Page 1 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 1

■ '*»*** tttfiHttttftttt itrtfrttttttHttntttttiutittitttiHttttiynw/wiMw/*rar
                                                                                                                               PROLETARI  DIN  TOATE  ŢĂRILE.  UNIŢI-VĂ»




                                                                                                                                                                                                fii  O.N.U.: Dezbaterile a două

                                                                                                                                                                                                proiecte  de  rezoluţie  în le­

                                                                                                                                                                                                gătură  cu  situaţia  din

                                                                                                                                                                                                Orientul  Apropiat

                                                                                                                                                                                            5 lirtttnttrtutrtiHiiHiiHiitirtuiiirtttiititititittiitttttniitfn',itittrtiti ^v///////////////////////////c/////zz/////////y//^/AŢZ///////z//>//>>v/-z/y//z//y/z//*-
                                                                                                                                                                                                ■  20 000  mineri  britanici
                                                                                                                                                                                           i
                                                                                                                                                                                                în  grevă

                                                                                                                                                                                                R  Alegerile  legislative

                                                                                                                                                                                                din  S.U.A.




          m n ^ B B a n n n g w                                                                                                                                                                 ■  Curier,  Atlas
          ANUL  XXII.  NR.  4920                                         DUMINICA  1  NOIEMBRIE  1970                                                        4  PAGINI  -   30  BANI



          COMENTARIU  ECONOMIC
                                                                                                                                                               Pe urmele „Căutătorilor ae comori“


                                                                                                                                                                  Primită,  attt  de  către  pio­
                           PREJUL                                                                                                                              nieri  cit  şi  de  către  cadrele   existente  de  către  o  comisie   răndenc  de  la  Vaţa  de  Jos,
                                                                                                                                                                                                                         pentru  a  ne  întreba,  cu  fn-
                                                                                                                                                                                            judeţeană  formată  din  specia­
                                                                                                                                                                                                                         dreptăţită  mirare,  de  ce,  de  la
                                                                                                                                                               didactice,  comandanţi  de  pio­
                                                                                                                                                                                            lişti  şi  sprijinirea  în  continu­
                                                                                                                                                               nieri,  cu  entuziasmul   firesc   are  a  acţiunilor  cu  adevărat   o  vreme,  consiliile   populare
                                                                                                                                                               unei  acţiuni  cu  largi  valenţe   valoroase.            ale  acestor  comune  refuză  să
            TERGIVERSĂRILOR                                                                                                                                    educative  „Căutătorii  de  co­  caţia  acestor  acţiuni,  tovară­  mai  sprijine  o  acţiune  cu  sem­
                                                                                                                                                                                             Vorbindu-ne  despre semnifi­
                                                                                                                                                                                                                         nificaţii  deosebite  pentru  fie­
                                                                                                                                                               mori“  —  competiţie  a  inteli­
                                                                                                                                                                                                                         care  localitate.  De  ce.  atunci
                                                                                                                                                                                            şul  Mircea  Valea,  directorul
                                                                                                                                                               genţei,  isteţimii,  curajului  şi
                                                                                                                                                               pasiunii  —  işi  încheie,  in  cu-   Muzeului  judeţean,  releva  va­  cînd  e   nevoie  de  obţinerea
