Page 96 - Drumul_socialismului_1970_10

Tovarăşul
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A )

N i c o l a e C

va face o vizită de

prietenie in Republica

Socialistă Federativă

Iugoslavia

O R ÍN AL COMITETULUI «JUDEŢEAN HUNEDOARA Al PCR $1 AL CONSILIULUI POPULAR «JUDEŢEAN
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, via, Ia începutul lunii no­
secretar general al Partidu­ iembrie^ n.c., la invitaţia to­
lui Comunist Român, pre­ varăşului Iosip Broz Tito,
şedintele Consiliului de Stat preşedintele Republicii So­
al Republicii Socialiste cialiste Federative Iugoslavia,
A N U L XXII. Nr. 4918 VINERI 30 O C TO M B R IE 1970 4 PA G IN I - 30 BANI România, va face o vizită de preşedintele Uniunii Comu­
■ w w *T » w 3 o a E ^ r. \immm prietenie în R.S.F. Iugosla­ niştilor din Iugoslavia.

O cerinţă primordială pentru reducerea
Intilnire la C.C.al P.C.R.
cheltuielilor materiale de producţie

încadrarea riguroasă in ■‘ Tovarăşul Paul Niculescu- şe. adjunct de şef de secţie
Mizil, membru nl Comitetu-
la C.C. al PCR., şi Dan Mar­
ţ ! u i Executiv, al Prezidiului ţian, secretar al Comitetului
Permanent, secretar al C. C. municipal Bucureşti al P.C.R.
al P.C.R., s-a în tîln it în In cadrul întîlnirii, s-au
normele de consum specific cursul zilelor de 28 şi 20 oc­ supra activităţii în domeniul
făcut informări reciproce a­
tombrie cu delegaţia Partidti-
Ivii Comunist Francez.
con­
Partidului Comunist Român
dusă de tovarăşul Rene Pi­ politicii interne şi externe a
quet, membru al Biroului Po­ şi Partidului Comunist Fran­
Reducerea cheltuielilor ma­ mobilizatoare, ce trebuie res­ că la C.S. Hunedoara s-nu litic, secretar al C C. al PC. cez.
teriale de producţie — pirgtiie pectate cu maximă rigurozi­ obţinut economii efective de Francez Din delegaţie fac Intîlnirea s-a desfăşurat in­
de bază In economisirea mun­ tate. Faptul că planul econo­ 1 584 tone metal în şarjă In parte tovarăşii Henri Martin, tr-o atmosferă caldă, tovără­
cii sociale, în ridicarea gene­ mic pe anul în curs se apro­ otelârii şi 1 380 tone metal la membru al CC. al P C.F., E- şească.
rală a gradului de eficienţă pie rapid de scadenta finală, laminoare, 2 880 tone cără­ Lienne Dom iniei, secretar nl
a activităţii industriale şl dar mai cu seamă amplifica­ mizi refractare şi aproape Federaţiei P.C.F, din Hautes
creşterea venitului net al so­ rea progresivă a sarcinilor 460 tone feroaliaje. Tot aici, Alpes, Henri Malberg, mem­
cietăţii — se impune înee- privitoare la reducerea chel­ în cursul trimestrului III s-n bra al Biroului Federaţiei
pînd cu acest ultim an al cin­ tuielilor materiale de produc­ P.C.F. dîn Paris şi Louis de „Omagiu
cinalului între sarcinile de ţie în cincinalul viitor, obli­ AL VALERIU Floch, activist la C. C. al
cea mai mare însemnătate şi gă conducerile centralelor si P.C.F.
răspundere. Orientările şi di­ întreprinderilor la o confrun­ Din partea română, au par­ p a r t i d u l u i "
recţiile de acţiune pentru în­ tare directă a măsurilor şi ac­ laboratorul chimic al Fabricii „Viscoza" lupeni se efectuează zilnic numeroase analize ticipat tovarăşii Ghizela Vass,
