Page 10 - Drumul_socialismului_1970_11

2 DRUMUL SOCIALISM ULUI • NR. 4925 • SIMBATA 7 NOIEMBRIE 1970

Fodor, numărul lor a fost
însă prea modest faţă de
cel core a cuprins masa Valoarea educativă a
Organizaţia ü. T. C. vorbitorilor (15) care au ţi­
nut 6â-ş: etaleze numai re­
zultatele bune.
şi munca de edu- să dezvăluie cauzele care au
Se aştepta ca dezbaterile
dus la abateri, de la dis­ gestului simplu, cotidian
ciplina şcolară, ale unor e-
Jevi, la sancţiunile care au Educaţia în genera] şi edu­ rii, ne putem da seama uşor material de construcţie se
fost date şl care puteau ii caţia tineretului în special de Influenţa educativă ne­ degrada. Trecătorii priveau
evitate dacă fiecare membru devin din zl în zi coordonate fastă a atitudirlii lor. jocul acestor copii fără să
al comitetului U.T.C. pe majore ale societăţii noastre Ce simte copilul dacă în a­
In biografia sa scurtă — Participarea uteciştllor la şcoală şl-ar fi luat cu se­ socialiste. Şcoala, ca factor dea importanţă faptului, şi-şi
ai' cincilea an de existenţă dezboterea unor documente riozitate în primire răspun­ principal de civilizaţie, face semenea împrejurări vocile vedeau liniştiţi de drum.
— Liceul Industrial minier de partid, la pregătirea pen­ derea ce 1 s-a încredinţat, eforturi susţinute pentru ri­ din public I se adresează pe Tocmai cînd mă pregăteam
din .Petroşani şi-a cîştigot tru apărarea patriei (aici Îşi însuşi faptul că din aceas­ un ton dur sau ironic ? Sînt să intervin, în mijlocul co­
un binemeritat prestigiu semnează prezenţa elevi din tă organizaţie U.T.C. un tî- dicarea nivelului calitativ al rare ocaziile cînd un gen de piilor a apărut un cetăţean.
în rfnd’uî şcolilor de specia­ 15 clase) pe şantierele de nâr s-a lăsat influenţat de muncii educative, pentru gă­ intervenţii din partea adul­ N-am reuşit să aud ce le-o
litate din judeţul nostru, construcţii ale drumurilor de idei străine realităţilor noas­ sirea unor soluţii capabile să ţilor găsesc răsunet în sufle­ spus, dar am surprins privi­
unităţi de* învâţâmJnt apă­ la Haţeg şi" Simeria, la sim­ tre socialiste relevă lipsa răspundă cerinţelor progre­ tul copiilor. Dar este lesne rile îndreptate spre blocul
rute Siv urma hotârîrllor ce­ pozioanele cu ndlncâ rezo­ unei munci de pregătire po- sului social. de înţeles ce efect pozitiv ar abia început, după care cără­
lui de-el IX-lea Congres al nanţă educativă : „Tinere­ litico-ideologică în rîndul e­ Părinţii şi educatorii se avea asupra micilor vinovaţi mizile împrăştiate şl-au re­
pVirtlduAui. Funcţionare« !n- ţea noastră, partidului da­ levilor. Şi aici organizaţia I străduiesc să formeze copii­ adresarea cîtorva cuvinte luat Jocul în stivă, iar copiii
tr^o zor*ă minieră cu tradi­ toare". la diferite con­ U.T.C. îşi avea cuvîntul său lor deprinderi sănătoase de blînde, dar categorice. Pare au plecat salutînd respec­
ţie — ctim este Valea Jiu­ cursuri de lărgire a orizon- Un cuvînt greu. Dar fiind­ conduită care să reziste con­ neverosimil la prima vedere, tuos. Nu ştiu dacă cetăţeanul
lui — a umil asemenea li­ tulullor politic şl cultural, la că el n-a fost, s-au manifes­ fruntărilor în orice împreju­ dar valoarea educativă a u­ intervenise în exerciţiul
ceu solicită din partea co­ numeroase alte acţiuni care tat absenţe şi în orientarea rare Sînt extrem de rare ca­ nui gest simplu, cotidian, funcţiunii sau pur şi simplu
lectivului de instruire şl e- să concure la pregătirea primirii ae noi membri în zurile în care un părinte pri­ are o Însemnătate deosebită, întîmplâtor.
