Page 12 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 12
4 DRUMUL SOCIALISM ULUI • NR. 4925 • SIMBATA 7 NOIEMBRIE 1970
Tovarăşul Nicolao Ceauşescu
din nou în pieţele Capitalei CHILE
s
varăşii care răspund direct de mentalitate. De asemenea, la Un amplu discurs s
comerţ să vină mai des în piaţa Ralioveî, gospodina A
PÓ* 1) pieţe şi să nu se mulţumeas lexandrina Puiu relata faptul \
că numai cu constatările, ci că unii îşi burduşesc cămări \
să ia măsuri pentru lichida le cu ulei şi zahăr, creînd al preşedintelui
rial rezultatele pozitive care re*» lipsurilor aşa cum pro greutăţi în aprovizionarea şi \
se reflectă concret în canti cedaţi dumneavoastră cu a- desfacerea produselor alimen \
tăţile mari de produse aflate tîta exigenţă şi energie". tare. Ea cerea să nu se tole ORAŞUL RAVENNA
în pieţe şi magazine, modul de La fiecare dintre pieţele reze sub nici un motiv ase \ SE SCUFUNDA
prezentare a acestora, dar, tot vizitate,. tovarăşul Nicolae menea practici dăunătoare. Salvador Allende \
odată, a subliniat necesitatea Ceauşescu s-a adresat direct In cadrul vizitei, în discu CA Şl VENEflA
luării de masuri pentru înlă cumpărătorilor ; „Cum apre ţiile purtate cu cetăţenii s-a \
turarea grabnică a tuturor ciaţi situaţia aprovizionării scos în evidentă faptul că SANTIAGO DE CHILE 6 Allcnde a rostit un amplu \
discurs, în care a subliniat
lipsurilor care mai dăinuie. cu produse alimentare ?" La (Agerpres). — In capitala chi- semnificaţiile actului preluă s Ca şi Veneţia, dar in
Astfel;1 la centrul de desfa această întrebare, aproape in stalul nostru dispune de re lîană a avut loc joi un mare tr-un ritm mai susţinut,
zervele necesare pentru a a
cere a laptelui din piaţa „7 variabil, grupul de cetăţeni sigura aprovizionarea neîntre miting popular, care a mar rii puterii de către frontul \ oraşul Ravenna — si
Noiembrie" nu .se aduseseră care se strîngeau in jur răs ruptă a populaţiei cu mărfuri Unitatea Populară, precum şi tuat la Marca Adriaticâ
cantităţile de lapte solicitate pundeau cu unanimă satis agroalimentare în tot timpul cat încheierea festivităţilor liniile directoare ale politicii I — se scufundă cu tre
de consumatori. La întreba facţie „Este bună aprovizio anului JAPONIA. - Recent la Tokio a avut loc prima demonstra prilejuite de instalarea nou noului guvern chilian. Cu a cerea timpului. Nivelul
rea tovarăşului Ceauşescu, re narea. Au dat rezultate indi Imaginile pe care le ofereau ţie organizata in stilul japonez al „dansului şarpelui" a femei lui şef al statului. In fata ce cest prilej Salvador Allende solului a coborit in ulti
prezentanţii comerţului răs caţiile şi măsurile pe care ieri pieţele Capitalei, bine a lor grupate in organizaţia „Mişcarea pentru eliberarea femei lor peste 90 000 de partici a lansat un apel către toţi mii 60 de ani cu 60 de
pund că ,.se va aduce lap le-aţi stabilit". lor" cerînd drepturi egale şi alte revendicări cu ocazia aniver chilienii, chemîndu-i să depu centimetri faţă de nive
provizionate, cu o gamă va
tele mai tîiziu". In cursul vizitei în pieţele riată de produse, aprecierile sării Zilei internaţionale impotriva războiului panţi. preşedintele Salvador nă eforturi pentru asigurarea lul murii. In aceeaşi pe
— De ce mal tirziu şl nu Obor şi Raliova, secretarul „marilor transformări în sis s rioadă, Veneţia s-a scu
acum ?, întreabă secretarul general al partidului s-a in pozitive făcute de nenumă temul politic" şi pentru „dez \ fundat cu 20 centimetri.
