Page 13 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 13
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂ! S 4
!
~ Prima conferinţă de pre
să a noului preşedinte chilian
I9i Orientul Apropiat
a Realizări din U.R.S.S.
® Normalizarea relaţiilor |
dintre cele două state f
congoleze f
m Curier, Atlas |
ANUL XXII. NR. 4924 VINERI 6 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Producţie cu
[ cheltuieli reduse
Concomitent cu depăşirea
ritmică a sarcinilor de pian,
siderurgiştii din Câlon se pre
ocupă intens de ridicarea e* !
A VIZITAT IERI PIETELE OPIIMfl ficienţei economice a produc- j
ţiei. Folosirea ra|ionalâ a ca* j
pacitâţilor de producţie, im- i
bunâlâţirile aduse proceselor !
tehnologice, reducerea consu- i
murilor specifice, ridicarea ca- ;
litâţii produselor sint ciţiva !
Şl A ANALIZAT acestui an să se obţină eco- ;
din lactorii care au determi- I
nat ca in primele 9 luni ale
nomii la preţul de cosi in va- !
loare de aproape 3,9 milioane ;
lei.
De asemenea, ca urmare a ;
In cursul dimineţii de ieri, în ziua de 5 noiembrie a.e. cantităţi însemnate de cartofi «alterează repede în condiţiile perfecţionării calitative a pro- j
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, In cursul analizei la care s-a pentru acoperirea deficitului în care cetăţeanul poale să ducţiei, s-au realizai imporlan-
secretar general al Partidului procedat, a fost relevată defi provocat de calamităţile na Ic depoziteze în propria sa le venituri suplimentate. Im* ;
Comunist Român, preşedinte cienta coordonare dintre Mi turale abătute în cursul aces gospodărie, adueîndu-i pier preunâ cu economiile inregis- j
le Consiliului de Stat al Re nisterul Comerţului, Ministe tui an asupra ţării noastre. deri materiale, iar pe de altă trate la preţul de cost, acesfeu j
publicii Socialiste România, a rul Industriei Alimentare şi Tovarăşul Ceauşescu a indi parte, îl deposedează de po Secţia de bobinaj a I.I.L. Deva, revilalireazâ un mare număr de motoare electrice necesare au făcut ca la fiecare mie de j
vizitat o serie de pieţe ale Ministerul Agriculturii şi Sil cat, totodată, ca, pentru spo sibilitatea de a consuma în fluxului productiv al întreprinderii şi altor unităţi economice din judeţ. In foto: bobinatorii Teo- lei producţie marfă fabricată j
Capitalei. La ora 7,00 dimi viculturii în asigurarea canti rirea stocului de cartofi de fiecare zi produse proaspete fil Pienaru şi Aron Manea refâcind bobinajul unui motor efec trie de 55 J<W. să se cheltuiască cu 14,04 lei j
neaţa, tovarăşul Nicolae tăţii de lapte necesare consu care dispune statul, cooperati Totodată, un asemenea mod de Foto : N. GHENA mai puţin decit prevederile. î
Ceauşescu se afla In Piaţa mului populaţiei Capitalei, vele de consum să desfăşoare «aprovizionare, extins la o sca
Dorobanţi. A vizitat apoi pe precum şi în aprovizionarea o mai largă activitate de achi ră mai l.argâ, po«ate duce. şi
rind pieţele Obor, Depozitul ritmică a pieţelor şi magazi ziţionare a cartofilor de la duce de fapt, l«a perturbaţii
I.L.F. (str. Eliade Intre Vii), nelor ce desfac acest produs producătorii particulari. în aprovizionarea ritmică «a Mai mult ca în alte sectoa
