Page 97 - Drumul_socialismului_1970_10

2 D R U M U L S O C IA LIS M U LU I • Nr. 4918 fc VINERI 30 O C TO M B R IE 1970

ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE U. T. C. Studii şi analize

privind ridicarea
lipsă de participare, iar cînd totuşi se participă, să se facă
Acţiunile comitetului lipseşte interesul, că nu se face simţită cîtuşi de puţin in i­ potenţialului
din obligaţie. Intr-o asemenea atmosferă nu e de mirare că
ţiativa tinerilor. $1, in fond, cîte resurse creatoare nu as­ productiv
w
a w
w
sa răspundă preocu­ cunde, prin însăşi profesia lui, fiecare tînâr din această
organizaţie ? I
Apreciind modul exemplar de realizare a sarcinilor pro­ al pămîntului
părilor tinerilor fesionala de către fiecare tînâr, tovarăşul Constantin Dc la începutul acestui an
Iaremschl, directorul D.S.AP.C., remarca şl faptul că în
afara acestor obligaţii tinerii din organizaţie nu au preo­
cupări care eâ-i sustragă de la activităţile Iniţiate de co­ lucrAtorii din cadrul Laborato­
rului dc agrochimie Şi pedolo­
Mnrcînd o activitate multilaterală, orientată înspre rea­ mitet. Ba, fnal mult, au fost acţiuni deosebit de interesante, gie Deva (unitate care pin,A la
august
1
a.c.
şl-a
desfi­
lizarea ritmică a sarcinilor profesionale, întărirea discipli­ la care a existat şl participare. Deci, cauza stării de neîncre­ gurat activitatea iu cadrul
nei în muncă, ridicarea continuă a nivelului de cunoştinţe, dere Ivită se datoreşte lipsei de varietate, nepregătiril su­ ■O.F-F.G.A.I.F.) au depus efor­
atu profesionale cît şi polr.tico-ideologice ale tinerilor — prin ficiente a activităţilor. O afirmaţie ca următoarea : „Prefer turi susţinute pentru îndepli­
nirea sarcinilor ce le-nu reve­
informări, mese rotunde, simpozioane, filme documentare să dau 15 lei Intrârea la barul „Carpaţi" şi mă distrez mai nit. Ca urmare, s-au efectuat
— adunarea de dare dc seamă şt alegeri din D.S.A P.C. bine ca la „Proiect Club*’ — culeasă „din întimplare" de studii pentru întocmirea hftr*
ridica însă şi un alt aspect, cel al participării unui număr Schwartz Laslo, din discuţiile unor uteciste — vine să ţll solului pe teritorii comu­
nale, Afcc(im) o suprafatA dc
extrem de redus de tineri, mereu aceiaşi, Ja acţiunile in i­ spună multe, în prim ul rînd că nu a existat preocupare 31 000 hectare, tnchriudu-se fa­
ţiate de comitet. pentru cunoaşterea tinerilor, a preferinţelor şi gîndurilor za de teren In tonte comunele
din zona Haţegului.
Pentru
Astfel Eusebiu Tripa, Schwartz Laslo, Ioan Vlad, Eugen ior, a pasiunii lor, că acţiunile nu s-au ridicat la nivelul fundamentarea ştiinţific;! a
llişiu şi alţi cîţiva sint prezenţi şi la dezbaterile cercului exigenţei membrilor organizaţiei. „Tinerii parcă nici n-ar proiectelor dc execuţie, fazi
politico-ideologic, şi la o seara distractivă, audiţie muzica­ aparţine organizaţiei noastre", remarca Schwartz Laslo — uiilrA In vederea Irlcallllor,
lă sau altă activitate de club, şi la adunările generale şi la „lipseşte iniţiativa masei de utecişti” — constata Mircen dRsocilril şl tufilnţAril planta­
ţiilor pomi-viticole, s-au efec­
acţiunile de muncă patriotică. „Ce au de spus ceilalţi ?'\ Sevcenko tuat studiile necesare pentru
„Ce putem spune despre ceilalţi- V „Care e cauza acelei Dar ce responsabilităţi 11 s-au atribuit celor 86 de ute­ circa 1 20(1 ile hectare pc tere­
nurile fermelor legumicole de
inerţii greu de învins care domină în atitudinea uteciştilor cişti din organizaţie, în ce fel le-a fost solicitat ajutorul la C.A.P. Deva şi Rnpolt, pre­
de aici ?", iată laitm otivul care traversează şi darea de pentru realizarea unor acţiuni atractive, care să cucerească, cum şl In cadrul C.A.P, Din­
seamă, şi luările de cuvSnt, acestea din urmă aparţinînd, să pasioneze ? eu Marc sl MArtineştl.