raţi cetăţeni pe care i-am în-
general. Să se acţioneze aşa teresat de posibilităţile de tilnit cu sacoşele pline în tim CANADA Proiect de lege voltarea economică a ţării". Fenomenul înregistrat
cum s-a stabilit. Să se facă extindere şi rcamenajare a pul vizitei în faţa standurilor, Stabilirea de Preşedintele şi-a reafirmai la Ravenna sc datorea
aprovizionarea ritmic şi ope spaţiului comercial, de crea a tonetclor şi chioşcurilor a- hotărîrea de a transpune în \ ză creşterii nivelului a-
rativ. violă programul frontului U pelnr mării in urma to
re a noi depozite pentru a teslă eficienţa deosebită a relaţii diplomatice privind măsurile de asigurare
In timpul vizitei a ie.şit din se putea păstra şi desface un măsurilor stabilite de condu niunea Populară anunţat în pirii căinţei dc gheaţă
timpul campaniei sale electo
nou la iveală faptul că se volum sporit de mărfuri ali cerea partidului şi statului, polară. Astfel, apele A-
rale. Salvador Allende a de
pierde mult timp la cumpă mentare, in condiţii corespun faptul că ministerele şi orga între R.P. Chineză 0 a ordinii publice clarat că vor fi naţionalizate, driaticii cresc cu un mi
rarea unor produse. Tovară zătoare. dînd indicaţii orga nele de resort au acţionat cu limetru şi jumătate in
şul Ceauşescu a dat indicaţii nelor de resort să acţioneze spirit de răspundere pentru marile monopoluri străine şi fiecare an
naţionale, în special cele din
reprezentanţilor comerţului să prompt, cu tontă răspunde a remedia în scurt timp lip şi Italia OTTAWA fi (Agerpres). — sonnelor suspecte de a fi im industria extractivă şi prelu După cum se aprecia
plicate în activitatea Frontu
treacă neîntîrziat la preain- rea pentru rezolvarea aces surile semnalate, in interesul Camera Comunelor a Cana ză în Italia, nu acest
balarea a cit mai multor sor tor probleme. satisfacerii cît mai bune a ce dei a adoptat joi. la a doua lui de Eliberare a Quebecu crare a resurselor de cupru, fenomen provoacă iCcli-
timente de carne şl preparate Si cu prilejul acestei vizite rinţelor de consum ale popu Agenţiile China Nouă şi lectură, un proiect de lege lui. fier şi nilraţi. El a exprimai niştea autorităţilor ci,
de carne, brânzeturi, fructe, s-a putut constata acea ano laţiei, se impune ca acest i ANSA transmit următorul co privind măsurile temporare Ministrul federal de justiţie, îngrijorarea guvernului său în mai rurrnrf. cel denumii
legume, să promoveze pe sca malie existentă la noi în des mod de a acţiona concret, o municat nl guvernului Repu de asigurare a ordinii publi John Turner, a anunţat cu legătură cu inechităţile socia de specialiştii Institutu
ră largă formele moderne de facerea mărfurilor agroali- perativ şi eficient să devină blicii Populare Chineze şi gu ce care urmează să înlocuias acest prilej în Camera Comu le existente. „Este nedrept, a lui de geografie, milita
comerţ. mentare care se exprimă prin o metodă permanentă de lu vernului Republicii Italia cu că legea asupra măsurilor de nelor că 28 de persoane din sous Allende, ca un grup re- ră mişcarea dc rola(tc
privire la Stabilirea relaţiilor
război, aplicată de la 16 oc
Cetăţenii cu care a stat de tendinţa unor cetăţeni de a cru a organelor însărcinate cu diplomatice între China şi Ita tombrie, după răpirile opera cele 85 aflate încă sub stare strins dc familii să controleze i a peninsulei in jurul a
vorbă tovarăşul Ceauşescu au se supraaprovîziona. aprovizionarea pieţei lia : „In conformitate cu prin te de membri ai organizaţiei de arest au fost puse sub a economia ţârii". xei Genova — Brescia.