făptuirea acestui deziderat ţiu nilor desfăşurate cu rezul­ (Continuare in pag. a Z>a| care concură la desfăşurarea în bune condiţii a fluxului tehnologic de producere a mâtosei arti­ Ion Circei, şefi de secţie la
sînt definite cu claritate în tatele şi prevederile din do­ ficiale. Foto : N. MOLDOVEANU C.C. al P.C.R., Dumitru Ghi- Printre manifestările orga­
cuvîntarea tovarăşului Nicolae meniul reducerii consumuri­ nizate în cinstea aniversării
Ceauşescu la plenara CC. al lor specifice. semicentenarului Partidului
PCR. din decembrie anul -Pe fondul general al efor­ Comunist Român, de Comi­
trecut, în care se arată că tu rilo r depuse în întreprin­ tetul de Stat pentru Cultură
una din îndatoririle esenţiale, deri în primele treî trimestre Lucrătorii din transporturi au şi Artă, Consiliul Central al
care trebuie să stea in cen­ pentru obţinerea unei eficien­ Uniunii Generale a Sindica­
trul preocupărilor factorilor te economice sporite, preo­ Cu planul pe 10 luni îndeplinit telor. Comitetul Central al
de răspundere din economie cupările pentru economisirea îndeplinit sarcinile stabilite Uniunii Tineretului Comu­
este reducerea consumurilor materialelor alcătuiesc un nist. în colaborare cu alte
materiale, subliniindu-se în ansamblu pozitiv, care se o­ hte teracotă, 10 000 bucăţi cărămizi diolit, instituţii centrale se află şi
mod deosebit necesitatea u­ glindeşte într-o participare 85 000 blocuri din beton în echivolent cără­ in pianul cincinal cel de-al X-lea Concurs ar­
nor acţiuni energice şi efica­ hotâritoare la reducerea E. M. Petrila midă şi 100 tone produse din vată minerală, tistic republican al form aţii­
ce pentru reducerea consu­ cheltuielilor la 1 000 lei pro­ ceea ce echivalează cu o producţie globală lor muzicale şi coregrafice
Minerii din Petrila depăşîndu-şi în mod sta­
murilor de metal, cocs, lemn ducţie marfă cu 8,05 lei în tornic sarcinile de pion în fiecare lună ou în valoare de peste 500 000 lei şi îndeplinirea Conducerea Ministerului telegramă, a constituit, pen­ de amatori, de la oraşe şl sa­
de mină, energie, combusti­ industria judeţului. planului pe 10 luni înainte de termen. Transporturilor a adresat o tru toate sectoarele de trans­ te, intitulat — ,,Omagiu par­
bili şi alte materiale de în­ Reducerea consumurilor reuşit să acumuleze un plus de producţie de O contribuţie deosebită la obţinerea aces­ telegramă Comitetului Cen­ port, o perioadă de muncă tidului".
semnătate vitală pentru eco­ specifice în procesele de pro­ peste 10 000 tone cărbune, reuşind astfel să-şi tui succes o ovut-o rîdicareo porometrilor tral al Partidului Comunist rodnică, de puternică dezvol­ Deschis celor mai diverse
nomie. ducţie se exprimă prin eco­ îndeplinească înainte de termen prevederile funcţionali la cele două lîniî tehnologice re­ Român, tovarăşului Nicolae tare şi modernizare. Două genuri ale artei muzicale şi
planului pe 10 luni.
Pentru centralele şi între­ nomisirea faţă de norme a cent puse în funcţiune, creşterea productivi­ Ceauşescu, prin care infor­ mari magistrale feroviare. coregrafice de amatori, con­
prinderile industriale din ju ­ unor importante resurse ma­ Un accent deosebit în această perioadă s-a tăţii muncii cu 420 lei pe salorlat. mează că lucrătorii din trans­ Bucureşti — Braşov şi Crn- cursul are menirea sâ stimu­