                                                                                                                                                               rind,  al  doilea  an  de  desfăşu­  loarea  deosebită  a  colecţiilor   unui  spaţiu  pentru  diverse  u­
                                                                                                                                                               rare.  Intrăm  in  faza  pe  locali­  etnografice  populare,  mai  ales   tilizări,  muzeul  şcolar  devine
                Deşi  duminică,  ortórl  birourile  întreprinderilor  cunoje                                                                                   tate  a  acestei.acţiuni  republi­  in  contextul  în  care,  in  jude­  cel  mai  comod  mijloc  de  obţi
              o  febrilitate  şi  inteniitote  modmă.  E  il  de-rrtîl  $1  econo­                                                                             cane,  organizate  de  Consiliul   ţul  Hunedoara,  atit  de  bogat   nerc  a  lui,  soluţie  adoptată  in
              miştii,  planificatorii,  contabilii,  statisticienii,  toate  cadrele                                                                           Naţional  al  Organizaţiei  Pio­  (n  tradiţii,  nu  avem,  in  afara   cele  trei  comune  amintite.  Să
              din  statul  major  ol  conducerilor  întreprinderilor  zoresc  la                                                                               nierilor,  fază  stabilită  pentru   muzeului  din  Orâştie,  cu  spe­  scoţi  în  drum  sau  să  transferi
              încheierea  bilanţului  pe  cec  de-a  zecea  tunó  a  anului.  O                                                                               toamna  acestui  an,  şi  un  bi­  cificul  zonei,  nici  un   muzeu   la  nesfxrşit  exponatele  din-
              imensitate  de  dote  ^1  cifre,  Inceplnd  cu  „zero  virguló.,.“  şl                                                                           lanţ  fugar  dezvăluie  realizări   etnografic.           tr-un  loc  In  altul,  găsind  pină
              ter.mlnlnd  cu  „x  miliorde“,  slrrt  prelucrate  şi  sintetizate  In­                                                                         cu  adevărat  meritorii;  colecţii   Prin   entuziasmul  copiilor,   la  urmi  soluţii  de  compromis
              tr-un  mănunchi  de  indicatori  care,  confruntaţi apoi  cu  pla­                                                                               valoroase  de  obiecte  arheo­  îndrumaţi  cu  grijă  de  cadrele   cum  ar  fi  mansarda   oferită
              nurile,  se transformó  Intr-o  oglinda  fidelă  a  activităţii  eco­                                                                            logice,  mobilier  rustic,  obi­  didactice,  de  specialişti,   au   muzeului  din  Vaţa  de  Jos
              nomice o  întreprinderilor.                                                                                                                     ecte  legate  de  obiceiuri,  cere­  luat  fiinţă  in  judeţ  aproape   înseamnă  să  loveşti  in  înşişi
                Peniru  majoritatea  conducătorilor  va  fl  din  nou  o  sa­                                                                                  monii,  jocuri  populare,  cusă­  50  de  muzee  şi  colţuri  muzeis­  cei  care  au  contribuit  fa  rea­
              tisfacţie  só  constate  că  bilanţul  reflecta  Imaginea  robustă                                                                               turi,  ţesături  de  uz  şi  deco­  tice  şcolare,  printre  care  cele   lizarea  lui.  $i  aceasta  cu  atit
              o  unei  activităţi  sânătoose,  dinamice  şi  eficiente  desfă­                                                                                rative,  porturi,  Inţrustături  fn   din  Riu  Bărbat,  Orăştioara  de   mai  mult  cu  cit  sala  muzeului
              şurate  in  toate  compartimentele  care  alcătuiesc  organis­                                                                                  lemn,  documente  de  evident   Sus,  Petroşani,  Vaţa  de  Jos,   c  destinată  multor  acţiuni  e-
              mul  întreprinderii  sau  centralei.  O  Imagine  în  care  nu  este                                                                            interes  istoric,  —  lecţii  prac­  Haţeg,  Pauliş  etc.  sc  află  la   ducative  cuprinse  tn  acel  vast
              greu  de  întrezărit  şl  descifrat  o  evoluţie  viguroasă,  opti­                                                                             tice  oferite  direct  elevului  atit   loc  de  cinste.  $i  e  suficient  să   plan  de  intîmpinare  şi  sărbă­
              mistă  şi  /odnică  spre  finalul  ocestui  ultim  an  al  cincina­                                                                             de  receptiv  la  trtrsta  pionie-   amintim  plugul  cu  brăzdar  de   torire  a  semicentenarului  Par­
              lului.  Aceasta  este  desigur  nota  dominantă,  globală  ce                                                                                    rtei.                        lemn  de  la  Riu  Bărbat  solici­  tidului  Comunist  Român.
              marchează  „tehnologia"  olcâtvriri!  bilanţurilor  şi  pe  care                                                                                  Relevlnd  necesitatea   unor   tat,  pentru  incontestabila-i  va­  Experienţa  nedorită  a  aces­
              o  explicăm  şi  o  motivăm  firesc  prin  munco  şi  eforturile                                                                                exigenţe  sporite  in  colecţiona­  loare  documentară,  de  Muzeul   tor  „comori  nomade“  obligă  la
              stăruitoare  ale  zeci  şi zeci  de  mii  de  muncitori,  tehnicieni,                                                                           rea  şi  clasarea   materialelor   Satului  din  Bucureşti,  cunos­  un  memento •  să  nu  renunţăm
              ingineri  şi  funcţionari,  prin  fermitatea  şi  perseverenţa  con­                                                                             muzeistice  strinse  de  copii,   cutele   colecţii   arheologice,   cu  otita  uşurinţă  la  ceea  ce
              ducerilor,  prin  competenţa  şi  responsabilitatea  cu  care                                                                                   tovarăşul  Sabin  Boticiu,  vice­  numismatice, etnografice, strîn-   am  oferit  o  dată  copiilor,  să
              conducătorii  acţionează  pentru  utilizarea  în  mod  cores­   Aspect  din  secţio  de  bobinaj  a  Fabricii  „Viscoza"  Lupeni.  Aici  matosa  artificială  este  pro­  preşedinte al  Consiliului  popu­  se  de  copiii  din  Orăştioara  de   nu  trecem  cu  nepăsare  peste
              punzător,  sistematic  şl  eficient  o  /erurselor  tehnice,  ma­  gătită  pentru  a  lua  drumul  fabricilor  prelucrătoare.                   lar  judeţean,  sublinia  opor­  Sus  sau  pitorescul  interior  ţă­  ceea  cc  reprezintă  mtndria  lor.