remarcat cu satisfacţie opera Insoţindu-1 pe tovarăşul Ministerele si celelalte fo cipiile respectului mutual al separatiste Frontul de Elibe cuzare de apartenenţă la or Vorbind despre politica ex \ Partea situată la nord-
tivitatea cu care s-a trecut la Ceauşescu în timpul vizitei ruri centrale de resort, orga suveranităţii şi integrităţii te ganizaţia clandestină Frontul ternă pe care o va promova c.stul axei se înalţă, iar
aplicarea măsurilor stabilite de ieri, nu numai noi repor nele de partid şi de stat loca ritoriale, ale neamestecului re rare a Quebecului. Noua lege de Eliberare a Quebecului. guvernul său, şeful statului cea dinspre \ud-est se
la şedinţa de lucru de la Co terii am fost martorii unor a le trebuie să urmărească zi ciproc în treburile interne şi califică drept delict de crimă deţinere de arme şi activităţi chilian a reafirmat dorinţa de ( scufundă Mişcarea a-
mitetul Central. semenea manifestări, ci înşişi de zi situaţia aprovizionării egnjilăţiî şi avantajului mu apartenenţa la această orga criminale, restul celor ares a întreţine relaţii cu toate ţă reasta este deosebit de
nizaţie si prevede o serie de
„Vâ mulţumim din Inimă, cetăţenii. In sectorul de vîn- populaţiei, să intervină cu tual, guvernul Republicii sancţiuni pentru simpatizan taţi urmînd să fie anchetaţi rile lumii şi a insistat asupra \ sensibilă in zona Deltei
în continuare. E] a precizat
tovarăşe Ceauşescu, pentru zare a produselor de pescă toată răspunderea pentru tra Populare Chineze şi guvernul ţii şi colaboratorii săi. Legea că începînd cu data institui principiilor respectării suve i Fadului şi la Ravenna.
grija ce o purtaţi oamenilor rie de la Halele Obor, de pil ducerea în viaţă a indicaţiilor Republicii Italia au hotărît să este retroactivă şi acordă îm rii stării de urgenţă, la 16 ranităţii, neamestecului în tre s In Delta fluviului Pad
muncii — spune C.rigoreStan- dă, un cetăţean tocmai cum date de conducerea partidului se recunoască reciproc şi să puterniciri largi forţelor de \ s-a înregistrat, in peri
ciu. locuitor în noul cartier părase 6 kg de peşte proas şi statului, pentru a se asi stabilească relaţii diplomatice poliţie şi orcanelor penale octombrie, au fost arestate în burile interne, dreptului fie oada 1050—1057, o scu
al Colentinei, venit Ja piaţa păt, cantitate care desigur de gura satisfacerea în condiţii începînd du la 6 noiembrie pentru deschiderea acţiuni total 424 persoane, din care cărui popor de a hotărî sin \ fundare record de 30
Obor. Controlul făcut de dum păşeşte, după propria mărtu cît mai hune a cerinţelor dc 1970 şi să schimbe ambasadori lor judiciare împotriva per- 339 au fost deja eliberate. gur asupra destinelor sale \ centimetri pc an.
neavoastră personal asupra risire, nevoile de consum ale consum ale oamenilor muncii. în termen de trei luni.