deţul nostru aceste sarcini de teriale în siderurgie, minerit, pus pe lucrările de pregătire, organizareo Este demn de remorcat că pionul de pro­ porturi au îndeplinit sarcinile iovn — Filiaşi — Turnu Sc- leze activitatea form aţiilor
mare importantă îşi găsesc energetică şi alte ramuri in­ lucrului în abataj, folosirea raţională a tim­ stabilite în planul cincinal, verîn au trecut la tracţiunea existente, înfiinţarea altor
expresia în stabilirea unor dustriale In acest sens este pului afectat procesului de producţie, pro- ducţie a fost depăşit în condiţiile in care s-au olit în traficul de marfă cît electrică, în curînd trenurile colective, descoperirea unor
obţinut economii suplimentare in valoare de
norme de consum deosebit de de relevat în principal faptul movareo pe scară moi lorgă a metodelor mo­ şi în traficul de călători, în electrice urmînd sâ circule noi talente, sâ determine îm­
derne de exploatare, oprovizionareo ritmică 435 000 lei la preţi/1 de cost şi 433 000 lei toate sectoarele ministerului. pînă la Caransebeş ; au înce­
cu materiale a locurilor de muncă, In acest beneficii peste plan. Pînă la 20 octombrie s-ou put lucrările premergătoare bogăţirea actualelor reperto­
fel, s-o reuşit ca viteza medie de înaintare realizat în plus fată de pre­ electrificării magistralei F i­ rii cu lucrări valoroase din
1 în obotoj pe zi sa crească cu 0.3 ml, cele vederile planului peste 4 600 liaşi — Petroşani — Simeria creaţia românească contem­
Un nou tip de mai bune rezultote obţînîndu-ie brigăzile de Fabrice de produse milioane tone km şi 2 500 — Mintia ; au fost realizate, porană dedicată partidului,
revoluţionar de
trecutului
I stîlp hidraulic Brichete din mineri din cadrul sectoarelor III şi IV. Pînă milioane călători km în trans­ cu succes, lucrările ' noii linii luptă ol poporului şi muncii
la sfîrşitul anului se preconizează să fie o-
ferate Turnu Scverîn — Or­
portul feroviar, 3 400 m ilioa­
socialis­
pentru construirea
j Dc curlnd, la Fabrica de cărbune peste plan cumulate importonte sporuri de producţie, refractare Baru ne călători km în cel rutier, şova ; a fost dat în exploa­ mului. precum şî cu lucrări
} stîlpl hidraulici din Vul- ceea ce va facilita atingerea obiectivului 14 500 milioane tone mile în tare Aeroportul internaţional
i can a Intrat pe stan­ propus de o realiza peste plan 20 000 tone Creştereo productivităţii muncii şî ridicareo transporturile maritime şi pe­ OtoDeni, iar noul pod peste din creaţia clasică şi contem­
dul dc probe un nou tip do La staţia de brlchctnj din ca­ cărbune. calităţii produselor sînt problemele majore co­ ste 300 milioane călători km Dunăre, de la Giurceni — Va­ porană. românească şi uni­
$ f lip hidraulic cu circulaţie drul Prcparaţlcl Petrila au fost versală.
des«‘hlsA, care va fi folosit la produse de la începutul anu­ re polarizează întreago activitatea colectivului în cele aeriene. Valoarea pro­ dul Oii. se află în stadiul fi­
susţinerea abatajelor din stra­ lui şl pînă In prezent peste de muncă de Io Fabrica de produse refrac­ ducţiei globale obţinute pînă nisării, urmînd să intre în Regulamentul acestei mari