ducaţîe - profesori, Ingi­ multilaterală a tinerilor, organizaţia U.T.C., şl în ţi­ veşte cu Indiferenţă manifes­ cu implicaţii majore defini­ Anallzînd cele două întîm-
neri, maiştri — responsabi­ poate îl apreciată ca bună. nuta etică a unor utecişti, tările negative ale propriului torii pentru formarea tinere­ plâri, ml-am pus legitima
litate maj.bră, Interes, pro­ Despre aceste rezultate me­ şi în modul In core au râs-» sâu copil. Nu aceiaşi lucru lor vlăstare. întrebare i ce a simţit oare
bitate pro feslonalâ, pentru ritorii s-a relatat pe larg puns îndatoririlor ce le re­ se întîmplâ însă cînd este Intr-una din zilele trecute micul pieton din primul caz?
ca din această pepinieră atlt în darea de seamă cit vin ca membri al organiza­ vorba de a lua o atitudine am asistat la două întîmplârl Ce l-ar fl costat pe vigilen­
de cadre ttihnlce să se în­ şl In discuţii. In această ţiilor revoluţionare de ti­ critică în afaLa familiei. Sînt mărunte, dar semnificative tul conducător auto să fie
drepte epre unităţile Indus­ direcţie dezbaterile au fost neret. dese ocaziile cînd, aflîndu-ne pentru problema pusă în dis­ mai puţin violent ? Oricum,
triale tineri cu o temeinică ,,la înălţime", cum spunea Activitatea de instruire pe stradă, In localuri publi­ cuţie. . > momentul critic era epuizat.
pregătire de apeclalltate în cuvîntul său tovarăşul profesională a elevilor din ce, în holurile cinematogra­ Un copil, dorind să traver­ Dar ce efect pozitiv ar fi a­
Alături de colectivul de Anton Popescu, directorul liceul de specialitate nu poa­ Legarea fnvăţămîntului de felor, în magazine, în mij­ seze strada Intr-un Ioc ne- vut este uşor de Imaginat.
cadre didactice, o răspunde­ liceului. Despre lipsuri, însă, te fi desprinsă de munca loace de transport în comun permis, fn dorinţa de a scur­ Iată două cazuri asemănă­
re majoră In pregătirea şl s-a vorbit mal puţin. Nu educativă, iar aici pregăti­ etc. auzim expresii de genul: ta drumul, nu a observat o toare prin eroii lor, dar deo­
educarea pentru muncă şl pentru că nu ar fl existat. rea politlco-ldeologicâ tre­ praciicâ-o necesitate ce „aşa îl învaţă părinţii", „aşa maşină care venea spre el. sebite prin rezolvarea situa­
viaţă a elevilor o are or­ Dar ele au fost lăsate pe buie să fie temelie Cînd educaţie primeşte de la Frînînd la momentul opor­ ţiei. Dacă ne place deseori
ganizaţia U.T.Q. din şcoală. plan secundar. Şl, nu era lipseşte această temelie, şcoală“, „ah I ce 1-aş face tun, omul de la volan a să ne erijăm în educatori
Cum şl-a îndeplinit această cazul. Pentru că, In perioa­ cînd nu este făcută cu res­ nu aşteaptă tergiversări dacă ar fl al meul" ş.a. preîntîmplnat un accident desâvîrşlţl ai propriilor noş­
sarcină o confiimă, aşa cum da care a trecut de la ale­ ponsabilitate, apar acele fi­ Şi, într-adevăr, uneori co­ care ar fl putut avea urmări tri copii, de ce nu am fi la
e-a remarcat In dezbaterile gerile precedente, In liceu suri care sînt greu de piii creează asemenea situa­ grave. Copilul rămăsese în­ fel de pedagog! şl cu copiii
conferinţei de dare de sea­ s-au manifestat deficiente cimentat cu atît mal mult Form area cadrelor înarm ate cu temeinice cunoştinţe, ca­ ţii, nesocotind regulile de cremenit între cele două tro­ altora 7 Ce s-ar întîmplâ da­
mă şl alegeri a organizaţiei a căror cauză trebuie cău­ cu cît e vorba de temeliile pabile să răspundă tn bune condiţiunl exigenţelor tot mal comportare în public. tuare. După cîteva clipe de că în asemenea situaţii am
înalte ale organtzArll şl conducerii producţiei, ntc întregii
U.T.CX <îin liceu în pri­ tată în slaba pregătire Ideo­ unor construcţii umane. Or. activităţi sociale csu- deosebit de complexă. Ca constituie Mulţi maturi privesc, in­ reculegere, am avut Impre­ proceda ca şl cînd ar fl pro­
mul rînd, procentul ri­ logică a elevilor Această dacă organizaţia de tineret un proces continuu, ce începe IncA de la vlrsta de S ani, să, cu Indiferenţă această sia că se pregăteşte sâ-1 mul­ priul nostru copil ?