situaţiei aprovizionării este familiei sale. Ceilalţi cumpă Guvernul chinez reafirmă \
un ajutor de mare preţ pen rători au reacţionat cu promp ION MARGiNEANU că TnVvnnu) este o parte ina s AUTOMOBIL DE \
tru noi Bine ar fl ca ţi to titudine, combâtînd această CONSTANTIN BORDEIANU lienabilă a teritoriului Repu Cabinetul federal vest-gerraan a condamnat MAXIMA SIGURANJA \
blicii Populare Chineze. Gu
vernul italian ia acţ de aceas \ \
Dezbaterile de politică externă tă declaraţie a guvernului B • • I • u «• • 1 Miniştrii transportu V
chinez
Guvernul italian recunoaşte acţiunile mişcăm neonaziste \ rilor ai R.F.G. şi S U.A,, 1
respectiv Georg Leber
guvernul Republicii Populare \ şi John Vulpe, au sem c
din Adunarea Naţională franceză Chineze drept singurul gu s nat vineri un acord pri
vern legal al Chinei. Depararía Prezidiului Partidului Comunist German vind cooperarea intre 1
Guvernul chinez şi guver BONN 6. — Corespondentul dovadă de vigilenţă faţă de Declaraţia lansează un a intrepnnaerile construc V
PARIS 6 (Agerpres). — In netare vest-europene, decla- convocării unei conferinţe in- toare de automobile din
Adunarea Naţională franceză rîrid că Franţa nu acceptă terguvernamentale pentru re nul italian au hotărît, prin Agerpres, Mîrcea Moarcâş, acţiunile grupărilor neonazis pel guvernului R. F. a Ger cele două ţări, pentru i
au început dezbaterile de po „transferarea competenţelor consultări, să acorde asistenţa transmite : In cadrul unei şe te maniei. chemîndu-l să adopte realizarea „Automobi
litică externă. Intr-o Impor sale naţionale în materie de vizuirea Tratatului de la Ro necesară pentru stabilirea şi dinţe de lucru, care a avut i t măsuri holărîle în vederea in f
terzicerii Partidului National \
tantă cuvîntare rostită cu a monedă şi de credit". Respin- ma, care stă la baza Pieţei funcţionarea ambasadelor în loc joi, cabinetul federal vest- Prezidiul Partidului Comu lului de maximă sigu-
cest prilej, ministrul afaceri fiind acest plan, el s-a pro comune, aşa cum se propune capitalele lor respective, pe gennan a condamnat sever nist German n publicat o de Democrat, neonazist. împotri \ ranţâ,\ j
lor externe, Maurice Schu nunţat totodată împotriva baza egalităţii şi avantajului incidentele de la Wurzburg, claraţie în care subliniază că va acţiunilor extremiştilor de \ Conform acordului,
dreapta
Prezidiul se adre
mann, a reafirmat poziţia în unele cercuri comunitare. reciproc şi în conformitate cu Bavaria, provocate de mişca acţiunile provocatoare de la sează comuniştilor, soriol-de- s cele două părţi urmea
Franţei în problemele euro uzanţele internaţionale“. rea neonazistă „Acţiunea de Wurzburg ale cercurilor de za să se consulte şi să se i
pene, ale Orientului Apropiat ★ rezistenţă" Cancelarul Willy extremă dreaptă sînt îndrep mocraţilor, tuturor forţelor \ informeze reciproc asu
şi Asiei de Sud-Est. ROMA 6 (Agerpres). — Brandt a declarat că lozinci tate împotriva recunoaşterii democrate din ţară de a crea pra rezultatelor obţinu
El a subliniat că, !n pre MOSCOVA Adunarea festivă în Partidul Comunist Italian le lansate de această mişcare frontierelor statornicite după un front comun de acţiune \ te in cercetările pentru i
zent, „Europa nu mai trăieş „salută anunţarea stabilirii re — care şi-a propus ca princir cel de-a) doilea război mon împotriva reacţiunii. In în s obţinerea unui'-"automo i
te în acea stare de tensiune cinstea celei de-a 53-a aniversări laţiilor diplomatice normale pal scop împiedicarea ratifi dial şi a Tratatului sovieto- cheiere. Partidul Comunist \ bil care să asigure o
care constituia trăsătura e între Italia şi China populară cării Tratatului sovieto-vest- vost-german. Ameninţările la German sc pronunţă pentru deplină securitate călă i
senţială a războiului rece". ca pe un fapt deosebit de po german semnat la Moscova adresa cancelarului Willy ratificarea cît mai grabnică \ torilor. Acordul menit
Cooperarea Intre toate ţările a Marii Revolut» Socialiste zitiv, ce corespunde voinţei Ia 12 august şi înlăturarea Brandt şi acţiunile neonazis a Tratatului dintre Uniunea \ să înlăture activităţi dc i
