Page 1 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 1
■ '*»*** tttfiHttttftttt itrtfrttttttHttntttttiutittitttiHttttiynw/wiMw/*rar
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ»
fii O.N.U.: Dezbaterile a două
proiecte de rezoluţie în le
gătură cu situaţia din
Orientul Apropiat
5 lirtttnttrtutrtiHiiHiiHiitirtuiiirtttiititititittiitttttniitfn',itittrtiti ^v///////////////////////////c/////zz/////////y//^/AŢZ///////z//>//>>v/-z/y//z//y/z//*-
■ 20 000 mineri britanici
i
în grevă
R Alegerile legislative
din S.U.A.
m n ^ B B a n n n g w ■ Curier, Atlas
ANUL XXII. NR. 4920 DUMINICA 1 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
COMENTARIU ECONOMIC
Pe urmele „Căutătorilor ae comori“
Primită, attt de către pio
PREJUL nieri cit şi de către cadrele existente de către o comisie răndenc de la Vaţa de Jos,
pentru a ne întreba, cu fn-
judeţeană formată din specia
dreptăţită mirare, de ce, de la
didactice, comandanţi de pio
lişti şi sprijinirea în continu
nieri, cu entuziasmul firesc are a acţiunilor cu adevărat o vreme, consiliile populare
unei acţiuni cu largi valenţe valoroase. ale acestor comune refuză să
TERGIVERSĂRILOR educative „Căutătorii de co caţia acestor acţiuni, tovară mai sprijine o acţiune cu sem
Vorbindu-ne despre semnifi
nificaţii deosebite pentru fie
mori“ — competiţie a inteli
care localitate. De ce. atunci
şul Mircea Valea, directorul
genţei, isteţimii, curajului şi
pasiunii — işi încheie, in cu- Muzeului judeţean, releva va cînd e nevoie de obţinerea
rind, al doilea an de desfăşu loarea deosebită a colecţiilor unui spaţiu pentru diverse u
rare. Intrăm in faza pe locali etnografice populare, mai ales tilizări, muzeul şcolar devine
Deşi duminică, ortórl birourile întreprinderilor cunoje tate a acestei.acţiuni republi in contextul în care, in jude cel mai comod mijloc de obţi
o febrilitate şi inteniitote modmă. E il de-rrtîl $1 econo cane, organizate de Consiliul ţul Hunedoara, atit de bogat nerc a lui, soluţie adoptată in
miştii, planificatorii, contabilii, statisticienii, toate cadrele Naţional al Organizaţiei Pio (n tradiţii, nu avem, in afara cele trei comune amintite. Să
din statul major ol conducerilor întreprinderilor zoresc la nierilor, fază stabilită pentru muzeului din Orâştie, cu spe scoţi în drum sau să transferi
încheierea bilanţului pe cec de-a zecea tunó a anului. O toamna acestui an, şi un bi cificul zonei, nici un muzeu la nesfxrşit exponatele din-
imensitate de dote ^1 cifre, Inceplnd cu „zero virguló.,.“ şl lanţ fugar dezvăluie realizări etnografic. tr-un loc In altul, găsind pină
ter.mlnlnd cu „x miliorde“, slrrt prelucrate şi sintetizate In cu adevărat meritorii; colecţii Prin entuziasmul copiilor, la urmi soluţii de compromis
tr-un mănunchi de indicatori care, confruntaţi apoi cu pla valoroase de obiecte arheo îndrumaţi cu grijă de cadrele cum ar fi mansarda oferită
nurile, se transformó Intr-o oglinda fidelă a activităţii eco logice, mobilier rustic, obi didactice, de specialişti, au muzeului din Vaţa de Jos
nomice o întreprinderilor. ecte legate de obiceiuri, cere luat fiinţă in judeţ aproape înseamnă să loveşti in înşişi
Peniru majoritatea conducătorilor va fl din nou o sa monii, jocuri populare, cusă 50 de muzee şi colţuri muzeis cei care au contribuit fa rea
tisfacţie só constate că bilanţul reflecta Imaginea robustă turi, ţesături de uz şi deco tice şcolare, printre care cele lizarea lui. $i aceasta cu atit
o unei activităţi sânătoose, dinamice şi eficiente desfă rative, porturi, Inţrustături fn din Riu Bărbat, Orăştioara de mai mult cu cit sala muzeului
şurate in toate compartimentele care alcătuiesc organis lemn, documente de evident Sus, Petroşani, Vaţa de Jos, c destinată multor acţiuni e-
mul întreprinderii sau centralei. O Imagine în care nu este interes istoric, — lecţii prac Haţeg, Pauliş etc. sc află la ducative cuprinse tn acel vast
greu de întrezărit şl descifrat o evoluţie viguroasă, opti tice oferite direct elevului atit loc de cinste. $i e suficient să plan de intîmpinare şi sărbă
mistă şi /odnică spre finalul ocestui ultim an al cincina de receptiv la trtrsta pionie- amintim plugul cu brăzdar de torire a semicentenarului Par
lului. Aceasta este desigur nota dominantă, globală ce rtei. lemn de la Riu Bărbat solici tidului Comunist Român.