dicat de promovabllltate, lacună s-a simţit, de fapt, din şcoală pune această clnd copilul IntrA In şcoală. Aici, In cadrul procesului tn- stare de lucruri, conslderînd ţumească omului din maşi­ In rîndurile acestea am
structlv-cducativ acesta prim eşte cunoştinţe utile a cAror
numărul .bnare de elevi buni şl în dezbaterile conferinţei muncă Importantă pe plan d02A se mArcştc pr zl ce trece ajunglnd ca la absolvirea — în mod greşit — că „da­ nă, cerlndu-1 scuze. In ace­ creionat doar cîteva linii de
şl foarte buni, prezenţa ctnd puţini au fost cel care secundar sau o „scapă“ din liceului Mnăru) sA acumuleze un bagaj însemnat de cunoş­ că nu-I copilul tău, nu tre­ laşi moment însă portiera discuţie. Problema invită de­
utedştllor la multiplele ac­ au ţinut să spună lucruri­ vedere, ea nu-ş1 poate jus­ tinţe de cultură generala, maşinii s-a deschis şi, ca la sigur la dezbateri mult mai
Dar s-a observat cA aceste cunoştinţe sfnt lipsite de co­
ţiuni eu caracter educativ lor pe nume, sâ-şt analizeze respondentul lor practic, de o activitate productlvA care buie să te amestedV Alţii, şl un semnal, a urmat o ploaie ample. Crearea unui climat
— Ineeptnd cu cele de pe autocritic activitatea. Dacă tifica denumirea de organi­ sA-l familiarizeze pe elevi cu procesul de producţie din aceasta cu atlt mal râu, a­ de înjurături şî epitete tari
şantierele de muncă patrio­ au făcut-o cu răspundere zaţie revoluţionară de tine­ cadrul unităţilor ecunomlee. doptă o poziţie „critică*. la adresa copilului. favorabil şi In afara Institu­
Necesitatea unei legbturt temeinice a invAţAmlntulul cu
tică şl fcnohelnd ou activi­ uteclştll Aurelian Vamvu, ret. practica pe toatA filiera sistemului sâu a fost de nenu­ Destul de rar, e adevărat — fn preajma unui bloc tn ţiilor educaţionale şi a fa­
tăţile cuItural-dlBtraetive. Dumitru Maxim sau Jeanu L. LARA m ărate ori sublim ata in documentele dc partid şi in mod construcţie, cîţlva copii se milie! constituie un mijloc
deosebit in recenta cuvin tare a secretarului general al se mal găsesc unii care în­
partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostită cu jucau cu cărămida depozita­ eficient de formare a viito­
> hî> prilejul deschiderii anului universitar. Am adresat in acest curajează atitudinea neclvlll- tă în apropiere. Infierbîntaţi
sens tovarăşului Auguslin Ţăntiău, directorul Liceului „Dc- zată a copiilor. Dacă anali­ de joacă, nesocoteau faptul rilor cetăţeni.
cebal0 din Deva, citcva introbAri referitoare la măsurile
concrete luate de conducerea liceului in urm a instrucţiuni­ zăm puţin cele trei catego­ că o parte din acest preţios Proî. ADRIAN MANG
lor primite. Iată ce nc-a declarat dinsul:
Virtuţi artistice hunedorene lul teoretic de activitatea productivă c o m ăsură binevenită,
— l-'ArA Îndoială, legarea cit mai strinsă a InvâţAmtntu-
deosebit dc utilă pentru elevi. Aceasta li ajută ca la ab­
solvire să posede deprinderi care ar favoriza mult înca­
drarea lor In munca productlvA. Necesitatea luării ocestel
m ăsuri a apărut Imediat după scoaterea ncjusttflcată din Confruntare a
procesul de InvAţAmint a atclicrului-şcoalA. S-a văzut In
Judaţul Hunedoara este de­ tret „Mamă“, Petroşani, sau şcoala generală nr. 5 şl două acelaşi timp In dăruirea cu care elevii lucrau In orele dc
m uncă patriotică fit agricultură, pe şantierele de construc­
pozitarul unor vaforoos« măr­ Angelo Petre seu de la Şcoolo lucrări ain Lupenl — („Mari­ ţii, la lucrările edilitar-gospodăreşti.
turii despre trăinicia, puterea generală nr. 2 din Deva cară nar”) semnată de Ionel Nlco- _ ce a întreprins practic conducerea liceului pe linia isteţimii şi
de viaţă şl zestrea virtuţilor o tradus Imagistic Impresia pu­ dim, cl. o V-o, şcoolo generală legării mal strinse a Invâ;âmintulul cu practica productivă?