europene dovedeşte că scin poporului italian şi interese actualei coaliţii guvernamen te sînt o mărturie a primej Sovietică şi Republica Fede cercetare paralelă şi să
darea bătrânului continent In lor ţârii“ — a declarat vice- tale de la Bonn — sînt de diei pe %are o reprezintă for rală a Germaniei. pentru \ evite astfel cheltuieli i
blocuri nu este nici fatală şi din Octom brie secretarul general al PC.I., natură să „incite unele pă ţele de dreapta, primejdie a destindere în Europa, pentru ( inutile rămine deschis
nici eternă, a relevat şeful Enrico Berlinguer. Menţio- turi ale populaţiei să păşeas supra căreia Partidul Comu recunoaşterea realităţilor e- oricărei ţări interesate
diplomaţiei franceze. Vorbind nînd că acest act constituie un că pe o cale primejdioasă". nist German a atras în repe ţ in conlucrarea in acest i
MOSCOVA 6 — Corespon
despre convocarea unei con dentul Agerpres, Laurenţiu tate să participe la festivităţi, aport la cauza păcii şi a co La rindu] său, Comisia tate rînduri atentia. xistenle pe continent. \ domeniu. ,- \
ferinţe consacrate securităţii printre care şi delegaţia Con laborării între popoarele în Bundestagului pentru proble Pentru prima clapă,
Europei, Maurice Schumann Duţă, transmite : Mii de re siliului general A.RL.US., tregii lumi. vicesecretaru) ge mele interne, după ce a ascul \ acordul are in vedere \
a opinat că „o astfel de con prezentanţi ai oamenilor mun condusă de tovarăşul Ion Cos- neral al P.C I a adăugat că. tat raportul ministrului fede kistan a preşedintelui Consi punerea la punct in \
ferinţă trebuie să furnizeze, cii sovietici au participat vi ma, membru al C.C al P.C.R., deşi adoptată de guvernul ita ral al afacerilor interne. liului de Stot al R.P. Polo cursul anului viitor a i
cît mai curînd posibil, perso neri după-amiază la adunarea membru al Consiliului de lian cu o mare întîrziere, ho- Hans-Dietrich Genscher, a re ne, Morion Spychalski, vizită unui vehicul dc două
nalităţilor naţionale ocazia de festivă de la Palatul congre Stat aj Republicii Socialiste târîrea este considerată de co levat că toate partidele re începută pe 28 octombrie şi tone, construit astfel In t
a se exprima si de a se apro selor din Kremlin, organizată România, prim-vîcepreşedinte munişti „ca un succes al bă prezentante în parlament con scurtată datorită acestui oten- Í cit să reziste unui şoc
pia". In cinstea celei de-a 53-a ani al Comitetului executiv al tăliei continue şi coerente du damnă acţiunile provocate la tot. ' frontal, la o viteză de
versări a Marii Revoluţii So
In continuare, ministrul de cialiste din Octombrie. Consiliului popular al muni se de mai mulţi ani de partid Wurzburg de mişcarea neona ROMA. - Organizaţia Naţiu \ 80 kilometri pe oră sau
cipiului Bucureşti.
externe francez a menţionat şi de celelalte forţe de stingă, zistă şi recomandă miniştrilor nilor Unite pentru Alimentaţie a unui vehicul de o to
că „stabilirea frontierei Polo In prezidiu au luat loc Leo M. A. Suslov, membru al pentru ca realitatea existenţei de interne aî tuturor landu şi Agricultură (F A.O.) a acor nă asupra aceluiaşi şoc
niei pe Oder şi Neisse trebuie nid Brejnev, Nikolai Podgor- Biroului Politic, secretar al Chinei populare şi n rolului rilor şi forţelor de poliţie să dat onul acesta ajutoare in a- \ la o viteză de 110 kilo
să fie considerată ca un fapt nîî, Alexei Kosîghin oj alţi C.C. al P.C.U.S.. a prezentat o care îi revine acesteia în lume ia măsurile cuvenite pentru a fimente unui număr de peste metri pe oră, fără ca o i
ireversibil". conducători de partid şi de amplă expunere despre im să fie pc deplin recunoscută“. împiedica repetarea unor ast 6 milioane de victime ale ca \ cupanţii să sufere conse
Exprimîndu-şi părerea asu stat sovietici, veterani ai portanta istorică a Marii Re In încheierea declaraţiei sale. fel de manifestări. lamităţilor naturale. Opera cinţe deosebite de pe
pra problemei integrării mo P.C.U.S., oameni de ştiinţă, voluţii Socialiste din Octom F.nrico Berlinguer a relevat In cursul zilei de vineri, ţiuni de urgenţă în acest sens \ urma accidentului.