pieţele Pantelimon, Hala S-au indicat măsuri pentru Tovarăşul Ceauşescu a cri pieţei, creează goluri perio re de «activitate, venirea iernii Pregătirea şantierelor pentru timpul friguros
Traían, Piaţa Unirii, maga îmbunătăţirea metodei de sta ticat situaţia nccorespunză- dice în unităţile de desfacere impune pe şantierele de con-
zinul ,, Fortuna" din Calea bilire a necesarului, precum tonre a depozitelor de legume şi generează o anumită psi strucţii-monlaj luarea unor
Victoriei, Piaţa Ilie Pintilie şi pentru asigurarea operativă şi fructe pe care le-a vizitat hoză, profund negativă. în măsuri speciale, care au me
nirea să contracareze capricii
Tovarăşul Ceauşescu a exa a cantităţilor de lapte Cerute în cursul zilei de ieri, indicînd rîndul cetăţenilor In plus. asigure astfel ritmuri accele Masurile preconizate au
le timpului nefavorabil şi să
minat îndeaproape situaţia de populaţia Capitalei. Tova să se efectueze un control r«i- realitatea dovedeşte că unii
aprovizionării cu legume, car răşul Nicolae Ceauşescu a in pid şi organizat în toate de dintre cetăţenii care fac su- rate de execuţie pe tot par
ne, peşte şi alte produse agro- dicat, de asemenea, să se cree pozitele similare din Capitală praaprovizionare au c«a mobil cursul anului
alimentare, calitatea mărfii ze în Capitală un stoc de lapte şi din întreaga ţară şi să se nu asigurarea consumului pro
Pe şantierele de locuinţe
desfăcute, precum şi modul de rezervă care să poată per ia măsuri urgente pentru îm priu, ci specularea produselor din Deva şi Hunedoara în îngheţat"... în sertare!
de prezentare, a stat de vor mite în orice zi suplinirea ra bunătăţirea situaţiei în acest alimentare, pe piaţă, cu su- primul trimestru, de regulă, 99
bă cu numeroşi cetăţeni aflaţi pidă a unor eventuale întîr- domeniu. S-a dat sarcina să prapreţ. Este necesar ca orga s-au dat în folosinţă un nu
la cumpărături, cerîndu-le pă zieri ce pot surveni în apro se alcătuiască un program de nele dc resort cît si cetăţeni' măr foarte mic de apartamen rea frontului dc lucru la cote nouri mari, a căror tehnologie şa după cum ne relata tovară
rerea asupra situaţiei pieţelor vizionarea Capitalei. construire a unor depozite înşişi să combată «această te, aproape întreg planul a- cît mai avansate de introducere în operă nu şul Ioan Sora, şeful poligonu
respective, interesîndu-se în Const.atîndu-se distribuirea simple dar igienice. în întrea mentalitate, să sprijine ten nuol de predări fiind eşalonat ,,Inventariem" bloc cu bloc pune probleme deosebite în lui, pe timpul iernii se lucrea
deaproape de doleanţele lor nejudicionsă a cantităţilor e ga tară, pentru păstrarea în dinţa de aprovizionare conti pentru trimestrele II şi III. iar pentru a ne convinge la faţa timpul iernii, am căutat să ză aici cu o productivitate de
in legătură cu aprovizionarea xistente de carne şi peşte cele mai bune condiţiuni a le nuă cu produse agroalimen- cea mai mare parte în IV. O locului cum arată aceste sta finalizăm cu prioritate ope numai HO la sută faţă de cea
alimentară. In unele pieţe s-n proaspăt în reţeaua pieţelor gumelor şi fructelor pe tim lare proaspete a tuturor con asemenea stare de fapt a fost dii „diferite". 120 de aparta raţiunile de turnare «a betonu înregistrată în restul anului.