turile subllrl. Conceput de in ­ sarcinile dc plan 17 000 tone de tare Baru. In acest sens au fost întreprinse la această dată în sectorul folosinţă pînă la sfîrşitul a­ întreceri artistice prevede o
ginerul Ion Hernia««, de la U­ brichete din cărbune destinate întreprinderea de
zina dc utilaj minier Petro­ uzului industrial şl casnic. unele măsuri eficace în procesul de orga­ industrial al M inisterului cestui an. etapă de masă (noiembrie
şani, stllpul ave o greutate de Tn acest fel, colectivul sec­ nizare a producţiei şi a muncii, în fo­ Transporturilor depăşeşte cu Ne angajăm să nu ne 1970 — 15 ianuarie 1971),
30 kg şl o deschidere maximă ţiei îşi depăşeşte cu 2 000 tone 500 milioane lei prevederile
de fioo mm. angajamentul luat pentru a­ materiale de losirea capacităţilor tehnice dîn dotare precupeţim energia pentru a perioadă în care formaţiile
Primele dale ob|mute In ur­ cest an, urniind ca p in i la fl- şi a timpului de lucru. Rezultatul ocestor pre­ cincinalului. A fost, de ase­ satisface integral cerinţele de participante vor prezenta cel
ma încercărilor efectuate au ««ele trimestrului IV xA fie ocupări şi-o găsit materializarea în creştereo menea, îndeplinit şi depuşii transport ale economiei na­ puţin trei spectacole sau
scos In evidenţi o seamă dc produse suplimentar alte 3 500 productivităţii muncii cu peste 1 500 lei pe planul de investiţii, realizin- ţionale. sâ sporim. în acelaşi concerte cu public şi o etapă
caracteristici tehnice superioa­ tone brichete. O remarcA In construcţii Bîrcea du-se lucrări de construetu-
re In comparaţie cu alte pro­ plus : calitatea brichetelor a soloriat şi pe această cale în îndeplinirea lîmp. gradul dc siguranţă în competiţionalâ. care va cu­
duse similare ale fabri- fost mult ImbunAtAtitA ca u r­ Colectivul de munco al întreprinderii de prevederilor pionului la producţia globală şi inonta.i în valoare de peste transport, sâ ridicăm nivelul prinde faza judeţeană — res­
*’i t din Vulcan. Dc remar­ materiale de construcţii Bîrcea. prin eforturi marfă pe 10 luni înainte de termen. 850 milioane lei peste preve­ transporturilor la înălţimea pectiv pe Capitală (15 ianua­
cat. este şl faptul efl toate sub- mare a reducerii conţinutului deri. Au fost obţinute, de a-
nnsamblclc stilpulul vor fi de cenuşA din cArbune Şl fo­ deosebite, a reuşit sâ pună in circuitul econo-, Faţă de prevederile la zi a fost reahzotă sarcinilor programului con­ rie -- februarie 1971) şi faza
executate In ţa ri din material losirii unor liant! cu caracte­ miei naţionale importonte contităţi de pro­ o producţie globală suplimentoră în valoare semenen. beneficii suplimen­ strucţiei societăţii socialiste finală (martie — aprilie
Indigen, paralel cu aceasta ducţie peste prevederile planului Io zi. Au tare în sumă de 265 milioane multilateral dezvoltate trasat 1971), organizată pe centre
fiind produse şi piesele de ristici superioare. de peste 800 000 lei, reprezentînd importante
i schimb necesare. fost realirate suplimentar 37 000 unităţi ca- contităţi de cărămizi şi plăci termoizolante. lei. de Congresul al X-lea al Par­ zonale.
Acest cincinal, se spune în tidului Comunist Român.
CONCEI iRAREA Iii « l i (
Tern inatea grabnică