Pnralol cu acestea s-au rea­
în majoritate, tot celor activ! — m em brilor comitetului. Posibilitatea iniţie rii şi punerii în faptă a celor mai în­ lizat 10 000 dc analize medii
Dezinteres, indiferenţă faţă de orice modalitate de petre­ drăzneţe idei, abordării unor probleme din domenii cît mai convenţionale pc baza cArorn
cere colectivă a tim pului liber, egocentrism, interiorizare diferite există. E necesar deci ca tinerii să-şi formuleze cu se vor elabora recomandAri
excesivă, îm bâtnnirc prematură sau monotonie, şablon, for­ curaj gindurile, dorinţele, comitetul U.T.C. să înregistre­ competente privind dozele si
malism în acţiunile Iniţiate de comitetul U.T.C. care din ze nuanţele diferite ale „barometrului" sensibilităţii şi do­ felul IngrAşAmlntcIor ce tre­
ele sint cauzele care determină neparticiparea, nereceptivi- rinţelor uteciştilor şi atunci şi receptivitatea tinerilor la Pentru producerea aburului necesar turbinelor, uriaşele cazane ale grupurilor energetice de la buie aplicate, corectarea aci-
latea tinerilor ? acţiunile concrete, viguroase, atractive dorite va fi cea care Termocentrala Mintia „devorează" în focarele lor cîte 400 de tone de cărbune pe oră. dltA|JI golului şl ridicarea gra­
Atunci cînd, după cum arăta Viorica Isopenco, la toate se aşteaptă ! Şi mai sînt necesare din partea organizaţiei de In foto : sistemul de benzî transportoare ale gospodăriei de cărbune prin care se alimen­ dului Iul dc fertilitate.
adunările se ridică aceleaşi probleme, se ajunge la acelaşi partid un control şi o îndrumare mai eficiente a activităţii tează cazonele. F°*° : V. ONOIU
.ăspuns, iau cuvîntul aceiaşi oameni, e firesc să se producă organizaţiei U.T.C. Acest fapt se impune cu tărie şi urgen­
fenomenul inhibiţiei, al neîncrederii tinerilor în posibihta ţă, pentru că o astfel de situaţie nu mai poate dăinui !
iile organizaţiei, să nu existe o participare sufletească
remarca inginerul Adam Baruch să se manifeste această ILEANA LASCU
Cu întregul UNIVERSITĂŢILE POPULARE,
o
Cuvintele deveniseră, în ţiile lor de viaţă (cazare, potenţial Ia 9 W
acea adunare, laitmotiv. masă, foarte m ulţi fiind na­ Imi iau angajamen­
N-a fost utecist. înscris La vetişti).
discuţii, care sâ nu fi rostit Ne aşteptam — şl era fi­ LA ÎNCEPUTUL ANULUI
în încheiere : „îm i iau an­ resc — ca adunarea generală tul ca pe viitor..."
gajamentul ca pe viitor. " de alegeri de la organizaţia
Unii au spus cu ce nnume U.T.C. nr. 1 sâ fie o dezba­ semănat!