— Iteceut am primit Instrucţiuni Iii care se prevede o r­
morale ale poporului nostru. ternică pe core l-o iăsot-o un nr. 1 şl „Fără oxigen", trimisă ganizarea unor activităţi tchnico-productivc prin comple­
Vestigiile mărturisesc continui­ reuşit comovol. de Ion Florănescu, cl. a Vll-a, tarea planului dc InvâţAmint ru IncA douA orc săptăm lnal cunoaşterii
tatea unei bogate tradiţii ar­ Judeţul Hunedoora a fost şcoala generală nr. 4. De lo pe flecare clasă. Noi ne-ani glndlt că e bine să organizăm
tistice pe aceste locuri, Iar prezent cu lucrări merituoose cercul artistic ol Casei pionie­ o zl de practică de 6 ore la 3 eăptămînl. In ton cu Mimul alert ol se­
generaţia tlnóró de azi mani­ şl Io expoziţie republicană a rilor din Petroşani a sosit un — in ce vor consta a c e ste , ore de practică? colului, cu „invazia“ autom aticii
— Pentru băieţi — activităţi legate de electrotehnică, ra-
festó aceeaşi sensibilitate ar­ pionierilor, din anul 1968, Iar frumos mănunchi de linogro- dlotchnlcă, reparaţii de obiecte de uz casnic, mecanică şl m aşinlsmulul, pionierii se pre­
tistică şl aceleaşi resurse de lo cea din 1969, participarea vurl colorate, Iar cele expuse generală, mecanică auto, iar pentru fete — croitorie, bro­ gătesc de pc acum pentru a
străpunge, cu prom ptitudine şl
creaţie de core s-ou învrednicit cercului de artă de Io Coso au fost realizate de pionierii derie, ţesut, stenodactilografie. Comisia pe care o vom măiestrie, viitoarele aglomeraţii
alcătui din cadre didactice va stabili locurile de muncă,
nenumârotele generaţii ce s-ou pionierilor din Petroşani o fost Sorina Busuioc, claso o 111-o iuiud legătura cu conducerile întreprinderilor vizate, pentru urbane, rutiere, Invăţind regu­
succedat pe aceste meleaguri. excepţională, obţinînd unul din („ToOmna Io cules de mere"), ca acestea să accepte elevii să lucreze. In acelaşi timp lile (le circulaţie.
Acţiune largă, cuprlnzlnd pio­
In codrul acţiunii de mare cele 6 premii republicane. Andrei Keresztesî, closa o V-a se va lua legătura cu Inspectorul şcolar ce coordonează nierii Întregului ju(lc(, concursul
activitatea tuturor şcolilor din m unicipiu, cu liceele Indus­
anvergura, întreprinsă, In­ La expoziţia republicană din („Ţăran") şl Radu Mitrea, cla­ triale care ne pot ajuta c u cadre de specialitate, m ateriale, „Cine ştie, clştigă“ pc teme de
ca din 1967, de Consi­ acest an, deschisă Io Braşov, sa o lV-o („Portret"). Aceasta scule etc. Unităţile economice cărora lo vom propune în­ clrcula(ic a Înscris Ieri Ia Deva.
faza municipală, la -care au par­
cadrarea elevilor in timpul practicii sînt: cooperativa m eş­
liul Naţional ol Organizaţiei pionierii hunedorenl ou fost din urmă o fost distinsă cu teşugărească „Solldnrltatca “ şl fabrica de nasturi, pentru ticipat clte trei reprezentant! din
Pionierilor, prin Iniţierea şl or­ prezenţi ou 6 lucrări. Numă­ premiul III. fete, Term ocentrala Mintia, I.R.U Deva, I.T.A. Deva, pen­ toate şcolile municipiului. Des­
ganizarea concursurilor de cre­ rul reolizărllor demne de a fi­ Succesele micilor plostlcleni tru băieţi. făşurat succesiv In două etape,
cea a probelor scr(9e şl a ce­
aţie artistică în rlndurlle co­ gura in expoziţia naţională o hunedorenl, remorcate la nivel — Ce posibilităţi oferă liceul în vederea Înjghebării unei lor orale, concursul a m arcat
piilor şi preadolescenţilor din fost mult mal mare. Spaţiul, republican, ne umplu Inimile activităţi productive proprii? o cunoaştere aprofundată a re­
— In primul rlnd, rcutll arca şi dotarea atellerelor-şcon*
gulilor ile circulaţie, seriozitate
întreaga ţară, judeţul Hune- însă, nu a permis expunereo de mlndrle. Ele foc nu numai lă (In special cel de lăcâtuşerle), acordarea unei mal mari In pregătire. Clştlgitoarea locu­
dooro se sltueoză printre frun- deeît o unei treimi din lucră­ dovada unul talent In forma­ atenţii cercului radiotehnic, vor crea condiţii ca plnA la lui fntll a fost pioniera Anca
toşele ţării. rile selecţionote. Celelalte cre­ re. ci şl Interesul şi preocupa­ urm ă 6ă desfăşurăm şl tn şcoală activităţi productive. Prin TVeber, din clasa a VTI-a a li­
(posibilităţi avem)
încadrarea unui m aistru de croitorie
Co unul core urmăresc cu a ­ aţii îmbogăţesc fondul artistic rea pentru creşterea lor, dove­ vom reuşi să organizăm un puternic cerc de croitorie şl ceului pedagogic, locurile II el
tenţie asemenea manifestări, de rezerva al Consiliului Na­ dite de profesorii şi îndrumă­ broderie. Vor fi extinse, dc asemenea, cele trei laboratoa­ III fiind ocupate de liceul nr.