a lucrărilor agricole impune MATERIALE IN ■M IDI

lucrători de

Cu întregul potential la recoltat
Âu însămîntat ultimele Se mai coace porumbul ? pe ogoare!
♦
hectare şi semănat ! vă faptul că întreprinderile lăsate zile în şir netranspor­
Constituie o notă poziti­
tate din cîmp !
Co urmore o deplosării centrului de greulote ol întregii acti­ Reducerea simţitoare a vo­ de hectare, pe care mai trebuie xandru Dan, preşedintele uni­ agricole de stat din judeţ au Fireşte, se ridică o legiti­ Pentru asigu­
vităţi în cîmp, acolo unde se hotărăşte soarta recoltei de cereale lumului lucrărilor agricole de efectuată lucrarea respectivă. tăţii, de a termina semănatul în reuşit, cu mîci excepţii, să mă întrebare : consideră oa­
pâioase a anului următor, cooperatorii şi mecanizatorii din nu­ sezon nu constituie cîtuşl de Pentru a intensifica ritmul de această decadă) mal există pe­ încadreze însămînţările de re consiliile de administra­
meroase unităţi roporteazâ terminarea semănatului. In această puţin un motiv de relaxare, lucru, tovarăşul Dumitru To- ste 40 de hectare pe care lu­ toamnă in limitele epocii ţie şi şefii fermelor că, stînd rarea unor baze
optime stabilite. Nu acelaşi
privinţă consemnăm ca fiind demn de urmai exemplul cooperati­ de încetinire a ritmului, ci, goe, secretar al comitetului co­ crarea nu este încă efectua­ nerecoltat, porumbul se va
velor agricole dm Cimpuri-Surduc. Bretea Română, Teliuc, Densuş dimpotrivă, solicită concentra­ munal de partid, ne spunea că tă (?). lucru se poate spune însă mai coace? Evident, înlătura­ trainice recoltei a­
şi altele unde, datorită eforturilor susţinute depuse la eliberoreo rea masivă a forţelor şi m ij­ zilnic se urmăreşte starea te­ Tovarăşul Băiuţ Drăghin, pri­ despre recoltatul porumbu­ rea pierderilor din recoltă ne­
şi pregătirea terenului, s-ou îndeplinii în totalitate sarcinile la loacelor existente )a termina­ renului în vederea depistării marul comunei Densuş. ne-a lui' — la fiecare din I A S - cesită eforturi maxime, folo­ nului următor, con­
însămînţările aferente ocluolei companii agricole. rea în timpul cel mai scurt suprafeţelor pe care pot intra relatat că în cursul zilei de urile Simeria şi Orâştle exis- sirea tuturor forţelor şi
Datorită încheierii semănatului s-o creat posibilitatea mobi­ posibil a semănatului şi recol­ tractoarele. Alături de tovarăşii azi, la C.A.P. Densuş, mecani­ tind încă suprafeţe de zeci mijloacelor mecanizate la centraţi toate for­
lizării forţelor la alte acţiuni de sezon, ceea ce va influenţa fa­ tatului. O asemenea cerinţă a- de la consiliul popular comunal zatorul Ion Brăila va însămin- şi sute de hectare de pe strîngerea grabnică a re­
vorabil îndeplinirea sarcinilor economice care stau în foţa coo­ cutâ este determinată de faptul şi din conducerile C.A P.. in­ ţa ultimele hectare cu grîu. care nu s-a/ strins încă re­ coltei de porumb de pe în­
perativelor agricole, o cooperotorîlor şi mecanizatorilor. Dintre că, pe de o parte, s-a Intlr- ginerul Neuman Ieter de la Ca urmare, o parte din trac­ colta. Ba mai mult, la fer­ treaga suprafaţă cultivată. ţele şi mijloacele
acestea, pe un prim plan se situează intensificarea transportului ziat mult peste limita perioadei IM.A. Haţeg se află perma­ toarele rămase disponibile au mele cu profil m ixt din Lâ- Pe cînd vom putea consem­