se angajează, a lţii însă au tere în care tinerii să-şi fa­ — Eu cred că o adunare unui chioşc alimentar în in­
dat curs „form ulei" şi au lâ- că simţită opinia, sâ analize­ generală de alegeri e un e- cinta întreprinderii, proble­ DE ÎNVATĂMÎNT
sat-o suspendată, aşezîndu-se ze cu răspundere participa­ venlment în viaţa de organi­ ma vestiarului la locul de fUrmare din oog. 1)
cuminţi în banca lor. De rea lor atît în procesul de zaţie — mărturisea (nu fără muncă, a cantinei, a cazării
fapt, prea cuminţi n-au fost, producţie cît şl în munca de regretul că nu poate încerca etc.) şi dorinţa unora de a
pentru că de la masa prezi­ organizaţie, la acţiunile cu acest sentiment) tînârul organiza acţiuni cultural- 10 hectare teren arat ce trebute Dezvoltarea vertiginoasă a fesii, nivel de cultură, preo­ sondajele efectuate în rîndul
diului li s-a cerut, în repeta­ caracter educativ. Poate că muncitor Ioviţâ Onescu, u­ distractive — cu alte cuvinte semănat cu grlu. ştiinţei şi tehnicii, înflorirea cupări, vîrstâ, sex etc. La U­ cursanţilor şi al unor cetăţeni
te rîndurl, sâ păstreze liniş­ nota de superficialitate în nul dintre puţinii vorbitori de a se face ceva pentru ca Rău este că deşi mai au de artelor şi literaturii, progre­ niversitatea populară de la s-a putut contura mai precis
tea în sală. Ponr atunci cînd care s-a desfăşurat adunarea care au spus ceva în cuvîn­ tin e re tu l din această organi­ însămînţat peste 50 de hectare, sul economic şi spiritual al Hunedoara, de exemplu, au profilul programelor şi cursu­
a vorbit locţiitorul secreta­ de alegeri U.T.C. a fost dată tul lor, care a sesizat slaba zaţie sd se s im tă tîn â r. din care, pînâ ieri, 20 nu e­ societăţii noastre au condus fost cuprinse Sn program rilor, grupate pe cerinţe şi
rului comitetului de partid de însăşi darea de seamă, activitate a biroului organi­ Locţiitorul secretarului co­ rau încă arate, Ia C.A.P. Sâ- la necesitatea unei permanen­ cursuri legate de preocupări­ preocupări.
din sectorul vagoane — Ion cnre nu s-a întocmit cu acea zaţiei U.T.C. nr. ¡1 şi a cerut m itetului de partid din sec­ laşu de Sus un tractor a stat te prim eniri şi completări a le salariaţilor din combina­ Prin cursurile de cultură
Pîrvu — tinerii avi fost ochi responsabilitate majoră im ­ fiecărui tînâr să-şi facă sim­ torul vagoane, tovarăşul Ion mai multe ore defect. ¡.Dacă elementelor de cultură cu­ tul siderurgic, cu tematica generală, universitatea popu­
şi urechi. Vorbele li se adre­ pusă de un asemenea eveni­ ţită prezenţa în munca de Pîrvu, a dat, în cuvîntul său, recoltatul s-a terminat în toa­ prinse în profilul spiritual al privitoare In „Rolul maistru­ lară îşi propune sâ contribu­
sai* deschis, le captaseră in ­ ment, iar pauzele pe care organizaţie. cîteva Jaloane ale conduitei te cele 4 cooperative agricole, omului contemporan. In eta­ lui şi nl şefului de echipă în ie la educarea patriotică a
teresul, atenţia. Ne-am în­ secretarul organizaţiei U.T.C. Se aştepta ca darea de în muncă şl viaţă, a ridicat ne spunea tovarăşul Ion Bur- pa noastră, de o nemaiîntîl- producţie", „Chîmîa analiti­ cetăţenilor, la formarea unei
trebat. atunci, de ce oare se simţea obligat sâ le facă seamă, discuţiile sâ subli­ probleme majore ce stau în sescu, primarul comunei, în nită mobilitate, imperativul că", „Ştiinţa conducerii şti­ concepţii ştiinţifice despre lu­
n-au participat la adunarea spre a „descifra" ceea ce el nieze, sâ stăruie asupra felu­ faţa tinerilor muncitori, pro­ schimb există serioase restanţe oricărei forme de învâţâmînt inţifice a întreprinderilor", me şi viaţă Tematica unor
de alegeri în organizaţia sn isese i-n diminuat mai lui în care organizaţia de bleme la care aceştia sâ se la semănat, îndeosebi la C.A.P. este sâ dezvolte capacitatea „Legislaţia muncii", „Radioe- cursuri ca : „România în