am consemnat frumoaso pre­ ţional al Organizaţiei Pionie­ torii de speciolitate. Apreciind re, ae vn lărgi baza lor m aterială. 2 şl şcoala generală nr. 1. Nu­
In acelaşi timp cadrele didactice vor Intensifica activi­
zenţă a copiilor hunedorenl la rilor, fond ce serveşte pentru realizările de pîno acum şl aş­ tatea educativă In orele dc dirlgcuţle sau predare prin a meroasele premii In obiecte o-
simporioanele artistice cu ca­ alcătuirea albumelor, pentru teptând o tot moi vie şl mal e- lc vorbi mal mult elevilor despre frum useţea şl rentabili­ fcrlte clştlgătorllor, dulciurile
racter naţional. In analiza ce o levoto activitate artistică juve­ tatea meseriilor direct productive. In această direcţie un îm părţite tuturor participanţilor
sprijin substanţial aşteptăm şl din partea părinţilor.
slnt o recom pensă şl un Imbold
făceam cu prilejul expoziţiei schimburile artistice cu străi­ nilă in acest judeţ cu bogate Premise deci pentru o mal strinsâ apropiere a InvăţA- In acelaşi timp pentru noi per­
naţionale din 1967, consemnam nătatea etc. In galeria expoziţi­ tradiţii culturale, voi urmări cu m tntulul teoretic de activitatea productivă s-au crent In form ante. î
faptul că, printre peisajele ei republicane 1970 a figurat interes şl voi consemno cu cadrul liceului „Dccebal". Aşteptăm Insă ca acest prag Tot In cursul Junii noiembrie !
demne de remorcat, se si­ o acuarela din oraşul Hune­ bucurie noile Izbind. teoretic să fie depăşit in ccl mal scurt timp pentru a se va avea loc şl faza Judeţeană I
putea aborda scopul propus — m unca productlvA.
care întruneşte clştlgătorli con- I
tuau şi cele semnate de ele­ cursurilor pc municipii şl ora- i
vii Valentin Smărândescu, Mo­ doora („Miner"), realizata de Conf. unlf. Discuţie consemnată de şo — o nouă confruntare a Js- |
ría Deloc, ou expresivul por- Mlhal Gîmpeanu, el. o V-a, dr. ALEXANDRU TOHANEANU M. BODEA tcţlmll şl cunoaşterii.
Pe teme educative
1uliu Raţiu
Toată lumea recunoaşte as­ ml 1 ic. Prin urmare, este de da­ btşnulte (adică teze, extempo­ chlnui“, câpâtînd, prlntr-o cu­ A doua constatare pe care slv de genul feminin singular
tăzi însemnătatea cultivării toria noastră să depistăm toa­ rale, compuneri) şi impuse de rioasă împrejurare, sensul u­ am făcut-o este că în vorbirea „noastră“ (casa noastră) ca­
limbii literare în şcoală Mal te aceste construcţii nelitera­ noi. Şi, în sfîrşit, mediul nic de „a-ţi bate joc de ci­ locală de aici se foloseşte cu pătă îndeobşte, la elevii înce­ Alt, aceşti adolescenţi
puţini înţeleg, însă, cît de a- re, să le organizăm după cri­ lingvistic al satului Prihodişte neva", „a batjocori". Terme- precădere perfectul simplu ca pători sau la locuitorii de aici,
nevoioasâ este calea către un terii sintactice şî morfologice a fost studiat nemijlocit la fa­ *nul „a deseînta“ este mai pu­ timp genera] al verbelor ca­ forma „noaste* (casa noaste).