              terialo şl  umane de  care  dispun  unităţile  economice.                                                          Foto  :  N.  MOLDOVEANU      tunitatea  validării   muzeelor  rănesc  specific  plaiurilor  ză-  ILEANA  LASCU
                Reversul  situaţiei  exprimot  prin  bilanţuri  total  sau  par­
              ţial  negative  este,  din  pocote,  prezent  din  nou  şi  fa  «ca­
              denţa  de  azi.  Există  şl  de  această  dată  destui  conducă­
              tori  core,  In  faţa  rezultatelor  abia  apărute  pe  banda                                                                                                                                                TELEX     TELEX     U L M
              maşinilor  de  colculat,  încearcă  sentimentul  tardiv  al  in­
              succesului,  îmbrăcat  în  forma  unor  restonţe  la  producţia   Extinderea  metodelor                                  Iniţiativă                Noi  cursuri  ale                                          TIMPUL  PROBABIL
              fizică,  globolă  sau  marfă,  exprimat  prin  minusuri  de  ran­                                                                                                                                             PE  LUNA  NOIEMBRIE
              dament  şi  rentabilitate,  prin  creşterea  consumului  de
              materiale  sau  cheltuielilor  inoportune.  Fie  că  se  dotorea-                                                                                 Universităţii  popu­                                          Institutul  de  meteoro­
              zâ  unor  cauze  realmente  obiective,  fie  că  sint  total  de­  moderne  de  exploatare                               meritorie                                                                            logie  şi  hidrologie  in­
              pendente  de  conducerea  întreprinderii  -   aceste  Insucce­                                                                                    lare  din  Petroşani                                        formează  asupra  evolu­
              se,  mari  sau  mici,  nu  înseamnă  şl  nu  pot  fl  considerate                                                                                                                                             ţiei  probabile  a  vremii
                                                                                                                                   Printre  preocupările  organi­
              altfel  decît  ca o frustrare  vădită o economiei  naţionale  de   Activitatea   specialiştilor   le  Valea  Morii  şi  Brădişor,   zaţiei  U.T.C.  de  la  spitalul  PA-   Sute  de  oameni  at   muncii     in   ţara   noastră.   în
              importante  valori  materiale  şl  băneşti.  Şl  aceasta  tocmai   de  )a  întreprinderea  mini­  ajungindu-se  ca  in  acest  an   clişa,  activitatea  culeural-art|K-   din  Valea  Jiului  frecventeazA   cursul  lunii  noiembrie
              într-un  moment  cînd,  pentru  finalizarea  optimă  a  cinci­  eră  Barza  este  orientată  tot   13  la  sută  din  producţia  de   ilcA  deţine  un  loc  dc  senmA.   cursurile  UnlversItAţli  populare   In  această  perioadă,  u­  k
                                                                                                                                                               ce  funcţloneazA  pe  llngA  Caso
              nalului  şl  pentru  demorarea  cu  succes  a  viitorului  pro­  mai  mult  spre  rezol,vareo   minereu  să  fie  extrasă  prin   In  acest  sens,  constituirea  cer­  dc.  culturA  a  sindicatelor  din    ncle  pătrunderi  de  aer
                                                                                                                                  cului  de  arta  dramaticA  a  ti­
                                                                                                                                                                                      a
                                                                                                                                                               Petroşani.