netare a Europei occidentale, cosmonauţi, reprezentanţi ai brie. care a deschis în istoria necesitatea ca Italia să ţină Comitetul de dîrecţîe al Par ou fost. întreprinse în 22 de i
ministrul de externe francez opiniei publice sovietice. omenirii epoca eliberării so seama fără întîrziere de toate tidului Social-Democrat a lan ţâri din Europa. Africa, Asio ABUZUL DE DROGURI j
s-a împotrivit „planului Wer noile realităţi care s-au afir sat un apel către toate orga şi America Latină, sumele alo
ner", csare prevede crearea u- In sală se aflau numeroase ciale şl naţionale, a trecerii mat $i se dezvoltă pe conti nizaţiile partidului şi către | BERLIN. — Buletinul Ca- i cate ridicindu-se la 27 milioa t i
neî uniuni economice şi mo delegaţii din străinătate invi- de la capitalism la socialism. nentul asiatic. populaţie, cerîndu-le să dea : merel de Comerţ Exterior i
: a R, D. Germ ane publică | ne dolari. Un purtător de cu- ( t
Abuzul de
droguri
• un am plu m aterial In ca- ; vînt al F.A.O. a declarat că. I poate provoca o mala s
: re evidenţiază evoluţia po- : in perioado omintito, 3 mi )
: zltlvâ a relaţiilor economi- ! \ die cu urmări mortale,
j ce dintre România şl R.D.G. j lioane de persoane au avut de se arată in comunicarea \
7 NOIEMBRIE: ANIVERSAREA MARII REVOLUŢII SOCIALISTE DIN OCTOMBRIE în exploatare în ultimii patru i Llvrârlle reciproce cuprin- ; suferit de pe urma inundaţiilor \ unui grup de opt medici i
pe ter- i
i se In convenţiile
ani ai cincinalului.
j men lung şl protocoalele | şî cutremurelor şî peste 2 mi s apărută in publicaţia de
★ i anuale, cit şl colaborarea j lioane ou fost afectate de se I specialitate „New En
De la începutul actuolului j multiplă Intre întreprinde- cetă. * 1 gland Journal of Medi
i rlle de comerţ exterior şl |
cincinal, geopetroliştii sovietici i industriale ale am belor ţâri \ FREETOWN. - Unsprezece I ane", din Boston.
i au dus la o creştere conţi- j
au descoperit aproximativ 165
Cifre, fapte, realizări din II.R.S.S, zăcăminte petrolifere şi 50 ză I nuâ a volumului schlm bu- ; subofiţeri au fost arestaţi în l i anghină narcotică, dis s
denumită
Muladia,
i rllor.
Sierra Leone în urma desco
căminte de gaze noturole. In
România — subliniază ar- j
i
j tlcolui — s-a dezvoltat ca
exploatare industriala ou in ,j un stat lndustrlal-agrar peririi in noapteo de 13 spre truge arterele care ali \
mentează organele, vita
14 octombrie a unui complot
trat deja peste 80 de zăcămin ■ m odem şi şl-a m ărit In • antiguvernamental. Ei vor fi < le Ea ar fi aceea care 1
Intre anii 1950—1969 venitul Din 1940 pină o noi trecut, mult decit în cincinalul trecut. Instalate Io hidrocentrala Kros- te de combustibil lichid. ; mod considerabil capaclta- judecaţi în următoarele două 1 ar explica moartea, pi 1
i tea de furnizor de maşini
noţional ol U.R.S.S. a crescut produsul global al U.R.S.S. a Au fost construite mari termo noiorsk, cea mai mare din ★ ■ şi utilaje. Proporţia produ- sâptomînî. \ nă acum socotită miste \
de 4,8 ori. In 1970 suma veni crescut de 7,5 orî, ajungînd în centrale cu o putere de 2.4 lume. 1 selor industriei m etalurgl- Se ştie că Io 19 octombrie rioasă, a mai multor ti \
• ce prelucrătoare rom âneşti !