asemenea deziderat didactic şl şi 5ntr-o anumită succesiune, ţa jocului, prin conversaţii di­ ţin utilizat cvi sensul de „a in­ re indică o acţiune trecută. Nu ne interesează în cazul de Volumul reuneşte două micro­ neprevăzut de regulamentele
social. Dificultăţile practice se iar apoi sâ le prezentăm ele­ recte şl cu ajutorul unor ches­ voca o putere magică”, „a vră­ Indiferent dacă faptul s-a pe­ faţă suprimarea lui „r” care romane — „Planeta de ado­ şcolare şi ca atare., inter­
leagă, fireşte, de eterogenita­ vilor, ca forme neadmise, de tionare. Dintre abaterile con­ ji”, pentru că semnificaţia lui trecut cu cîţiva ani în urmă se întîlneşte aproape peste tot lescent" şî „ Ah, aceşti a­ zis. In acest caz, atît educa­
tea construcţiilor nelilerare fiecare dată cînd se studiază semnate am reţinut numai pe curentă desemnează acţivinea sau cu cîteva clipe mai înain­ în rostirea populară, ci numai dolescenţi" — oferind un mate­ torii dc profesie eît şi părin­
Intîlnite în limbajul elevilor. un fenomen de limbă. acelea care s-au dovedit per­ de „a striga" la horă ori la alt te, el se redă cu acelaşi timp desinenţa „e". Se vede limpe­ rial didactic aparte, util ele­ ţii trebuie sâ manifeste ma­
Aşa stînd lucrurile, este uşor O încercare de acest fel am manente şl tipice. O primă gen de petrecere populară. A- verbal — perfectul simplu. de că efectul contaminării, a- vilor şi mai ales educatori­ ximum de prudenţă în stu­
de înţeles că sarcina cca mai întreprins-o la Şcoala genera­ constatare pe care o facem semânâtoare este şi evoluţia Foarte rar se mai foloseşte tît de frecvent în gramatica lor, profesorilor diriginţi. Re­ dierea atentă, delicată dar şi
mare şi răspunderea nemijlo­ lă de 10 ani din Vaţa de Jos, este aceea că lexicul de nici euvSntului „ospăţ“, care a a- perfectul compvis, dar nicioda­ noastră, a generalizat forma ţin. în acelaşi timp, atenţia în rezolvarea cu fermitate a
cită revin profesorilor de for­ uni iote situată într-o zonă de cuprinde peste 200 de termeni jvins să fie folosit numai pen­ tă imperfectul sau mai mult ca pluralâ a acestui pronume soluţiile date în rezolvarea fiecărui caz în parte.
maţie filologică şi celor cu limbă care mai păstrează în­ locali pe care locuitorii îi folo­ tru înţelesul de „vizită de pri­ perfectul. Cunoscînd acest as­ „noaste“ (casa noaste) şi unor cazuri de abatere de Prin problemele aduse
specialităţi învecinate aceste­ că numeroase abateri de la etenie", prin urmare, într-un pect, ne-n fost mai uşor să pentru cazul singularului fe­ la normele disciplinei şcola­ în dezbatere, cartea consti­
ia. Ei trebuie sâ-1 deprindă pe rostirea literară Am avut în sesc curent, fără a le cunoaşte sens mult depărtat de accep­ înţelegem de ce elevii noştri minin. re. Fiind vorba cu precăde­ tuie deci un preţios îndrep­
elevi, folosind exerciţiul sis­ vedere, desigur, numai acele corespondenţa literară: a ali- ţia Ivii primară. Şl, spre a în- asimilează atît de anevoios Nu încape îndoială că mul­ tar pentru factorii educativi
tematic şi adaosul progresiv te din „tribulaţiile“ predării re de elevii din clasele mari, care acumulează cu acest pri­
de cunoştinţe, cu construcţii­ limbii române îşi au explica­ autorul acordă un spaţiu larg lej noi date despre universul
le rele mai corecte şl mal în­ ţia în aceste deprinderi greşi­ sentimentului dragostei, na­ vast şi complicat al adoles­
grijite ale limbii. Dar num.nl te cu care elevii se prezintă în tural la această vîrstâ, dar centului.