na
materializarea
acestui
puşnic şi Orâştie, cantităţi
furajelor şî a fertilizării terenurilor ce vor fi ogorite pentru în- optime executarea lucrărilor nent in unităţi pentru a asi­ fost deplasate la C A P. Peş- la pregătirea te­
sămînţările de primăvoră. respective, Iar pe de alta, ori­ gura utilizarea cu întreaga ca­ teana. unde, In 2-3 zile, se efec­ apreciabile de ştiuleţi au fost deziderat ?
ce schimbare a vremii duce pacitate a utilajelor. Interlo­ tuează Insâmînţarea celor 23
In mod inevitabil la noi deca­ cutorul aprecia că la C A P. hectare râmase pînă la înde­ renului şi la însă-
lări de termene, ceea ce atra­ Bretea Streiului, unde mai sînt plinirea integrală a planului.
ge după sine şi înregistrarea de Insâmînţat peste 60 de hec­ Ieri s-a lucrat din plin şi pe mînţarea ultimelor
unor pierderi Irecuperabile din tare, se putea ca la ora ac­ ogoarele cooperativelor agrico­
recoltă. tuală sâ se apropie de termi­ le din comuna Mărtineşti. Pre­ suprafeţe!
Dacă In ultimele 2lle tot mai narea lucrării dacă mecaniza­ şedintele consiliului popular
multe cooperative agricole au torii din secţia de Ia Ruşi dă­ comunal. Aurel Filtpescu, ne-a în scopul înlă­
reuşit să Insămlnţeze cu păion- deau un sprijin mai substan­ relatat că cei 9 mecanizatori de
se de toamnă Întreaga supra­ ţial la pregătirea terenului. la CA P. Mărtineşti au acţio­
faţă planificată, există totuşi Este vorba despre faptul că o nat cu 2 tractoare )a semănat, turării pierderilor
unităţi care diminuează reali­ suprafaţă de 25 de hectare, deşi 2 Ia discuit şl 5 la arat, iar
zările pe ansamblul judeţului, este arată de mal multă vre­ la Dîncu Mare cele 6 tractoa­ din producţie, folo­
crelndu-se un decalaj nejusti­ me, nu s-a putut Insâmînţa de­ re s-au folosit Ia pregătirea
ficat de mare Intre rezultate­ oarece nu a fost discuită. In terenului şl la arat. De aseme­ siţi cu randament
le obţinute de către unele plus, este de semnalat că nici nea. în sprijinul cooperatorilor
C.A.P. care Îşi desfăşoară acti­ conducerea C.A.P. (preşedinte din Jeledinţî au fost trimise maxim timpul tavo
vitatea In condiţii asemănătoa­ Ion Opriţescu) nu s-a îngrijit
re de producţie. Astfel, In timp de asigurarea unul larg front încă 4 tractoare O concentra­
ce la cooperativa agricolă din de lucru, prin mobilizarea tu­ re masivă de forţe s-a făcut şi rabil la strîngerea
Bretea Română (preşedinte ing turor cooperatorilor la recol­ la C A P Nâdâşlia de Sus,
Nicolae Crăciun), acţiunea de tat, o însemnată suprafaţă ce unde. ieri, nu mai erau decît întregii recolte de
însâmlnţare a griului este în­ urmează sâ se Insâmînţeze cu La C.A.P. Bretea Streiului, eliberarea terenului întirzie nejus­
cheiata, în celelalte patru uni­ grîu nefilnd încă eliberată de tificat. pe cîmp!
Lucrînd pe ogoarele C.A. P. Bobilna, mecanizatorii loan tăţi cooperatiste de pe raza co- coceni. Am fost informaţi că şi (Continuara in pag. a 2-o) TRACTORISTUL: Pe unde trag brazdă pentru griul viitor?
Boancă şî Petru Breteanu îşi aduc o contribuţie de seomâ la a» «munei au mai rămas suprafeţe la C.A P. Ruşi (in ciuda asigu­ COOPERATORII: Ce le grăbeşti? Doar nu au intrat zilele
siguroreo producţiei anului viitor,____________________________ apreciabile, de ordinul zecilor rărilor date de Inginerul Ale- in sac I