U.T.C nr.î de In U.M.M.R. mult valoarea. De fapt, cu tineret s-a preocupat de mo­ simtă obligaţi sâ răspundă RIu Alb, unde au rămas de a­ de adaptare rapidelor mutaţii lectronicâ" şi altele. Cursuri imagini“ „Literatura univer­
Simeria şi tovarăşi din con­ rîtcva acţiuni educative (co­ bilizarea tinerilor la înde­ prin fapte, pe măsura sarci­ care se produc în societate, la asemănătoare au fost cuprin­ sală", „Enciclopedia muzica­
ducerea uzinei? Mai ales că lectarea a 40 tone de metal, plinirea sarcinilor de plan, nilor noi şi importante ce le rat încă 50 de hectare". progresele substanţiale pe ca­ se şi la Universitatea popu­ lă", „Tineretul şi contempo­
există în munca şi viata ti­ participarea Ia curăţirea şi asupra acţiunilor întreprin­ au de îndeplinit. Dar, pentru Terminarea în timpul ccl re le înregistrează ştiinţa, lară din Petroşani. raneitatea". „Pedagogia fami-
nerilor din această organi­ amenajarea îm prejurim ilor se în acest scop, a formelor ca răspunsul dat de tineri mai scurt a lucrărilor agricole tehnica, artele, de a înarma Pe baza experienţei acumu­ 1 iei“ , „Cadran politic inter­
zaţie destule probleme caic atelierului, 2—3 excursii) şi metodelor folosite, a mun­ să fie cel scontat, organiza­ obligă organizaţiile dc partid, oamenii muncii cu profunde late în anii precedenţi, des­ naţional", „Biologia medirulă"
sâ-i intereseze. Am aflat, precedate de cîteva nume cii politico-ideologice desfă­ ţia de partid din sectorul va­ cunoştinţe de specialitate şi chiderea şi funcţionarea uni­ şi alături de acestea cursu­
mai tîrziu, că n-au fost che­ rlc evidenţiaţi în întrecerea şurate. Dar, dintre partici­ goane va trebui sâ acorde consiliile populare comunale şi de a-i ajuta să-şi formeze un versităţilor populare în acest rile privind forme ale creaţiei
maţi, că vor fi invitaţi doar socialistă şi alte cîteva nume panţii la discuţii puţini s-au m ult mai multă atenţie în­ conducerile C.A.P. si pună pc nivel ridicat de conştiinţă so­ an capătă un nou sens. artistice, nu fost concepute
Ja... conferinţă. Greşită opti­ desprinse din rîndul acelora referit la probleme de tine­ drumării şi coordonării or­ primul plan al preocupărilor dc cialistă. Pe linia elim inării parale­ pentru n îmbogăţi şi împros­
că. Din puţinele discuţii Ja ce nvi -şi fac datoria contiin- ret, care de fapt trebuiau ganizaţiei U.T.C. Lipsa aces­ sezon mobilizorca în cîmp a Avînd în vedere aceste con­ lismelor şi a tendinţelor de păta cultura generală a
obiect" din adunare am în­ cios — nu se putea redacta sâ se dezbată, puţini au în­ tei îndrum ări a fost sensibil tuturor forţelor şi mijloacelor siderente, în anul care s-a divizare a eforturilor, a îm ­ cursanţilor
ţeles că greutăţile întlm pi- o dare de seamă în care t i­ cercat sâ spună lucrurilor pe simţită în adunarea generală încheiat, universităţile popu­ bunătăţirii conţinutului mun- Un alt grup dc cursuri —
nate în muncă din partea ti­ nerii să se regăsească în nume. Dacă s-au ridicat u- de alegeri U.T.C. prin în­ existente, astfel îneît si se lu­ lare din judeţul nostru şi-au ,cji, a perfecţionării cadrului de actualitate ştiinţifică —
nerilor de aici, care formea­ munca şi activitatea desfă­ ‘ nele probleme,“ ele ~ ~ vizau “ treaga ei desfăşurare.“ creze din zori şi pini în noap­ diversificat mai Judicios ■ for­ de organizare, îndrumare şi adresează specialiştilor, o-
ză majoritatea colectivului, şurată de la alegerile prece­ condiţiile de viaţă ale tine­ te, cu întregul potenţial, la re­ mele de activitate în funcţie funcţionare a sistemului dc rientîndu-se dună cerinţele
trebuie căutate şi In condi­ dente şi pînâ în prezent. rilo r (necesitatea înfiinţării L tICIU coltat şi semănat. dc caracteristicile diferitelor învâtâmînt popular, Consiliul pe caro Ic impnn diversele
categorii ale populaţiei : pro-
judeţean al sindicatelor. Co­ responsabilităţi în procesul
mitetul judeţean al U.T.C, Co­ social al producţiei.