                                                                                                                                                                         Recent,  pentru
              gram  economic,  sînt  mobilizate  şl  luate  In  calcul  chiar  ş!   unor  probleme  care  să  con­  aceste  procedee   moderne.   nerilor  do  aici.  In  colaborare   veni  In  Intlm plnarca  dorinţei    polar  vor  determina,
              cele  moi  neînsemnate  resurse.                          ducă  la  îmbunătăţirea  in­  Programele  care   au  fost   cu  profesorii  Şcolii  generale   unor  cursanţi,  şi-au   început                     destul  de  frecvent,  in
                Cine  urmăreşte  otent  mersul  realizării  prevederilor  de   dicatorilor  tehnico - econo­  întocmite  preconizează   ca   PAcllşa  reprezIntA  o  Inlţlatlvl   activitatea  cursurile  de  „Pe-          perioade  scurte,  zile  cu
                                                                                                                                  meritorie.
              plan  in  întreprinderile  restanţiere  ale  Judeţului  vede  cu   mici  şi  asigurarea   unor   în  viitor  peste  45  la  sută   Aplauzele  îndelungi  cu  care   dAgogta  familiei*  şi  cel  de           aspect  de  iarnă.  în  care
              uşurinţă  că  cel  puţin  nouă  din  zece  cazuri  de  vns-uc-  condiţii  optime  de  lucru  in   din  producţia  abatajelor  să   j   au  fost  rAsplâtlţl,  pe  scena  cA-   „Metode  m oderne  de  educaţie   nu  vor  lipsi  precipita
                                                                                                                                                               «1  InvAţârnlnt*.
                                                                                                                                                     Toteţtl
                                                                                                                                  mlnulul  cultural  din
                                                                                                                                                                                                                            ţiile  sub  formă  dc  lopo
                                                AL.  VALERIU            subteran.                 fie  obţinută  prin  folosirea   j   artiştii  am atori  dr.  Gheorghe   Cu  prilejul   deschiderii,   la                 vită  şi  ninsoare,  inten­
                                                                          Astfel  au  fost  extinse  şi   mai  largă  a  metodelor  de   Lltlnschl,  prof.  Dumitru  Clu-   primul  curs,  proL  Mlhal  Ena-
                                                                        experimentate   metode  de   exploatare  cu  aripi  încli-  ;   mAgcanu,  Emil  Nemeş,  Valcrlu   che  a  prezentat   expunerea                     sificările  de  vînt   din
                                                                                                                                  Slbişan,  Petru  MArlIA,
                                                                                                                                                      Alice
                                                                                                                                                               „RAspunderea  pArlnţlIor  In  e-
                                                                                                                                                                                                                            est  şî  nord-est  şt  tempe­
                                                                        exploatare  de  mare  produc­  nate  şi  înmagazinare  o  mi-   j   Dnvid, asistenţii Eugenia Oprca-   ducaţla  copiilor*,  care  a  fost
                                                                        tivitate  în  special  la  mine­  nereului.         ■     nu.  Floarea  Flllmon  şl  Gheor­  audiata  de  peste  300  dc  parti­                    raturi  ce   vor  coborî
                                                                                                                                  ghe  Crfsnlc,  Ia  prem iera  co­  cipanţi.                                               mult  sub  zero  grade.
                                                                                                                                  mediei  In  douA  acle  „Vizita  In   La  cel  de-al  doilea   curs,
                                                                                                                                  Malu“  de  Paul Everac, In  regla   eoni.  dr.  doc.  Ton  Berea  de  la                    Invoztîlc  aerului  rece
                                                                                                                                  profesorului  Dumitru  Clumâ-                                                             vor  fi  favorizate  de  ac­
                                                                                                                                  geanu,   semnifica   aprecierea   Universitatea  din  Bueureştl  a                        tivitatea  antieiclonului
                                                                                                                                  celor  peste  200  de  spectatori   conferenţiat  despre  „Dezvolta­                      Euroasiatjc.  fn  nord-
             Economio  hunedoreană,  în   deţ  pentru  ridicarea  grodiriul   Petroşani  cu  31  milioane  lei,   s-au  obţinut  în  condiţiile  u­  prezenţi  şl,  totodată,  un  însu­  rea  personalităţii  um ane".  P re­  vcstul  ţării,  temperatu­
                                                                                                                                  fleţit  îndemn  la  noi  acţiuni
           avinlul  său  dinamic  spre  co­  general  de  eficienţă  a  activi­  Uzinei  „Victoria"  Colan  cu  10   nor  eforturi  şi  acţiuni  susţinute   culiural-artlsllce.  legerea  a  fost  urm ată  de  fil­    m rile  acrului  vor  fi  mai
           tele  linale  ale  cincinalului  ac­  tăţii  economice.  Aportul  hotă-  milioane  lei  şi  constructorilor  în  Industrie  pentru  reducerea       mul  francez  „Riscurile  m ese­                             ridicate.  îndeosebi  în
           tual,  consemnează  numeroase                                                          cheltuielilor  de  producţie,  în­   IOAN  OLIVIU  ILEA      riei".                                                       zonele  dc  deal.  în  ra­