marchează „tehnologia" olcâtvriri! bilanţurilor şi pe care Relevlnd necesitatea unor tat, pentru incontestabila-i va Experienţa nedorită a aces
o explicăm şi o motivăm firesc prin munco şi eforturile exigenţe sporite in colecţiona loare documentară, de Muzeul tor „comori nomade“ obligă la
stăruitoare ale zeci şi zeci de mii de muncitori, tehnicieni, rea şi clasarea materialelor Satului din Bucureşti, cunos un memento • să nu renunţăm
ingineri şi funcţionari, prin fermitatea şi perseverenţa con muzeistice strinse de copii, cutele colecţii arheologice, cu otita uşurinţă la ceea ce
ducerilor, prin competenţa şi responsabilitatea cu care tovarăşul Sabin Boticiu, vice numismatice, etnografice, strîn- am oferit o dată copiilor, să
conducătorii acţionează pentru utilizarea în mod cores Aspect din secţio de bobinaj a Fabricii „Viscoza" Lupeni. Aici matosa artificială este pro preşedinte al Consiliului popu se de copiii din Orăştioara de nu trecem cu nepăsare peste
punzător, sistematic şl eficient o /erurselor tehnice, ma gătită pentru a lua drumul fabricilor prelucrătoare. lar judeţean, sublinia opor Sus sau pitorescul interior ţă ceea cc reprezintă mtndria lor.
terialo şl umane de care dispun unităţile economice. Foto : N. MOLDOVEANU tunitatea validării muzeelor rănesc specific plaiurilor ză- ILEANA LASCU
Reversul situaţiei exprimot prin bilanţuri total sau par
ţial negative este, din pocote, prezent din nou şi fa «ca
denţa de azi. Există şl de această dată destui conducă
tori core, In faţa rezultatelor abia apărute pe banda TELEX TELEX U L M
maşinilor de colculat, încearcă sentimentul tardiv al in
succesului, îmbrăcat în forma unor restonţe la producţia Extinderea metodelor Iniţiativă Noi cursuri ale TIMPUL PROBABIL
fizică, globolă sau marfă, exprimat prin minusuri de ran PE LUNA NOIEMBRIE
dament şi rentabilitate, prin creşterea consumului de
materiale sau cheltuielilor inoportune. Fie că se dotorea- Universităţii popu Institutul de meteoro
zâ unor cauze realmente obiective, fie că sint total de moderne de exploatare meritorie logie şi hidrologie in
pendente de conducerea întreprinderii - aceste Insucce lare din Petroşani formează asupra evolu
se, mari sau mici, nu înseamnă şl nu pot fl considerate ţiei probabile a vremii
Printre preocupările organi
altfel decît ca o frustrare vădită o economiei naţionale de Activitatea specialiştilor le Valea Morii şi Brădişor, zaţiei U.T.C. de la spitalul PA- Sute de oameni at muncii in ţara noastră. în
importante valori materiale şl băneşti. Şl aceasta tocmai de )a întreprinderea mini ajungindu-se ca in acest an clişa, activitatea culeural-art|K- din Valea Jiului frecventeazA cursul lunii noiembrie
într-un moment cînd, pentru finalizarea optimă a cinci eră Barza este orientată tot 13 la sută din producţia de ilcA deţine un loc dc senmA. cursurile UnlversItAţli populare In această perioadă, u k
ce funcţloneazA pe llngA Caso
nalului şl pentru demorarea cu succes a viitorului pro mai mult spre rezol,vareo minereu să fie extrasă prin In acest sens, constituirea cer dc. culturA a sindicatelor din ncle pătrunderi de aer
cului de arta dramaticA a ti
a
Petroşani.