m itetul judeţean pentru cul­ Prin cursurile „Probleme
tură şi artă au stabilit, încă contemporane ale educaţiei",
„Ştiinţa conducerii şi orga­
dc la sfîrşitul anului de în­
Reducerea cheltuielilor materiale de producţie vâţâmînt 1969-1970, sâ pună chipâ". „Chimia analitică",
nizării
„Rolul
producţiei",
maistrului şi al şefului de e-
în discuţia cursanţilor, a di­
fe riţilo r salariaţi din între­
prinderi şi instituţii, profi­ se va continua acţiunea de a­
lul şi tematica noului pro­ sigurare cu inform aţii ştiin­
gram al universităţii populare. ţifice de actualitate, cu va­
economisit 12 270 mc lemn de deri ca U.V. Călan, I.E.C. De­ corespunzâtoare se situează Spre deosebire de anii tre­ loare de întrebuinţare ime­
m in ây va, I M. Hunedoara. F.C. O- şi irosirea prin rebuturi a u­ cuţi, programul universităţii diată. Pentru acelaşi motiv
an
se va începe în acest
Evoluţia consumului de e­ -râştie au acţionat în direc­ nor importante cantităţi de corespunde într-o măsură cursul pentru ingineri şi teh­
mai mare problemelor pe ca­
nergie electrică şî combusti­ ţia utilizării cu eficienţă spo­ metal, ciment, celuloză, che­ re le ridică producţia, ştiinţa nicieni „Maşini moderne dc
bili relevă in toate între­ rită a resurselor de materii restea. Aceste rebuturi se lo­ prelucrare a datelor".
recuperat o mare cantitate prinderile judeţului o situa­ prime, materiale, combustibil calizează Sn mod deosebit la şi cultura Cele 30 de cursuri
din cocsul consumat supli­ ţie în totalitate favorabilă. La şi energie. C.S. Hunedoara, U. V. Câlan, ale universităţii populare sînt Cursurile dc pregătire prac­
mentar in lunile anterioare, întreprinderea eleclrocentrale In opoziţie cu remarcile de U.M.M.R. Simeria, F.C. Orâş- în măsură să satisfacă cerin­ tică au menirea să satisfacă
redueîndu-se consumul- spe­ Deva s-au economisit la pro­ mai sus, analiza evoluţiei con­ tie şi industria locală, iar va­ ţele diferitelor categorii de cerinţele unor grupuri dc oa­
cific cu 14,3 kg de cocs pe to­ ducerea energiei electrice şi sumurilor relevă în acelaşi loarea lor se ridică pe judeţ cetăţeni. Acest lucru ne este meni interesaţi sâ aprofun­
na de fontă. La Uzina „V ic­ termice peste 8 500 tone com­ Ia peste 69 milioane lei. confirmat de afluenţa mare deze unele cunoştinţe de ba­
toria“ Câlan, reducerea con­ bustibil convenţional. Dintre tim p numeroase cazuri de de cursanţi înscrişi la cursuri. ză pentru cultura generală” .
încălcare a normelor de con­
sumurilor specifice pe unita­ marii consumatori de com­ sum. Exemple de acest fel o- Confruntarea progreselor Pe lîngă cele două univer­ „Lim ba şi literatura română”,
tea de produs se concretizea­ bustibili şi energie electrică certe fie şi numai cu o parte sităţi populare cu tradiţii — „Matematica", „Stenografia” ,
ză în economii de 880 tone se relevă că numai la C.S. ferâ chiar unităţile eviden­ din principalele neajunsuri Hunedoara şi Petroşani — în „Metaloplastia", „Rndîoelec-
cocs Ja furnale şi turnătorie Hunedoara şi U.V. Câlan prin ţiate. Astfel, la Combinatul manifestate relevă fără d ifi­ acest an a luat fiinţă şi în tronica", „Mecanica auto”, pre­
şi 160 tone metal în şarja la diminuarea consumului la siderurgic Hunedoara consu­ cultate că industria hunedo- m unicipiul Deva o universi­ cum şi limba franceză, en­
furnale. mul total de utilaj de turna­ reanâ este departe de a fi e- tate populară cu 14 cursuri. gleza. germana etc. Acestea,
mia de Iei producţie globală pulznt marile resurse de care avînd un caracter practic, se
Activitatea din minerit se înregistrează economisirea re este mal ridicat cu 378 dispune pentru reducerea Conducerea universităţii şi
marchează în acest an rezul­ a peste 37 milioane kilow aţi- tone faţă de planificat, iar la masivă a cheltuielilor mate­ consiliul ştiinţific al acesteia vor desfăşura dc două ori pe
tate deosebit de valoroase în orâ de energie electrică şi a­ electrozi pentru otelâria elec­ riale de producţie. Aceste re­ au reuşit să întocmească o te­ săptăinînă pe grupe mici de
reducerea consumului de proape 98 000 tone combusti­ trică depăşirea normei de matică interesantă, fapt ce a cursanţi.