putut constata existenţa unor Capitalei, s-a indicat să se ia pul sezonului rece sumatonlor. generaţii aproape în exclusivi mente sînt la nivelul III zidă lui la fundaţii şi să concen In nceastâ situaţie ritmul de
cantităţi îndestulătoare de le măsuri pentru organizarea u In legătură cu masurile cc In încheierea şedinţei s-a tate de slaba pregătire «a fron rie, 40 la nivelul II, 1'60 la par trăm forţele In «apartamentele execuţie pe şantier va fi stîn-
gume de tot felul (varză, co nui sistem riguros de repar se impun pentru perfecţiona subliniat că dispunem de can tului de lucru şi «a condiţiilor ter şi 262 la fundaţie Desi cu zidărie din cărămidă. Pen jenit de „golurile" preconiza
nopidă, roşii, ridichi de lună, tizare a acestor produse. în rea continuă n desfacerii pro tităţile necesare pentru .asigu lehnico-materiale şi organiza gur, mercurul termometriilui tru elementele din beton, pe te dc poligon. Dc altfel, mul
gogoşari, morcovi, (elină, sfe aşa fel îneît toate pieţele Ca duselor agi oalimen tare de rare«! «aprovizionării corespun torice pentru .timpul iernii nu a îndrăznit încă să coboa care .vom fi nevoiţi să le tur te din măsurile relatate de
clă şi alteteh -aprovizionarea pitalei să dispună de carne şi larg consum, secretarul gene zătoare a* popula Viei cu produ Acum, când «au rămas mai re sub zero grade, dar dacă năm în exterior, am pregătii tovarăşul ing Cârăbaş sînt îp
bună cu carne de vacă, porc peşte proaspăt ral al partidului a indicat să se cirroalimentare în tot tim puţin de 2 săptămîni pînâ la vom consulta calendarul, a cofraje izolatoare. faza proiect şi prea puţine ma
şi oaie. cu peşte In acelaşi O atenţie deosebită în ca se acţioneze cit m.at urgent pul anului S-,a trasat sarcina data oînd constructorii intră jungem la concluzia că apari Intîmpinăm greutăţi în ceea terializate.
timp, în alte pieţe carnea, drul şedinţei a fost acordată pentru extinderea desfacerii să se «adopte măsuri imediate ..oficial" in iarnă — 15 noiem ţia îngheţului nu mai ‘ poate ce priveşte lucrările de închi Am continuat raidul nostru
peştele proaspăt, laptele erau analizării situaţiei ncsatisfâ- mărfurilor preambalate A- pentru îmbun.âtâţire.a «activi brie—, am întreprins un raid- constitui pentru nimeni o sur deri, unde ne lipseşte tîmplă- pe şantierul de locuinţe de !a
în cantităţi insuficiente sau cătoarc a desfacerii cartofilor ceastâ practică, adoptată în tăţii ministerelor şi «a Consi priză Datorită faptului că din ria. Deşi sînt costisitoare, vom Hunedoara Aici se munceşte
chiar lipseau complet, iar des în pieţele Capitalei. Faptul că tonte ţările avansate ale lu liului popular «al municipiului «anchetă vizînd stadiul pregă apartamentele «atacate numai «apela la închideri provizorii, la cote înalte de intensitate
tirilor pentru iarnă la şantie
facerea cartofilor era necores in diferite pieţe cartofii erau mii. şi care reprezintă un in Bucureşti, astfel c«a resursele rul nr 1 Deva şi şantierul nr. blocul nr 14 se apropie de dar pentru apartamentele cu Dar nu la frontul de lucru, ci
punzătoare din punct de ve nesortaţi a fost calificat de diciu important a| civilizaţiei dc care dispunem să fie des 4 construcţii civile din cadrul stadiul cerut, considerăm că termen de predare în anul cu la cele 556 de apartamente
dere calitativ. secretarul general al partidu în materie de comerţ, oferă in făcute pe piaţă în mod ritmic I C.S Hunedoara. optimismul interlocutorului rent nu putem face acest lu care au rămas de predat în
La încheierea vizitei de lui ca o gravă lipsă de răs finite avantaje atît pentru or şi raţiona! repartizate Seci c- — In lunile noiembrie şi de nostru nu-şj găseşte justifi cru ! De altfel, aproviziona aceste două luni Din cele 404
cîteva ore prin pieţele pundere faţă de populaţie a ganele de desfacere cît şi pen t.arul general al partidului a cembrie, trebuie să predăm care. rea cu materiale, în special cu apartamente planificate a fi