Recent, pentru
gram economic, sînt mobilizate şl luate In calcul chiar ş! unor probleme care să con aceste procedee moderne. nerilor do aici. In colaborare veni In Intlm plnarca dorinţei polar vor determina,
cele moi neînsemnate resurse. ducă la îmbunătăţirea in Programele care au fost cu profesorii Şcolii generale unor cursanţi, şi-au început destul de frecvent, in
Cine urmăreşte otent mersul realizării prevederilor de dicatorilor tehnico - econo întocmite preconizează ca PAcllşa reprezIntA o Inlţlatlvl activitatea cursurile de „Pe- perioade scurte, zile cu
meritorie.
plan in întreprinderile restanţiere ale Judeţului vede cu mici şi asigurarea unor în viitor peste 45 la sută Aplauzele îndelungi cu care dAgogta familiei* şi cel de aspect de iarnă. în care
uşurinţă că cel puţin nouă din zece cazuri de vns-uc- condiţii optime de lucru in din producţia abatajelor să j au fost rAsplâtlţl, pe scena cA- „Metode m oderne de educaţie nu vor lipsi precipita
«1 InvAţârnlnt*.
Toteţtl
mlnulul cultural din
ţiile sub formă dc lopo
AL. VALERIU subteran. fie obţinută prin folosirea j artiştii am atori dr. Gheorghe Cu prilejul deschiderii, la vită şi ninsoare, inten
Astfel au fost extinse şi mai largă a metodelor de Lltlnschl, prof. Dumitru Clu- primul curs, proL Mlhal Ena-
experimentate metode de exploatare cu aripi încli- ; mAgcanu, Emil Nemeş, Valcrlu che a prezentat expunerea sificările de vînt din
Slbişan, Petru MArlIA,
Alice
„RAspunderea pArlnţlIor In e-
est şî nord-est şt tempe
exploatare de mare produc nate şi înmagazinare o mi- j Dnvid, asistenţii Eugenia Oprca- ducaţla copiilor*, care a fost
tivitate în special la mine nereului. ■ nu. Floarea Flllmon şl Gheor audiata de peste 300 dc parti raturi ce vor coborî
ghe Crfsnlc, Ia prem iera co cipanţi. mult sub zero grade.
mediei In douA acle „Vizita In La cel de-al doilea curs,
Malu“ de Paul Everac, In regla eoni. dr. doc. Ton Berea de la Invoztîlc aerului rece
profesorului Dumitru Clumâ- vor fi favorizate de ac
geanu, semnifica aprecierea Universitatea din Bueureştl a tivitatea antieiclonului
celor peste 200 de spectatori conferenţiat despre „Dezvolta Euroasiatjc. fn nord-
Economio hunedoreană, în deţ pentru ridicarea grodiriul Petroşani cu 31 milioane lei, s-au obţinut în condiţiile u prezenţi şl, totodată, un însu rea personalităţii um ane". P re vcstul ţării, temperatu
fleţit îndemn la noi acţiuni
avinlul său dinamic spre co general de eficienţă a activi Uzinei „Victoria" Colan cu 10 nor eforturi şi acţiuni susţinute culiural-artlsllce. legerea a fost urm ată de fil m rile acrului vor fi mai
tele linale ale cincinalului ac tăţii economice. Aportul hotă- milioane lei şi constructorilor în Industrie pentru reducerea mul francez „Riscurile m ese ridicate. îndeosebi în
tual, consemnează numeroase cheltuielilor de producţie, în IOAN OLIVIU ILEA riei". zonele dc deal. în ra
succese remarcabile, concreti deosebi a celor materiale. Ast secretarul Comitetului port cu depresiunile in
zate in depăşiri masive ale fel, pe totalul industriei hune- comunal al U.T.C, Tot&şti M. CHIOREANU Petrila : „Trepte" spre con tramontane. Pe litoral,
planului de producţie. Recent dorene, Io fiecare 1 000 lei fort şi bunăstare. influenta Mării Negre
acestor succese li s-a adăugat producţie marfă, cheltuielile va determina, de ase
re pentru economia naţională. 162 milioane lei be s-au redus cu 8,05 lei, în prin menea. un regim termic
încă unul, de deosebită valoa
cipal pe seama reducerii con
mai ridicat, temperaturi
Este vorba de realizarea in e sumurilor specifice de metal, sub zero grade neînrc
cocs, lemn de mină şi alte ma
conomia judeţului, în primele teriale importante pentru eco gistrîndu-sc în general
trei trimestre, a unui volum de neficii suplimentare nomie. Pagina a lll-a Ulei obiective decît după II noiembrie.