ulît ? Evident, nu. De cele mai faţa noastră Datoria ce ne re­
multe ori profesorul este da­ Vorbirea locală si dificultăţile vine este sâ le cunoaştem mă­
tor nu numai să-l deprindă pe car pe cele mai caracteristi­ Vasile lo n
elev cu formele literare ale 9 9 ce şi sâ le prezentăm compa­
limbii, ci mai ales să-l des­ rativ elevilor de fiecare dată
prindă din sclerozarea unor cînd aceştia studiază o catego­
obişnuinţe verbale greşite, de­ rie gramaticală. Invâţîndu-1 o Dialog cu fiu ! meu
formate. Acest ol doilea as­ predării limbii literare in şcoala problemă de morfologie, bună­
pect întrece prin dificultóte oară, şi adueîndu-i în faţă ce­
pe re) dîntîl, dacă ne gîndim ea ce el ştia şi folosea în chip
că este cu mult moi greu să incorect din familie, elevul va Concepută sub forma unui lămuriri pot da doar părinţii,
exlirpezi un refJex verbal ne­ deosebi el însuşi exprimarea dialog dintre părintele medic factori educativi mai apropi­
corect. dccît să formezi altul literară de cea neîngrijită, o- şl fiul adolescent, lucrarea pu­ aţi, care trebuie sâ devină de­
nou. Spunînd aceste lucruri, aspecte care apar cu frecvenţă trosl (a risipi, a prăpădi), bâznâ trerupe seria exemplelor de particularităţile şl sensurile perînd de data aceasta conşti­ ne în dezbatere aspecte impor­ osebit de receptivi la transfor­
avem în vedere mediul sătesc mare în vorbirea locală şi ca­ (vreme cu ploaie şi nori), cn- acest fel, mai consemnăm ca­ celor patru timpuri verbale ent şî eficient. Nici un profe­ tante ale raporturilor dintre mările lui biologice şi de com­
şi îndeosebi unele zone peri­ re se legau direct de noţiuni­ bat (haină), ciontă (agrafă), zul cuvîntului „pană", core se trecute. Pentru ei, care nu le sor care predă in şcoală limba lînăr şi semenii săi, dintre se­ portament. Ei trebuie sâ aihâ
ferice in care se înregistrează le gramaticale predate în şcoa­ ciripă (ţiglă), coolnă (şopron foloseşte eu regularitate pen­ folosiseră niciodată în vorbi­ şi literatura română nu poate xe, atitudinea lui faţă de pro­ răspunsuri pregătite, detalia­
mai frecvent abateri de ]n lă. Elementele de care nc-am pentru lemne), iiligore (terasă tru a indica noţiunea de „floa­ re, imperfectul şi mai mult ca sâ facă abstracţie şi sâ nu ţină pria persoană, locul şi rolul sân te, convingătoare, fn primul
normele limbii literare Şi, cu folosit în sumara noastră in­ acoperită), firong (perdea), re". Fie că este vorba de ter­ perfectul apăreau ca noţiuni şi seama de natura şi specificul ca membru al societăţii etc rînd e necesar să-l facă pe a­
aceasta, am ajuns de fapt la vestigaţie au fost lucrările huin (prost de minte), podrom meni locali, fie că este vorba timpuri cu totul noi.*Alt ele­ vorbirii locale, mai întîi prin Selectionînd cîteva dintre mul­ dolescent sâ înţeleagă ce este
problema de fond a însemnă­ scrise ale elevilor, exprimarea (pivniţă), potrei (fotografie), de sensuri locale ale unor cu­ ment specific vorbirii locale aboterile de la normele rostirii tiplele probleme pe care par­ sexualitatea, importantă com­
rilor de faţă, anume la aceea lor în clasă, deci mediul şeldea (purcea înainte de pri­ vinte de utilizare mai largă, de aici este situaţia substanti­ îngrijite, iar apoi prin ceea ce curgerea „vîrstei dificile” le ponentă a existenţei şi mani­
că în astfel de zone acţiunea lingvistic al celui mai repre­ avem de a face cu „inovaţii’ velor şi adjectivelor de tipul are valoros pentru îmbogăţi­ ridică deopotrivă în faţa tine­ festărilor individului în socie­
de cultivare a limbii literare zentativ sat din comună, lo­ ma fâtare), a t'gli (a ţipa) ş.a. lingvistice care îngreunează lui „surcea” şi, respectiv, al rea limbii literare. Nu numai rilor şi părinţilor, autorul cau­ tate, locul pe care-l ocupă
Cea de a doua observaţie le­