consumatori
Această
tru
indicat urmărirea
riguroasă,
Capitalei, tovarăşul Nicolae Departamentului pentru valo practică oferă condiţii igie locatarilor încă 29H de aparta — Frontul de lucru pentru tîmplârie şî fîşii cu goluri, atacate în 1970 pentru anul
Ceauşescu a convocat o şedin rificarea legumelor şi fructe nice deosebite şi posibilităţi zilnică, a situaţiei desfacerii mente : o parte din acestea, lotul nr. II este, într-adevâr, continuă să fie punctul ne viitor, numai pentru 254 s-au
ţă operativă de lucru la se lor din Ministerul Agricultu de nprovizion.'u e rapidă. pu- pe piaţă «a acestor produse, blocurile nr 30, 32 şi 40 vor con mai slab, dar noi am luat mă vralgic în activitatea şantieru
diul Comitetului Central al rii şi Silviculturii, precum şi tîndu-se introduce pe scară astfel îneît orice deficientă s.â stitui front de lucru suficient suri suplimentare care să ne lui nostru A. MOLDOVAN
partidului, la care au partici n organelor de comerţ. Tova largă sistemul autoservirii : pe fie remediată operativ. Orga pentru luna decembrie, ne re permită să lucrăm şi în tim
pat tovarăşii Paul Niculcseu- răşul Nicolae Ceauşescu a in această cale se ridică produc nele şi organizaţiile de partid latează tovarăşul Ghcorghe pul iernii, atît la interior cît Capacitatea poligonului de fConlinuore ia pag. a 2*a)
Miz.il, Virgi) Troiin, Ilie Ver- dicat să se aplice cele mai se tivitatea muncii în comerţ, au sarcină să supravegheze Cărăbnş, inginer şef al şantie şi l.a exterior, a continuat to panouri mari nu asigură în
deţ. Dumitru Popa, Dumitru vere sancţiuni celor vinovaţi micşorindu-se numărul perso rului nr 1 de construcţii De varăşul ing. Cârăbaş. Peste treg necesarul şantierului A-
I’o^csou. losif Rnnc, ton Pă- dc această situaţie, precum şi nalului angajat într-o unitate îndeaproape modul în care se va. In primele luni ale anu cîteva zile vom pune în func
ţnn, Angelo Miciilescu — mi tuturor salariaţilor care re de desfacere In acelaşi timp. traduc în viaţă indicaţiile şi lui ne-am programat să in ţiune centralele termice nr. 12
nistrul agriculturii şi silvicul cepţionează şi pun în vînzare desfacerea preambalată dă măsurile stabilite, acţionînd trăm cu un front de lucru de şi 13, care vor asigura sursa
turii, Ghcorghe Moldovan — asemenea cartofi. putinţa consumatorilor să se cu toată energia, perseverenţa 520 apartamente, ceea ce asi de căldură la o p.arte din a-
ministrul industriei alimenta Seci-etarul general al parti gură ocuparea integrală a în partamentcle în execuţie. La In pagina a Il-a
re. Nicolae Rozdog — minis dului a hotârît ca organele de aprovizioneze continuu cu si fermitatea pentru satisface tregului potenţial productiv de celelalte, care nu sînt conec
trul comerţului interior, Cor resort să procedeze la retrage cantităţile necesare consumu rea in condiţii cît mai bune caic dispunem. Am atacat pî tate la CT.-uri, am reuşit să
lui zilnic, marfa
prezentîn-
nel Onescu — ministrul Afa rea imediată de pe pieţele du-se în acest fel în tranşe a cerinţelor de consum «ale nâ acum 5H2. iar execuţia lor asigurăm încălzirea provizorie
cerilor interne. Vasîle Potop Capitalei a tuturor cantităţi mici. în cantităţi reduse : a populaţiei. este la stadii fizice diferite In Avînd în vedere că o bună Alegeri în organiza
— .*;ef de secţie la Comitetul lor dc cartofi necorespunză ceasta îi permite în «acelaşi următoarele zile ne vom con parte din apartamentele anu
Central, Alexa Augustin — tori din punct de vedere al timp cumpărătorului să alea (Agerpres) centra forţele pentru avansa- lui 1971 se vor executa din pa-
procurorul general al Repu calit.ăţii S-a indicat să se gă totul după gustul său. nro- ţiile de partid
blicii Socialiste România, Cor treacă imediat la selecţiona dusele oferindu-se la vedere,
nel Nicolau. şeful Departa rea cartofilor atît din centrele în sortimente mai variate.