           succese  remarcabile,  concreti­                                                      deosebi  a  celor materiale.  Ast­   secretarul  Comitetului                                                               port cu  depresiunile  in­
           zate  in  depăşiri  masive   ale                                                       fel,  pe  totalul  industriei  hune-   comunal  al  U.T.C,  Tot&şti   M.  CHIOREANU          Petrila :  „Trepte"  spre  con­  tramontane.  Pe  litoral,
           planului  de  producţie.  Recent                                                       dorene,  Io  fiecare   1 000  lei                                                          fort  şi  bunăstare.           influenta  Mării   Negre
           acestor  succese  li  s-a  adăugat                                                     producţie  marfă,  cheltuielile                                                                                           va  determina,  de  ase­
           re  pentru  economia  naţională.  162 milioane lei be­                                 s-au  redus  cu  8,05  lei,  în  prin­                                                                                    menea.  un  regim  termic
           încă  unul,  de  deosebită  valoa­
                                                                                                  cipal  pe  seama  reducerii  con­
                                                                                                                                                                                                                            mai  ridicat,  temperaturi
           Este  vorba  de  realizarea  in  e­                                                    sumurilor  specifice  de  metal,                                                                                          sub  zero  grade  neînrc
                                                                                                  cocs,  lemn  de  mină  şi  alte  ma­
           conomia  judeţului,  în  primele                                                       teriale  importante  pentru  eco­                                                                                         gistrîndu-sc  în  general
           trei  trimestre,  a  unui  volum  de   neficii  suplimentare                           nomie.                                       Pagina  a  lll-a                              Ulei obiective                 decît  după  II  noiembrie.
                                                                                                                                                                                                                              Sc  apreciază  că  luna
           beneficii  suplimentare  de  162                                                         De  asemenea,  amplificarea                                                                                             noiembrie  1970  sc   va
           milioane  lei.                                                                         volumului  de  beneficii  supli­                                                                                          caracteriza  printr-o  vre­
             Această  impresionantă  cifră                                                        mentare  se  datorează  depă­       De  la  cititori  la  redacjie...                                                     me  in  general  închisă,
           ce  depăşeşte  de  2,25  orî  anga­  ritor  la  obţinerea  acestui  suc­  de  la  T.C.S.H.  cu  18  milioane   şirii  planului  producţiei  marfa                                  agromteii-                    cu  ceţuri  frecvente  sea­
                                                                                                                                                                                                                            ra  şi  dimineaţa,  predo-
           jamentul  anual  la  beneficii  al   ces  revine  colectivelor  C.S.  Hu­  lei.        vindute  şi  încasate  în  industrie                                                                                      nrinind  ploaia  şî   bur­
           judeţului  oglindeşte  conclu­  nedoara,  cu  beneficii  supli­  Deosebit   de   semnificativ   cu  peste  166  milioane  lei,  ri­  ...de  la  redacţie  Ia  cititori                                           niţa.
           dem  rodnicia  eforturilor  depu­  mentare  de aproape  80  milioa­  este  faptul  câ  cele  162  milioa­  dicării  calităţii  producţiei,  per­                                                                   Din  punct  de  vedere
           se  de  oamenii  muncii  din  ju-  ne  lei,  Centralei  cărbunelui  ne  lei  beneficii  peste   plan  fecţionării  organizării  muncii  I                                                                        termic,  se  vor  înregis­
                                                                                                                                                                                                                            tra  valori  normale  de
                                                                                                                                                                                                                            temperatură  sau  destul
                                                                                                                                                                                               Sectorul  de  creştere  a  ani­  dc  apropiate  dc  acestea
                                                                                                                                                                                             malelor  din  jude{ul  nostru  a   Intervalul  cu  tempera
                                       IMPERATIVUL  ZILEI  IN  AGRICULTURĂ                                                                                                                   fost  înzestrat  cu  noi  construe*   turile  cele  mai  scăzute
                                                                                                                                                                                                                            din  această  tună  parc  să
                                                                                                                                                                                             ţii  şi  obiective  agrozootehni­
                                                                                                                                                                                             ce.  Cu  cele  două  circumscrip­  se  situeze  între  8  şi  13.