surse sc cer grabnic fru c tifi­
lemn de mină. Astfel, la uni­ bil convenţional. consum înregistrează 106,5 to­ cate prin încadrarea riguroa­ atras după sine înscrierea u­ Ca acţiune specială pentru
tăţile din Centrala cărbune­ Realizările prezentate re­ ne. La Călan, se. constata o să a tuturor consumurilor nui număr însemnat de acest nn s-a conceput, la ton­
te universităţile populare din
lui Petroşani s-au economisit prezintă, fără îndoială, un depăşire sistematică a consu­ materiale Sn normele planifi­ cursanţi. judeţ, includerea unui ciclu
Pentru asigurarea conţinu­
cîte 1,46 mc de lemn la fie­ progres substanţial, mai cu mului de fontă în turnătorii cate, prin noi măsuri şi ac­ tului lecţiilor, conducerile u- de teme care sâ scoată în
care mie de tone cărbune ex­ seamă dacă avem în vedere şi de cărbune în sectorul eoc- ţiuni tehnice şi organizatorice niversitâţilor populare au sta­ evidenţă cît mai pregnant
că normele de consum pe a­ sochîmic. Unităţile miniere în toate compartimentele. în ­ semnificaţia precum şi fan­
tras, iar în unităţile Centra­ bilit, de comun acord cu aso­
nul în curs sînt dimensionate din Valea Jiului care au eco­ cheierea în cele mai bune tele şi realizările care nu
lei m inereurilor neferoase nomii considerabile de lemn ciaţiile şi societăţile ş tiin ţifi­
în lim ite m ult mai restrînse condiţiuni a ultim ului an a! ce, să asigure lectori şi con­ marcat cei 50 de ani de la
Deva şi I M. Hunedoara, con­ decît anul trecut. Tocmai de dc mină au consumat supli­ cincinalului, pregătirea condi­ crearea Partidului Comunist
sumurile specifice la mia de aceea evidenţiem competenţa, mentar 428 mc cherestea. La ferenţiari cu o înaltă ca lifi­ Român.
In cadrul secţiei de pasteuri zare de la Fabrica de industria* tone minereuri extrase se si­ răspunderea şi perseverenţa acest material de mare u tili­ ţiilo r pentru realizarea m ari­ care, să invite oameni de şti­ Ne găsim în pragul unui
lizare a laptelui Simeria muncitoarea Rozalia Ogmeonu pregă­ tuează sub norme cu 1,0—1,9 cu care conducerile celor trei tate pentru economie I.M. Te- lor sarcini privind- creşterea inţă şi cultură din centrele nou an de învăţămînt. Dato­
teşte o nouă cantitate de produse pentru a li livrate consuma­ metri cubi. Ca urmare, de la centrale industriale de la Hu­ bea a depăşit consumul pla­ eficienţei economice în viito­ universitare (Bucureşti, Cluj ria conducerilor universităţi­
torilor. Foto : N, GHENA rul cincinal reclamă cu nece­
începutul anului şi pînâ a­ nedoara. Petroşani şi Deva. nificat cu 336 metri cubi. A- sitate şi insistenţă acest lu­ şi Timişoara), să creeze con­ lor este de a veghea în per­
cum colectivele amintite au conducerile unor întreprin­ lâturl de aceste situaţii ne- cru. d iţii optime de predare. Prin manenţă pentru asigurarea
celor mai bune condiţii de
predare şi desfăşurare a în-
vâţămîntului. Periodic, condu­
cerea universităţii trebuie
Este binecunoscut faptul sau clorura de calciu. Canti­ sâ ia în dezbatere diferitele
că fructele şi legumele ocupă CUM SE PREVINE DEPRECIEREA FRUC­ tăţile folosite variază de la aspecte ale muncii, să organi­
un loc de bază în alimenta­ caz la caz, în funcţie de umi­ zeze schimburi de experienţă
ţia omului, ele constituind ditatea localului şi de posi­ şi sâ adopte metodele cele
principala sursă de vitamine. bilităţile de aerisire şi venti­ mai eficiente care sâ ducă
este asigurat prin producerea TELOR Şi LEGUMELOR DEPOZITATE laţie. la continua dezvoltare a aces­
In
noastre
ţârii
condiţiile
consumul de legume şi fructe Produsele agricole, indife­ tei forme de instruire.