mentului pentru valorificarea dc desfacere, cit şi din depo
legumelor şi fructelor din Mi zitele Capitalei şi să se înlă In strînsâ legătură cu «aceas Şantierul 3 izoSaţii Mintia şi-a înde »Cronică teatrală
tă problemă s-a pus în evi
nisterul Agriculturii şi Silvi ture cartofii de calitate proas dentă o altă anomalie exis
culturii. tă sau care conţin corpuri tenţii l.a noi în desfacerea
Cu «acest prilej s-an anali străine, desfăcîndu-se pe pia mărfurilor acro.alimentare. ci plinit pianul anual de producţie
zat într-un ascuţit spirit critic ţă numai cartofii sortaţi la ni «anume, tendinţa unor cetă
lipsurile constábale cu ocazia velul calitativ cerut de consu ţeni de a se supraaprovizîona. La şantierul 3 izolaţii Mintia s-au exe izolaţii pe o suprafaţă dc aproape lftft 000
deplasării în pieţele, depozi mul public. Trebuie spus că această ten cutat in acest an lucrări in valoare dc pes mp. S-a realizat planul la insă-
tele şi magazinele Capitalei, Pe baza holârîrii conducerii dinţă — care reprez.intă un te 21 milioane Ici, ceea ce a asigurat în Este demn de remarcat că întregul spor
cauzele neajunsurilor, precum de partid şi de stat au fost anacronism în relaţiile cu pin- deplinirea planului anual dc producţie cu de producţie s-a obţinut pe seama creş
şi răspunderea ce revine di luate măsuri care permit crea |a, complet lichidat in multe două luni înainte de termen. Fiind antre terii productivităţii muncii cu 15 la sută minţarea culturilor de toamnă
feritelor ministere şi institu rea unei rezerve suficiente de alte ţări — este dăunătoare nat cu forţe sporite, alături dc construc faţă de prevederi. Se preconizează ca pînă
cartofi pentru satisfacerea ce tori şi montori pentru reducerea termenu
ţiilor de resort rinţelor populaţiei alit în atît pentru cumpărător cît şi lui de execuţie a grupurilor energetice nr. la finele anului să se realizeze un impor
tant volum de lucrări din planul anului
Ca urmare a eforturilor sus
S-o examinat astfel situaţia cursul toamnei, cit şi în toată pentru economia naţională. Pe 2 şi 3 de cile 210 megawaţi fiecare, colec viitor, facilitind astfel punerea în funcţi ţinute depuse de lucrătorii o trov. Roşcani, Lâpuşnic, Riş
ca, Pricaz şa — unităţi care,
defectuoasă a aprovizionării perioada iernii ; s-au impor de o parte, produsele alimen tivul de muncă a| şantierului a realizat une a grupului nr. 4 inainte de termen. goarelor judeţului insâmîn- cu sprijinul substanţial al
cu lapte în pieţele Capitalei tat şi continuă să se importe tare, în generai perisabile, se tarea cerealelor păioase de mecanizatorilor, au terminat
toamnă — etapă liotăritnaro printre primele din judeţ se
în lupta pentru obţinerea de mănatul suprafeţelor planifi
recolte cît mai mari în pri cate, unele dintre ele depâ-
mul an al viitorului cincinal şindu-şi chiar sarcinile sta
Cronica relaţiilor româno-
ocupe
O.N.U., trebuie să-şi
— s-a realizat în cooperati
meridian iugoslave a consemnai, săptă- locul lor şi să-şi asume res vele agricole şi in întreprin bilite
vizita Momentimportant in evoluţia reia-
Se detaşează, de asemenea,
mina «aceasta, un nou şi im
ponsabilităţile in această or
portant eveniment : ganizaţie. derile agricole de stat pc în succesul înregistrat de lucră
treaga suprafaţă stabilită.
