- Intre aceste potru ţări există încă serioa Seara, Nikolai Podgornîi s-o înapoiat in patrie. i [ nu fo st com prom ise, pe o
ieşte un restaurant cu cafenea în formă de iurtă, la care se a no-iugoslave au crescut de la 90 milioane se divergenţe, privind repartizarea volu ? s u p ra fa ţă de 77 000 a c ri
junge din Alma Ata cu telefericul. de dolori în anul 1968 la 115 milioane în mului lucrărilor construirii viitorului avion
Redacţia ji odmi nutraţio ziarului : Deva, str. Dr. Petru Groza nr. 35. Te lefoane : 12317 şi 11588. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 41065