                                                                                                                                                                                             ţii  zooveterinare,  construite   cînd  valorile  minime
                                                                                                                                                                                                                            vor  ajunge  pe  nlocuri
                                                     Eforturi  deosebite,  concentrare  maximă                                                                                               şi  date  recent  în  folosinţă  la   la  —12  grade  —13  gra­
                                                                                                                                                                                             Sarmizegetusa  şi  Baru,  nu­
                                                                                                                                                                                                                            de.  In  nordul  tării,  ploa
                                                                                                                                                                                             mărul  unităţilor  de  acest
                                                                                                                                                                                             fel  a  ajuns  la  68.  Deservite   io  se  va  transforma  în
                                                                                                                                                                                             de  cadre  tehnice  de  specia­  lopovită  şi  ninsoare  In
                                             de  forte  la  însămîntarea  ultimelor  hectare!                                                                                                respunzătoare,  acestea  pot  a­  sud,  numărul  zilelor  cu
                                                                                                                                                                                             litate,  avînd  şi  o  dotare  co­
                                                                                                                                                                                                                            ninsoare  va  fi  mni  scă
                                                                                                                                                                                             corda  o  bună  asistenţă  vete­  zut  Stratul  de  zăpadă
                                                                                                                                                                                             rinară.                        de  altfel  neînsemnat,  nu
                                                                       Datorită  menţinerii  timpu­  încheierii  campaniei  agricole   Deoarece  oricînd  poate  in­  perios  necesar  sâ-şî  aducă  din   In  cadru!  asociaţiei  inter-   va  persista.   exeeptînd
                                                                     lui  favorabil  şi  intensificării   de  toamnă.            terveni  o  schimbare  a  vremii,   plin  contribuţia   conducerile   cooperatiste  de  creştere  şi  in-   zonele  montane  sî  zone
                                                                                                                                                              I.M.A ,  şefii  secţiilor  de  me­
                                          Mecanizatori               ritmului  de  lucru  pe  ogoare,   De  asemenea,  tovarăşul  E­  este  de  maximă  însemnătate   canizare,  toţi  mecanizatorii.  grâşare  a  animalelor  de  la   Ic  dealurilor  mai  înalte
                                                                                                                                                                                                                            din  nordul  fărîî
                                                                                                                                                                                             Simeria  s-au  terminal  pină
                                                                     prin  concentrarea
                                                                                                                                ca  toate  suprafeţele  pregătite
                                                                                       mijloace­
                                                                     lor  mecanizate  în  cooperati­  mil  Gaşpar,  primarul  comu­  să  fie  grabnic   însâmînţate,   Inţelegind  câ  este  In  inte­  acum  de  construit  adăposturi   REDUCEREA
                                                                                                   nei  Zam,  ne-a  informat  tele­
                                                                                                                                                              resul  fiecărei  cooperative  a­
                                         şi  cooperatori             vele  agricole  râmase  în  ur­  rea  semănatului  la  cele  două   fără  să  se  mai  aştepte  pre­  gricole,  al  cooperatorilor  şi  al   prevăzute  cu  boxe  şi  alte  in-  |   i  RISCURILOR