eşalonată şi prin păstrarea lor rent de natura lor şî starea N. ŞERBAN
fitosanîtarâ iniţială, prezintă
peste iarnă în depozite, silo­ infecţii mai m ult sau mai inspector la Comitetul judeţean
zuri, beciuri etc. Deoarece de rizeazâ deprecierea produselor tîlnesc boli fiziologice In ceea consum cu prioritate. Este încăperile pentru conserva­ temperatura sâ fie cît mai puţin evidente, adesea cu v i­ pentru cultură şi artă
la recoltare şi pînâ la consum in tim pul păstrării constă în ce priveşte bolile infeetioase, foarte important ca acolo rea produselor trebuie sâ fie joasă, aproape de lim ita la cii ascunse, care în tim pul
produsele respective continuă aceea eâ nu se execută o sor­ de cele mai multe ori conta­ unde condiţiile permit, înain­ curăţate şi dezinfectate înainte care produsul respectiv nu în­ conservării pot să devină vi­
să fie organisme vii, pentru tare riguroasă a fructelor şi minarea are loc în cîmp (în te de însilozare, cartofii şi râ- de depozitare. In acest scop gheaţă. Pentru cartofi tempe­ zibile, producînd putreziri.
buna lor păstrare este abso­ legumelor înainte de depozi­ perioada vegetaţiei), continu- dăcinoasele să fie păstrate un se vor arde toate resursele ratura să fie între 2—3° C, Pentru a evita extinderea fe­
lut necesar să fie asigurate tare In cele mai multe uni­ îndu-şi evoluţia şi în timpul anumit timp în beciuri, şo- vegetale şi se vor stropi peste pentru fructe 1—4° C, iar nomenului de putrezire, pro­
o serie de condiţii. Dintre a- tăţi se introduc în spaţiile de păstrării mai ales în condiţii proane etc. pentru a putea fi tot cu lapte de var sau for- pentru ceapă şi usturoi 1—2° dusele pot fi tratate cu anu­
ceslea temperatura, umidita­ păstrare toate produsele aşa de temperatură şi umiditate sortaţi cu minuţiozitate, ope­ malinâ în concentraţie de C. Reglarea temperaturii se mite substanţe, fără ca aces­
tea şi aerisirea spaţiilor de păs­ cum rezultă din cîmp, sau necorespunzâtoare Cazurile raţiune după care se face în- 1,5—2 la sută. De asemenea, face prin deschiderea feres­ tea sâ fie dăunătoare Astfel
trare joacă un rol deosebit chiar dacă se face o sortare, cînd contaminarea fructelor silozaren definitivă. La pro­ se recomandă gazarea cu bi­ trelor după nevoie, prin aco­ cartofii pot fi prăfuiţi cu var
de important. aceasta sc execută superficial sau legumelor se face în tim dusele obţinute de pesóle unde oxid de sulf, arzînd 30—50 g perire cu paie sau rogojini în amestec cu floare de sulf
In timpul păstrării peste Din acest motiv materialul pul păstrării sînt mai rare s-a semnalat atac de mană pe sulf pentru fiecare metru cub dacă este prea rece 5 la sută, morcovii — cu praf
iarnă, fructele şi legumele bun, de calitate superioară, avînd loc pe seama rezervei tuberculi, în special la soiu­ de spaţiu. Gazarea durează 2 Umiditatea se va menţine de cărbune sau cu nisip fîn a­
sint supuse la o sene de de­ se găseşte de la început a­ biologice a agenţilor patogeni rile tim purii şi la cartofii des­ zile, după care se aeriseşte între 80—85 la sută pentru mestecat cu praf de var şi pu­