tului naţional va fi do 275 mi 1969 la 587 miliarde ruble. milioane kW. Au fost dote în ★ Muncitorii din industria ■ a crescut continuu In ca- [ Parlamentul din Sierra Leone \ I neri drogaţi.
liarde ruble Potrivit datelor ★ exploatare 51 energoagregote Pe magistralele de gaze ale R.S.S. Ucrainene au realizat în j drul schim burilor dintre ; a ratificat starea de urgenţa )
din anul trecut, 55 la sută dîn Puterea electrică a ţării du cu o putere de 200-300 000 kW U.R.S.S., unde în 1969 au fost cele 9 luni ale acestui an un j cele două ţâri. R.D.G. la ! decretată de guvern cu cinci \ Echipa de medici, ca '
i
Participarea
acest venit a fost realizat în pă darea in funcţiune a noilor fiecare şi blocuri energetice date spre consum 156 miliarde apor al volumului producţiei i Tlrgul internaţional de la | zile moi devreme. l re lucrează la centrul \
industrie, 20 la sută în agri agregate energetice în ultimii cu o putere de 800 000 kW la m3 de „combustibil olbostru", industriale cu 8,4 Io sută mai | Bucureşti constituie „o no- j ţ medical nl Universităţi) ţ
cultură, 9 Io sută în construc patru oni a crescut ila 42,4 mi hidrocentrala Slaviansk şi cu funcţionează în prezent 124 mare în comparaţie cu ace ■ uft contribuţie la lărgirea BELGRAD. - Veceo Execu l » din comitatul Los An- .
■ şl adlnclrea relaţiilor eco-
ţii, 6 Io sută în telecomunica lioane kW. Sporul mediu a- 500 000 kW la hidrocentrala staţii compresoare. Puterea in eaşi perioadă a anului trecut. ■ nomlce dintre cele două tivă Federală a R.S.F. Iugosla geles, işi bazează con- \
ţii, 10 Io sută in comerţ şi oMe nuol al copocitoţii centralelor stalată a agregatelor lor (tur Productivitatea muncii a cres i ţâri", se aratâ In încheiere. via, întrunită sub preşedinţia \ duzii le pe observarea a \
romuri alo producţiei mate electrice a atins 10,6 milioane Nozarovsk ; zece hidroturbine bine de gaze, electrogenera- cut şi ea în comparaţie cu a- premierului Mitia Ribicici, a l 1 14 bolnavi care au folo- .
sit diferite droguri intre '
riale. kW, adică cu 1 milion moi co 508 000 kW fiecare ou fost toare etc.) este de 3,1 milioa ceeoşi perioadă o anului tre adoptat proiectul de program » 3 luni şi 5 ani. \
cut cu 6,7 la sută.
ne kW. CARACI. - Referindu-se la privind stabilizarea economiei \
★ * recentul incident de pe aero naţionale in anul 1971, pre t
Industria carboniferă a Pe cele 4,6 milioane ho tn- portul din Caroci, in cursul că cum şi un document cu privire \ GREFELE DE FICAT \
' U.R.S.S. în ultimii patru ani săminţate cu grîne din regiu ruia a fost ucis Zygfryd Wol- la realizarea politicii econo
s-a îmbogăţit cu noi mine şi nea Kustanai (Kazohstan), ce niak, adjunct al ministrului de mice în acest an. Ambele pro \
exploatări Io zi, cu un randa le 194 colhozuri şi sovhozuri externe al Poloniei, un repre iecte urmează să fie înaintate s După ce în ultimele ^
ment general de 66 milioane ou obţinut anul acesta o re zentant al autorităţilor provin Skupştinei Federale. luni, in întreaga lume *
tone combustibil anual. Acest coltă de 12 chintale în medie ciei pakistaneze Sind - pe te Relevînd că în lugoslavio \ .s a vorbii din ce in ce
randament este egal cu jumă* pe ha. In total, în anii aces ritoriul căreia se află oraşul s-ou obţinut în acest an rezul \ mai puţin despre opera- \
totea randamentului tuturor tui cincinal, regiuneo a dat ţâ Caraci - a declarat co cetă tate importante în domeniul ţiile de transplantare de \
minelor ţării în 1937. Printre rii peste 1 miliard puduri gri- ţeanul Mohammed Feroz a co producţiei materiale, al anga \ inimă, in centrul alen- .