                                                                                                   fonic  în  legătură  cu  încheie­
                                                                                                                                gătirea  de  noi  terenuri
                                                                                                                                                                                             sta laţii  aferente  peniru  îngră-
                                                                                                                                                       Tată
                                                                     mă,  s-â  reuşit  ca  majoritatea
                                                                     unităţilor  cooperatiste  din  ju­  cooperative  agricole  de  pe  ra­  de  ce  se  cere  ca,  îndeosebi  azi   Întregii  economii  să  se  execu­  şarea  a  16 000  miei  pe  an.  La   DE  TRANSMITERE
                                                                     deţ  să  încheie  una  din  eta­  za  comunei,  realiz.îndu-se  pe­  şi  în  zilele  următoare,  să  nu   te  în  condiţii  agrotehnice  su­  ferma  intercooperatistă  de  in­  A  HEPATITEI
                                           evidenţiaţi               pele  hotăritoare  din  comple­  ste  prevederile  iniţiale  o  su­  se  piardă  nici  o  oră  favora­  perioare  toate  lucrările  agri­  gresare  a  tineretului  taurin,
                                                                                                                                                              cole.  este  de  aşteptat  ca  în
                                                                                                                                bilă  de  lucru,  în  acest  scop
                                                                                                                                                                                             de  la  Zam,  s-au  amenajat  din
                                                                     xul  de  măsuri  ce  asigură  ob­
                                                                                                                                                                                                                              In  scopul  înlăturării
                                                                                                   prafaţă  dc  24  de  hectare  „A­
                                                                     ţinerea  de  producţii   sporite  cum,  ne-a  precizat  interlocu­  acordîndu-se  întreaga  atenţie   cursul  zilei  de  azi  lucrătorii   olte  construcţii  mai  vechi  do­  hepatitei,  contractată  u
                                           Infîrmind  tradiţia,  coopera­  la  cerealele  păioase  de  toam­  torul.  cînd  şi  transportul  fu­  organizării  temeinice  a  mun­  ogoarelor  să  participe  cu  în­  uă  grajduri  pentru  500  ani­  neon  in  urma  transfu
                                         torii  din  Leşnic au  reuşit,  ceea   nă  —  respectiv  însămînţatu)   rajelor  s-a  făcut  de  pe  în­  cii  şi  folosirii   la  capacita­  tregul  potenţial  uman  şi  ma­  male,  dintre  care  unu!  a  şi   /iilor  «le  sînge.  un  rnlec
                                         ce  constituie  un  aspect  pozi­  orzului,  secarei*  şi  griului.  treaga  suprafaţă,   eforturile   tea  maximă  a  mijloacelor  me­  teria!  existent  la   încheierea   fast  populat.  tiv  de  cercetători  ai
                                         tiv,  să  termine  mai  din  vre­  Se  detaşează  ca   meritorii   cooperatorilor  şi  mecanizato­  canizate.  Se  înţelege  de   la   grabnică  a  tuturor  acţiunilor   Cooperativele  agricole  de   Centrului  de  hematolo­
                                         me  ca in alţi ani  însâmînţarea   rezultatele  Înregistrate  de  că­  rilor  sînt  concentrate  la  efec­  sine  că  la  îndeplinirea  unui   din  actuala  campanie   agri­  producţie  core  ou  acordat  a­  gie  din  Bucureşti  a  în­
                                         culturilor  de  toamnă.  Rezul-   tre  unităţile  din  zona   Ilieî   tuarea  ogoarelor  pentru  însâ-   asemenea  deziderat  este  im­  colă.   ,  tenţia  cuvenită  creării  unor   treprins  studii  comple­
                                         latul  este  urmarea  firească  a   unde,  după  cum  ne-a  relatat   mînţările  de  primăvară  şi  la                                              condiţii  optime  de  îngrijire   xe  pentru  stabilirea  u­
                                         eforturilor  susţinute  depuse de   tovarăşul  ing.  Emil  Chîrilâ.  însilozarea  ultimelor  cantităţi                                              a  animalelor,  pe  măsura  spo­  nor  metode  eficace  de
                                         mecanizatori  şi  cooperatori   director  adjunct  al  Direcţiei   de  nutreţuri  la  C AP.  Sălci-   îndeplinirea  contractelor  -                 ririi  septetului,  au  extins  ca­  depistare  a  purtătorilor
                                         pentru  utilizarea  mai  judici­  agricole  judeţene,  pină  ieri,   va.  unde  s-au  asigurat  deja                                                pacităţile  şi  spatiile  de  adâ-   de  virus  hemolîtie  prin
                                         oasă  a  timpului  favorabil,  a   aproape  toate   cooperativele   400  de  tone  furaje  suculente".                                              postire.  La  C.A.P.  Oshov,  O-   tre  donatorii  de  sînge.