dobîndeşte rezultate numai calitatea Prihodişte. gată de vocabular se referă la însuşirea limbii literare. lui „rea”. Formele articulate sâ îndreptăm, prin urmare, tă sâ formuleze răspunsuri la alături de alţi factori deter­
dacă profesorul cunoaşte par­ sensurile noi, locale, pe care s-au generalizat şi pentru si­ dar sâ şi valorificăm. Căci, ele, evitînd soluţiile facile, minanţi. modelatori ai perso­
ticularităţile sintactice şi mor­ Mai întîi, fenomenele le-am le-au căpătat unii termeni dc O dată cunoscut acest aspect tuaţiile cînd or trebui sâ fie dacă unele aspecte ale vorbirii formale. Acum, mai mult ca nalităţii în cadrul relaţiilor
fologice ale vorbirii locale, ca­ urmărit atît la lecţiile de gra­ circulaţie largă. Aşa, de exem­ trebuie să arătăm elevului că nearticulate, diferenţele con- locale sînt aşa cum le-am ară­ oricînd, e necesară o apropi­ multiple ce se stabilesc intre
racteristicile ci lexicale. Numai matică cît şi la cele de litera­ mai corect deeît „ciripă“, bu­ slînd doar în desinenţa „a" tat, greşite şi frînante pentru ere intimă între părinte şi co­ membrii colectivităţii ome­
aşa va putea înţelege cauze­ tură Apoi, ne-a interesat, în plu, termenul „a ajuta" are. pe năoară, se foloseşte cuvîntul sau ,,â" final. Vorbitorii de sarcina cultivării limbii, alte­ pil, o prietenie strînsă şi mul­ neşti. Astfel, adolescentul nu
le unor greşeli în exprimarea egală măsură, exprimarea ele­ lîngă semnificaţia lui obişnui­ „ţiglă” sau că „a se căzni" mai nici nu spun niciodată „sur­ le pot avea vin preţ literar deo­ tă francheţe, pentru a găsi va face greşeli, nu va încerca
sebit şi nebânuit de nimeni.
scrisă şi orală o elevilor, moti­ vilor şî dc la celelalte ore, dc tă, şî înţelesul de ,,a ridica", înseamnă şi „a sc strădui”, a cea” sau „ren”, ci numai „sur- răspunsurile cele mai adecva­ să completeze prin imagina­
vele pentru core sînt înţelese matematică, geografie, chimie, el fiind utilizat de vorbitori se chinui, nu numai „a batjo­ een un-surceaua" şi „reaua-ren- Ne oprim nici eu consideraţii­ te ia problemele „curioase” ce ţie ceea ce nu cunoaşte şi nici
şi însuşite atît de greu vinele fi/.îcă etc., în cadrul cărora e- cori” ctc. Sarcina aceasta se uă”, după cum este cazul, ar­ le rămînînd eu gîndul că, fă­ apar. nu va căuta surse nepotrivite
categorii gramaticale Trebuie lewil arată inai multă grijă ori de cile ori este vorba de o impune cu deosebită acuitate ticulat sau nearticulat. La fel ră sâ fi spus lucruri noi şi Elevul observă că la şcoală pentru vîrsla lui. Părintele, ca
să înţelegem şi să admitem că pentru conţinulul comunicării, asemenea operaţie. Mai intere­ în primele clase tn care lec­ este soarta celorlalte substan­ prea multe, am stîrnit totuşi i se vorbeşte, de către pro­ unul mai vîrstnic, are datoria
mi orice greşeală o elevului se decîl pentru forma ei şi. prin santă este soarta lui „a se căz­ tura nu a devenit Încă mijlo­ tive sau adjective din această interesul colegilor asupra a- fesorul diriginte, despre ado­ sâ-1 pregătească şi sâ-1 ajute
leagă de nesîrguinţa lui. ci de urmare, limbajul ii este oare­ ni”, care tn accepţia locală a cul principal de îmbogăţire a categorie — pijama, rînden, fi­ eestuî aspect al predării lim­ lescenţă, dar nvi înţelege dc pentru a putea preveni sau
serioasele rezistenţe pe care le cum mai natural Pe de altă limbii şi în care rolul hotărî- bii române în şcoală. ce şi cum a devenit adolescent, face faţă eventualelor dificul­
opun unele auiomatisme ver­ parte, lucrările scrise nu fost pierdut eu totul înţelesul de tor îi revine învăţătorului sau dea, haimana, grea ele. Ad­ Prof. SABIN SELAGEA tăţi, iminente de altfel vîrstei.
bale incorect deprinse în fa- grupate în două categorii : o- „a se strădui’ sau de „a se profesorului. jectivul sau pronumele pose- Şcoala generolă Vaţa de Jos ce schimbări s-au petrecut în In privinţa aceasta, cartea de­
organismul sâu. Răspunsuri, vine un preţios îndreptar.