noile mari întreprinderi carbo ne (1 pud = 16 kg). mis „un atentat premeditat jării forţei de muncă şi al ni i liei specialiştilor se a- '
nifere se numără mina „Gu- it împotriva lui Marian Spychal- velului de trai, documentele (lă acum aspectele refe \
ritoare la grefele de fi-
» U f kovskaia nr. 8" din regiunea In nordul pustiului Kora- ski, preşedintele Consiliului de propun o serie de masuri me cat, pancreas şi, indeo- i ’
Stat al R.P. Polone", anunţă
Rostov (capacitatea ei este de
3 3 if 1,5 milioane tone antracit a Kum (R.S.S. Turkmenă), acolo agenţia PAP După cum se nite să ducă la înlăturarea u * sebi, de rinichi. Astfel, \ i
la lucrările celui de-al
« » W *«« » nual). „Baidaevska-Severnoia“, unde geologii au descoperit Ştie, acest incident a survenit nor deficienţe semnalate la lV-len Congres interna
mmm$ din Kuzbas, cu o capacitate bogate zăcăminte de goze. o în dîmîneaţo zilei de 1 noiem recenta Conferinţă a Uniunii
de 1,8 milioane tone anual, co- început construirea conductei tional privind operaţii- >
w m m - riera de cărbune Povlovskii, cu de gaze care va aproviziona brie, in timpul vizitei în Pa Comuniştilor din Iugoslavia. le de transplantare, de y
In Milano,
profesorul .
regiunile centrole ale R.S F.S.R
w S & m
mm o capacitate de 1.2 milioane cu acest preţios combustibil. \ italian Malan a precizat *
tone.
i
că din cele 5 000 dn gre-
NEW YORK. - Reprezentantul special al secretarului ge
★
m m In 1970 planul producţiei i t neral al O.N.U. pentru Orientul Apropiat, Gunnar Jarring, \ fe dc rinichi. 65 au fost .
'■O&Ê0M Lo Kiev se oflă in curs de a avut joi, u. sediul Naţiunilor Unite, întrevederi separate \ efectuate in italia şi că ’
globale în agricultura Uniunii construcţie un turn de televi cu miniştrii de externe ai Republicii Arabe Unite şi Israe singurele dificultăţi pe \
Sovietice prevede un venît dc ziune core va măsura 372 m. lului. Intilnirile ou avut loc Io cerereo lui Gunnor Jarring. \ care le mai intimnină »
65 miliarde ruble faţă de 70.9 Turnul va permite recepţiona- chirurgii în momentul ’
Agenţio Fronce Presse informeoză că întîlnirpa cu Moh
miliorde ruble cît era in 1965. rea pe o roză de 100 km o moud Riad a fost consacrotă discutării eventlioleî reluări \ de 1afă sînt de ordin ju }
★ trei programe de televiziune a consultărilor pentru căutoreo unei reglementări a con \ ridic şi legislativ. \
1 400 000 hectare de noi şi a emisiunilor radio pe unde flictului din Orientul Apropiat. s
U.R.S.S. - In foto : Arhitectură modernă la Tbilisi. terenuri îrigote ou fost date ultrascurte. l \
Redacţia şl admlnlitraţîa ilarului r Deva, sir. Dr. Petro Grota nr. 35. Telefoaie: 12317 şl 11588. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 44065