                                         forţelor  şi  mijloacelor  de  care   şi-au  îndeplinit  planul  la  se­  Finalizarea  în  timpul   cel   litera  de  lege                          colişu  Mic,  Lâpugiu,  Valea
                                                                                                                                                                                                                              Pe  baza  cercetărilor
             La  Termocentrala   Mintia,   dispun.                   mănat.   Acţiunea  s-a  termi­  mai  scurt  posibil  a  planului                                                        Singeorgiului,  Sîntandrei  si  Si-   iniţiate  a  fost  pusă  la
                                                                                                                                      Sînt  numeroase  cooperative  agricole  care.  înţcle
           constructorii,  alături  de  mon­  O  contribuţie  de  seamă  la   nat,  la  nivelul   suprafeţelor   •a  insăinînţSrile  dc   toamnă   ;înd  semnificaţia  majoi  ă   a   onorării   obligaţiilor   bişel  s-au  terminat  de  con­  punct  o  variantă  orîgi
           tori  şi  izolatori,  se  străduiesc   încheierea  semănatului  şi-au   stabilite,  în   cadru]   C.A.P  • »(¡cită  să  sc  depună  ultime-                                       struit  saivane  noi  pentru  cite   nală  a  tehnicii  de  imu
           ca  zi  de  zi  să  adauge  noi   adus-o  mecanizatorii  Livîu   Brânişcn,  Bretea   Mureşanâ.   :e  eforturi,  să  fie  concentra-   contractuale,  manifestă  răspundere  şi  exigenţă  faţă   500-1 000  de  oi.  Se  află,  de   *  nodifuziune  cu  ajutorul
           dimensiuni  „stelei"  de  pe  Mu­  Moraru  si  Andrei  Gecse,  pre­  Sirbi,  Cimpurî  etc.,  iar  Ia  co­  *c  toate  forţele  şi  mijloacele   de  predarea  produselor  la  fondul  centralizat  al  sta­  asemenea,  in  diferite  stadii   căreia  sînt  triaţi  dona
           reş.  Aici,  in  prezent  se  fac   cum  şi  cooperatorii  Ion  Dinu   operativele  dîn  Veţel,  Râdn-  în  unităţile  care  au  restanţe   tului.  Amintim  ca  pozitiv  exemplul  CAP  Şnîmuş.   de  construcţie  alte  11  grajduri   tnrîi  de  sînge  Totodată
           ultimele  pregătiri  in  vederea   şi  Fetru  Cânţâlare.  O  dată cu   leşti,  Dobra  şî  în  unităţile  de   dc  ordinul  zecilor  dc  hecta­  Birsău.  Timpa,  Geoagîu.  Zrirapţi  si  altele.  şi  9  soivone,  la  care  se  im­  au  fost  preparate  antî
                                                                                                                                      In  schimb,  conducerile  C.A.P  Brad,  Căstău.  Sîn-
           punerii  in  funcţiune  a  celui   term'naiea  insâminţârilor  şi   pe  raza  comunei  Lâpugiu  dc   re  pînă  la  realizarea  integra­  • ămăria-Orlea,  Orăştioara  de  Sus,   Rişca  ctc.,  la  pune  grăbirea  ritmului  de  e­  serurile  necesare  folosi
           de-ol  treilea  grup,  creindu-se   recoltatului  s-au  orgonizat  ac­  -Tos,  ieri  şi  azi,  ultimele  hec­  lă  a  sarcinilor  cc  lp   revin                                  xecuţie.  Terminaren  şi  pune­  rii   tehnicii   amintite
                                                                                                                                     data  de  29  octombrie  ac.,  se  prezentau  cu  restante
           totodată  condiţiile  prielnice   ţiuni  ene:gice  Ia  transportul   tare  şi-au  primit  sau  îşi  pri­  Se  impune  alenţîei  în   mod   apreciabile  la  livrarea  porumbului  Maî  îngrijorător   rea  în  funcţiune  a  acestora   Prin  utilizarea   acest»'*
           devansării  lucrărilor  la  gru­  furaielor,  evidenţiindu-se  fn   mesc  sămînţa.  Pentru  az.î  (1   deosebit  sprijinirea  coopera­  este  însă  faptul  că  une le  C A P.  (Popeşti.  Archia  şi   va  insemnn  asigurarea  unui   metode,   riscurile   dc
           pul  nr.  4,  care  va  produce   mod  deosebit  cooperatorii   noiembrie  a.c.  —  n n.).   s-a   tivelor  agricole  din  Riu  Alb.   Zlaştî)  au  prezentat  la  baza  de  recepţie  produse  nc-   spaţiu  corespunzător  de  adă-   transmitere  a  hepatite»
           primii  kilowaţi  in  primul  an   loan Turcu,  Gheorghe  Drâgan,   stabilit  ca  tractoarele  rămase   leledinţî.  Vîlrele.  Bretea  Stre-   sortate  sau  de  slabă  calitate  Să  fi  uitat  oare  con­  postire  in  anotimpul  friguros
           al  viitorului  cincinal.     Nicolae  Turcu,  lovită  Mun­  disponibile  să  fie  deplasate   iuluî.  Deva.  Totia  si  a  altor   ducerile  acestor  unităţi  că  onorarea  exemplară  a   pentru  peste  1 000  animale   transfuzionale  se  vor
                                                                                                                                                                                                                            reduce.
                    Foto  î  V.  ONOIU   tean  şi  Ludovic  Turcu.   la  cooperativele  agricole  din   unităţi  unde  semănatul   s-a   contractelor,  cu  produse  corespunzătoare  calitativ,   mari  şi  6 800  de  oi.
                                                                    zona  Devei,  unde  se  depun   prelungit  neaşteptat  de  mult   este  literă  de  lege ?                                                           TELEX     TELEX     TELEX
                                                                     ultimele  eforturi  în  vederea  peste  limitele  epocii  optime.
   1   2   3   4   5   6