Sc apreciază că luna
beneficii suplimentare de 162 De asemenea, amplificarea noiembrie 1970 sc va
milioane lei. volumului de beneficii supli caracteriza printr-o vre
Această impresionantă cifră mentare se datorează depă De la cititori la redacjie... me in general închisă,
ce depăşeşte de 2,25 orî anga ritor la obţinerea acestui suc de la T.C.S.H. cu 18 milioane şirii planului producţiei marfa agromteii- cu ceţuri frecvente sea
ra şi dimineaţa, predo-
jamentul anual la beneficii al ces revine colectivelor C.S. Hu lei. vindute şi încasate în industrie nrinind ploaia şî bur
judeţului oglindeşte conclu nedoara, cu beneficii supli Deosebit de semnificativ cu peste 166 milioane lei, ri ...de la redacţie Ia cititori niţa.
dem rodnicia eforturilor depu mentare de aproape 80 milioa este faptul câ cele 162 milioa dicării calităţii producţiei, per Din punct de vedere
se de oamenii muncii din ju- ne lei, Centralei cărbunelui ne lei beneficii peste plan fecţionării organizării muncii I termic, se vor înregis
tra valori normale de
temperatură sau destul
Sectorul de creştere a ani dc apropiate dc acestea
malelor din jude{ul nostru a Intervalul cu tempera
IMPERATIVUL ZILEI IN AGRICULTURĂ fost înzestrat cu noi construe* turile cele mai scăzute
din această tună parc să
ţii şi obiective agrozootehni
ce. Cu cele două circumscrip se situeze între 8 şi 13.
ţii zooveterinare, construite cînd valorile minime
vor ajunge pe nlocuri
Eforturi deosebite, concentrare maximă şi date recent în folosinţă la la —12 grade —13 gra
Sarmizegetusa şi Baru, nu
de. In nordul tării, ploa
mărul unităţilor de acest
fel a ajuns la 68. Deservite io se va transforma în
de cadre tehnice de specia lopovită şi ninsoare In
de forte la însămîntarea ultimelor hectare! respunzătoare, acestea pot a sud, numărul zilelor cu
litate, avînd şi o dotare co
ninsoare va fi mni scă
corda o bună asistenţă vete zut Stratul de zăpadă
rinară. de altfel neînsemnat, nu
Datorită menţinerii timpu încheierii campaniei agricole Deoarece oricînd poate in perios necesar sâ-şî aducă din In cadru! asociaţiei inter- va persista. exeeptînd
lui favorabil şi intensificării de toamnă. terveni o schimbare a vremii, plin contribuţia conducerile cooperatiste de creştere şi in- zonele montane sî zone
I.M.A , şefii secţiilor de me
Mecanizatori ritmului de lucru pe ogoare, De asemenea, tovarăşul E este de maximă însemnătate canizare, toţi mecanizatorii. grâşare a animalelor de la Ic dealurilor mai înalte
din nordul fărîî
Simeria s-au terminal pină
prin concentrarea
ca toate suprafeţele pregătite
mijloace
lor mecanizate în cooperati mil Gaşpar, primarul comu să fie grabnic însâmînţate, Inţelegind câ este In inte acum de construit adăposturi REDUCEREA
nei Zam, ne-a informat tele
resul fiecărei cooperative a
şi cooperatori vele agricole râmase în ur rea semănatului la cele două fără să se mai aştepte pre gricole, al cooperatorilor şi al prevăzute cu boxe şi alte in- | i RISCURILOR