ogoarelor judeţului la
torii
în R.SF. Iugoslavia a tovară \ f Comunicatul accentuează Demn de rcm.arcat este fap strângerea recoltei culturilor
Leipzigul într-o şului Nicolae Ceauşescu, se hotârîrea României şi Iugosla tul că. în vederea creşterii Urzii dc toamnă — la aceas
cretar general al Partidului viei de a dezvolta relaţiile de producţiei la hectar, cores tă dală fiind terminat în în
le Consiliului de Stat al Repu ţii lor prieteneşti româno-iugoslave
lună de toamnă Comunist Român, preşedinte prietenie şi colaborare multi punzător bazei tehnico-mate- tregime şi recoltatul |>orum-
riale existente şi satisfacerii
bului. Prin încheierea celor
In mai puţin de două o blicii Socialiste România. Vi laterală cu toate ţările soeia* nevoilor economiei naţionale, două lucrări principale —
liste, precum şi cu celelalte
re, o modernă autostradă zita a avut loc la invitaţi«! to ţâri ale lumii, in spiritul eticii un accent deosebit s-a pus în respectiv recoltatul şi semă
le conduce din Berlin, ca varăşului losip Broz Tito, pre Conţinutul convorbirilor In «acelaşi limp, ei au reafir Au fost subliniate şi de a- şi legalităţii internaţionale ; fiecare unitate «agricolă pe natul — care au polarizat e
pitala ţârii, la Leipzig, al şedintele Republicii Sociaiislc este cuprins în Comunicatul mat dorinţa şi interesul celor ccastă dată principiile a căror reafirmă hotârîrea Partidului calitatea lucrărilor efectuate, forturile oamenilor muncii de
doilea oraş al R. D. Ger Federative Iugoslavia, pre d.at publicităţii, care învede două ţâri pentru folosirea e- respectare trebuie să stea la Comunist Român şi a Uniunii ceea ce va contribui în mod pe ogoare, s-au creat condi
mane. Cu cei 600 000 de lo şedintele Uniunii Comunişti rează alit amplitudinea actua ficientâ, pe mai departe, a po baza relaţiilor interstatale : Comuniştilor din Iugoslavia nemijlocit la fructificarea cit ţii pentru a se trece cu toate
cuitori ai sâi, Leipzigul. pe lor din Iugoslavia. lă a legăturilor româno-iugo sibilităţilor existente, pentru principiile independenţei şi mai deplină «a ,potenţialului
care sîntem obişnuiţi sâ-1 Intîlnirile dintre conducăto slave, cit şi identitatea sau depistarea unor noi posibili suveranităţii naţionale, inte de a dezvolta relaţiile cu toa agriculturii judeţului. forţele la executarea arături
identificăm cu oraşul tîrgu- rii de partid şi de stat ai marea apropiere a poziţiilor şi tăţi, în scopul diversificării şi grităţii teritoriale, deplinei e- te partidele comuniste şi mun Se poate afirma cu certitu lor pe terenurile destinate
citoreşti, sprijinul şi solidari
rilor internaţionale, îşi im României şi Iugoslaviei s-au punctelor de vedere ale celor adineirii colaborării politice, galilâţi în drepturi, avantaju tatea lor deplină cu mişcările dine că folosirea unor semin însâmînţâi ilor de primăvară.