precieri cantitative şi calita­ mestecat cu cel necorespun­ care se păstrează in spatiile tinaţi înm ulţirii, se recoman­ Nisipul folosit la stratificat se cartofi, 80—90 la sulă pentru cioasă 5 la sută. iar ceapa se
tive datorită cărora se produc zător, adesea infectat cu dife­ respective dc la an ja an. dă preînsilozarea lor, formîn- va dezinfecta cu o soluţie de râdâcinoase şi 75—80 la sută presară cu pucioasă şi cărbu­
pierderi şi daune care adesea rite boli produse de bacterii Pentru a preveni pierderile du-se grămezi mai mari care formnlină în concentraţie de pentru ceapă şi fructe. Dacă ne etc. De asemenea, la con­
depăşesc pagubele produse dc sau ciuperci patogene mari cauzate de diferiţi a­ se acoperă cu paie şi se lasă 2^2,5 In sută sau cu Brassicol umiditatea este prea marc servare se poate folosi cu suc­
boli în tim pul perioadei de ve­ In timpul păstrării, fructe­ genţi fitopatogeni la fructele timp de 12—15 zile. Astfel a­ (PCNB) pulbere, ulilizînd 30 (peste 95 In sută) vaporii de a- ces praful de cretă. Prin res­
getaţie. O bună nartc din pagu­ le şi legumele infectate fiind şi legumele depozitate, sc im­ tacul de mană şi alte boli se g la metru pătrat. pâ se condensează pe supra­ pectarea acestor reguli ele­
be sînt cauzate de condiţiile ne­ în contact cu cele sănătoase, pune luarea a o serie de mă­ evidenţiază pe tuberculi, e- După depozitare, în mod o­ faţa pereţilor, a tavanului şi mentare se va asigura evita­
favorabile ale mediului încon­ fac ca bolile să se propage suri. In prim ul rînd un ac­ xemplarcle afectate putînd fi bligatoriu produsele vor fi a produselor, formînd picături rea pierderilor din recoltă şi
jurător ca : temperaturi scăzute din ce în ce mai mult, iar în cent deosebit trebuie pus pc eliminate. Cartofii destinaţi controlate periodic şi în cazul fine de apă în care sporii păstrarea în bune condiţii a
sau ridicate, exces de um idi­ uncie cazuri fenomenul de sortarea atentă şi repetată a înm ulţirii pot fi zvîntnţi In semnalării de mucegai se sor­ ciupercilor pot să germineze seminţelor pentru producţia
tate, lipsa de aerisire etc. O putrezire afectează aproape tuberculilor şi rădăcinoaselor. soare un tim p mai îndelungat, tează şi se elimină exempla­ şi sâ producă infecţii, contri­ anului următor.
altă categorie de pierderi sînt toată masa produselor ducînd Dacă se constată că atacul dc deoarece acumularea de soln- rele bolnave. Temperatura şi buind astfel la extinderea bo­
cele pricinuite de diferiţi a­ la compromiterea lor totală, mană sau alte boli a trecut ninâ nu prezintă pericol ci. lilor criptogamiee, In aseme­ Noilo cartiere îmbină în
genţi patogeni (bacterii şi ciu­ mai ales în caztil cartofilor. dimpotrivă, măreşte rezisten­ umiditatea sc reglează în nea cazuri se recomandă u ti­ Ing. VIOREL BALOTA mod armonios eleganţa şi
perci) Ca şi în timpul vegetaţiei, pe tuberculi, bulbi sau rădă­ ţa faţă dc boli In timpul con­ funcţie de natura produselor. lizarea de substanţe higroseo- şelul Centrului teritorial de supleţea arhitectonică cu con­
Cauza principală care favo- la produsele depozitate se în- cini. acestea vor fl date în servării. In principiu se recomandă ca pice cum sînt varul nestins protecţie a plantelor Orăstie fortul şî utilul.