fonic în legătură cu încheie
gătirea de noi terenuri
sta laţii aferente peniru îngră-
Tată
mă, s-â reuşit ca majoritatea
unităţilor cooperatiste din ju cooperative agricole de pe ra de ce se cere ca, îndeosebi azi Întregii economii să se execu şarea a 16 000 miei pe an. La DE TRANSMITERE
deţ să încheie una din eta za comunei, realiz.îndu-se pe şi în zilele următoare, să nu te în condiţii agrotehnice su ferma intercooperatistă de in A HEPATITEI
evidenţiaţi pele hotăritoare din comple ste prevederile iniţiale o su se piardă nici o oră favora perioare toate lucrările agri gresare a tineretului taurin,
cole. este de aşteptat ca în
bilă de lucru, în acest scop
de la Zam, s-au amenajat din
xul de măsuri ce asigură ob
In scopul înlăturării
prafaţă dc 24 de hectare „A
ţinerea de producţii sporite cum, ne-a precizat interlocu acordîndu-se întreaga atenţie cursul zilei de azi lucrătorii olte construcţii mai vechi do hepatitei, contractată u
Infîrmind tradiţia, coopera la cerealele păioase de toam torul. cînd şi transportul fu organizării temeinice a mun ogoarelor să participe cu în uă grajduri pentru 500 ani neon in urma transfu
torii din Leşnic au reuşit, ceea nă — respectiv însămînţatu) rajelor s-a făcut de pe în cii şi folosirii la capacita tregul potenţial uman şi ma male, dintre care unu! a şi /iilor «le sînge. un rnlec
ce constituie un aspect pozi orzului, secarei* şi griului. treaga suprafaţă, eforturile tea maximă a mijloacelor me teria! existent la încheierea fast populat. tiv de cercetători ai
tiv, să termine mai din vre Se detaşează ca meritorii cooperatorilor şi mecanizato canizate. Se înţelege de la grabnică a tuturor acţiunilor Cooperativele agricole de Centrului de hematolo
me ca in alţi ani însâmînţarea rezultatele Înregistrate de că rilor sînt concentrate la efec sine că la îndeplinirea unui din actuala campanie agri producţie core ou acordat a gie din Bucureşti a în
culturilor de toamnă. Rezul- tre unităţile din zona Ilieî tuarea ogoarelor pentru însâ- asemenea deziderat este im colă. , tenţia cuvenită creării unor treprins studii comple
latul este urmarea firească a unde, după cum ne-a relatat mînţările de primăvară şi la condiţii optime de îngrijire xe pentru stabilirea u
eforturilor susţinute depuse de tovarăşul ing. Emil Chîrilâ. însilozarea ultimelor cantităţi a animalelor, pe măsura spo nor metode eficace de
mecanizatori şi cooperatori director adjunct al Direcţiei de nutreţuri la C AP. Sălci- îndeplinirea contractelor - ririi septetului, au extins ca depistare a purtătorilor
pentru utilizarea mai judici agricole judeţene, pină ieri, va. unde s-au asigurat deja pacităţile şi spatiile de adâ- de virus hemolîtie prin
oasă a timpului favorabil, a aproape toate cooperativele 400 de tone furaje suculente". postire. La C.A.P. Oshov, O- tre donatorii de sînge.