presionează vizitatorii cu statornicit ca o practică fruc două guverne în principalele economice, ştiinţifice, cultura lui reciproc şi neamestecului ţe din soiuri cu valoare bio O dată cu terminarea se
înfăţişarea sa polivalentă tuoasă în raporturile dintre probleme internaţionale abor le, a relaţiilor în zona de fron sub nici un motiv în treburile de eliberare naţională, cu toa logică ridicată. amplasarea mănatului nu se poate con
te partidele şi forţele revolu
Pentru că acest oraş. care cele două state socialiste fră date tieră şi în celelalte domenii. interne. culturilor după plante blinc sidera însă că s-a făcut to
a sărbătorit dccurînd -ROO ţeşti. Ele au avut şi au un Cei doi preşedinţi — preci Este de relevat, de aseme Pentru ca Organizaţia Na ţionare. democratice şi pro tul în vederea sporirii pro
de ani dc existentă, este .şi rol de cea mai mare însem zează documentul — au con nea, efortul pe care şi-l pro ţiunilor Unite să-şi poată rea gresiste ale contemporaneită premergătoare, pregătirea grâ- ducţiei de cereale păioase ta
o puternică cil.ndcl.â indus nătate. fiecare în parte jnlo- statat cu mare satisfacţie că, pun cele două părţi — pe plan liza cu eficacitate înalta mi ţii, cu toate foitele antiimpe- dinârcascâ, s-ar putea spune, tă de cc specialiştilor, condu
trială, un important centru nînd noi perspective pentru în perioada care a trecut de extern — în vederea unei siune ce-i revine, părţile ro rini iste. a patului germinativ, fertili cerilor dc. unităţi şi coopera
cultural, un adevărat oraş dezvoltarea colaborării ro la ultima lor întîlnire, din contribuţii active la opera de mână şi iugoslavă apreciază Vizita tovarăşului Nicolae zarea cu îngrăşăminte chimi torilor Ie revine datoria să
universitar, ca să nu enu mă no-iugoslave. Convorbirile septembrie 1969 de l.a Porţile cooperare şi promovare a pă că este absolut necesar să se Ceauşescu în Iugoslavia a în urmărească cu întreaga aten
merăm decît cîlevn din nu dintre , preşedinţii Nicolae de Fier, relaţiile de prietenie, cii. la statornicirea unui cli realizeze cît mai curînd uni semnat o nouă şi valoroasă re şi organice constituie fac
meroasele sale atribute Ceauşescu şi losip Rroz Tito bună vecinătate şi colaborare mat de destindere, înţelegere versalitatea deplină şi demo contribuţie Ia întărirea priete tori determinanţi ,ai unui ni ţie stadiul de dezvoltare a
Caracterul complex «il a- dintre România şi Iugoslavi«!, şi largă colaborare internaţio cratizarea, in continuare, n vel ridicat dc producţie. culturilor, să intervină ener
ceslui oraş. în care edifici — desfăşurate în zilele de 3 şi bazate pe egalitate în drep nală intre toate statele, indi activităţii O.N.U. Preşedinţii niei şi col.aborârii dintre cele In legătură cu realizarea gic şi operativ acolo unde
Rrdo-Kranj,
4 noiembrie, la
ile de gresie cenuşie, con turi, încredere şi respect reci ferent de orînduirea lor so Nicolae Ceauşescu şi losip două ţări şi popoare, pe care
struite în cel mai pur stil înlr-o atmosferă de prietenie, proc, precum şi conlucrarea cială, l.a edificarea securităţii Broz Tito consideră indispen socialismul Ic-a apropiat şi la un nivel calitativ superior este cazul cu Ligrăşări fazia-
cordialitate, deplină înţelege
gotic, coabitează cu con- re şi încredere reciprocă — rodnică dintre Partidul Co pe continentul nostru şi pe sabil să se restabilească drep înfrăţit, la creşterea influenţei a însâmînţâi ilor de toamnă, le. cu măsuri chibzuite in
MIHAI FABIAN au constituit o continuare a munist Român şi Uniunea Co întregul glob. la Înfăptuire«! turile legitime ale Republicii şi a prestigiului sistemului so merită să fie evidenţiate o scopul scurgerii apelor care
dezarmării generale şi totale,
schimburilor utile de păreri şi muniştilor din Iugoslavia, s-au la soluţionarea tuturor ches Populare Chineze în O.N.U. cialist, l.a triumful ideilor de serie de cooperative agricole, băltesc ne semănături, pre
cu
extins şi s-nu îmbogăţit
»Continuare hvpdg.Co 4-a) a consultărilor la cel mai noi forme de colaborare, în tiunilor litigioase pe cale paş şi organele sale Totodată, ei pace şi cooperare. printre care amintim pe cele cum şi cu alte lucrări de în
înalt nivel în probleme de interesul ambelor popoare, al nică, la progresul omenirii au arătat că şi alte ţări, care din Boz, Unirea, Sarmizege- grijire ori de cite ori va fl
interes comun. cauzei socialismului şi păcii. contemporane. nu sînt încă membre ale NICOLAE VAMVU tusa, Sînlăinâria-Orlea. Os nevoie.