forţelor şi mijloacelor de care şi-au îndeplinit planul la se Finalizarea în timpul cel litera de lege colişu Mic, Lâpugiu, Valea
Pe baza cercetărilor
La Termocentrala Mintia, dispun. mănat. Acţiunea s-a termi mai scurt posibil a planului Singeorgiului, Sîntandrei si Si- iniţiate a fost pusă la
Sînt numeroase cooperative agricole care. înţcle
constructorii, alături de mon O contribuţie de seamă la nat, la nivelul suprafeţelor •a insăinînţSrile dc toamnă ;înd semnificaţia majoi ă a onorării obligaţiilor bişel s-au terminat de con punct o variantă orîgi
tori şi izolatori, se străduiesc încheierea semănatului şi-au stabilite, în cadru] C.A.P • »(¡cită să sc depună ultime- struit saivane noi pentru cite nală a tehnicii de imu
ca zi de zi să adauge noi adus-o mecanizatorii Livîu Brânişcn, Bretea Mureşanâ. :e eforturi, să fie concentra- contractuale, manifestă răspundere şi exigenţă faţă 500-1 000 de oi. Se află, de * nodifuziune cu ajutorul
dimensiuni „stelei" de pe Mu Moraru si Andrei Gecse, pre Sirbi, Cimpurî etc., iar Ia co *c toate forţele şi mijloacele de predarea produselor la fondul centralizat al sta asemenea, in diferite stadii căreia sînt triaţi dona
reş. Aici, in prezent se fac cum şi cooperatorii Ion Dinu operativele dîn Veţel, Râdn- în unităţile care au restanţe tului. Amintim ca pozitiv exemplul CAP Şnîmuş. de construcţie alte 11 grajduri tnrîi de sînge Totodată
ultimele pregătiri in vederea şi Fetru Cânţâlare. O dată cu leşti, Dobra şî în unităţile de dc ordinul zecilor dc hecta Birsău. Timpa, Geoagîu. Zrirapţi si altele. şi 9 soivone, la care se im au fost preparate antî
In schimb, conducerile C.A.P Brad, Căstău. Sîn-
punerii in funcţiune a celui term'naiea insâminţârilor şi pe raza comunei Lâpugiu dc re pînă la realizarea integra • ămăria-Orlea, Orăştioara de Sus, Rişca ctc., la pune grăbirea ritmului de e serurile necesare folosi
de-ol treilea grup, creindu-se recoltatului s-au orgonizat ac -Tos, ieri şi azi, ultimele hec lă a sarcinilor cc lp revin xecuţie. Terminaren şi pune rii tehnicii amintite
data de 29 octombrie ac., se prezentau cu restante
totodată condiţiile prielnice ţiuni ene:gice Ia transportul tare şi-au primit sau îşi pri Se impune alenţîei în mod apreciabile la livrarea porumbului Maî îngrijorător rea în funcţiune a acestora Prin utilizarea acest»'*
devansării lucrărilor la gru furaielor, evidenţiindu-se fn mesc sămînţa. Pentru az.î (1 deosebit sprijinirea coopera este însă faptul că une le C A P. (Popeşti. Archia şi va insemnn asigurarea unui metode, riscurile dc
pul nr. 4, care va produce mod deosebit cooperatorii noiembrie a.c. — n n.). s-a tivelor agricole din Riu Alb. Zlaştî) au prezentat la baza de recepţie produse nc- spaţiu corespunzător de adă- transmitere a hepatite»
primii kilowaţi in primul an loan Turcu, Gheorghe Drâgan, stabilit ca tractoarele rămase leledinţî. Vîlrele. Bretea Stre- sortate sau de slabă calitate Să fi uitat oare con postire in anotimpul friguros
al viitorului cincinal. Nicolae Turcu, lovită Mun disponibile să fie deplasate iuluî. Deva. Totia si a altor ducerile acestor unităţi că onorarea exemplară a pentru peste 1 000 animale transfuzionale se vor
reduce.
Foto î V. ONOIU tean şi Ludovic Turcu. la cooperativele agricole din unităţi unde semănatul s-a contractelor, cu produse corespunzătoare calitativ, mari şi 6 800 de oi.
zona Devei, unde se depun prelungit neaşteptat de mult este literă de lege ? TELEX TELEX TELEX
ultimele eforturi în vederea peste limitele epocii optime.