Page 14 - Drumul_socialismului_1970_11

DRUMUL SOCIALISM ULUI 6 NR. 4924 ® VINERI 6 NOIEMBRIE 1970

Lecţie
Aleaeri în organizaţiile de partid practică

250 dc elevi d c Ia ŞcoAlft ge­
nerala din Vata dc Jos au
participai la o acţiune de In­
Ceea ce îi este caracteris­ ror treburilor din întreprinde­ teres obştesc, cu rczultato fru ­
tic comunistului s-ar putea re. O astfel de judecată ar fi ‘ :••• •; • moase. Au nivelat tntreaga
exprima — desigur, neinclu- Cind sint tocite dezminţită de rezultatele ob­ ' -;v< - masă de p&mint, provenit In
eînd toate nuanţele — în pa­ ţinute în activitatea economi­ urm a executării canalului dc
tru cuvinte r clarviziune, ac­ că. Dar, afirmam la început scurgere a apelor ce stagnau
pc o suprafaţă de 2,5 kilo­
ţiune, combativitate, dăruire. că oricare organizaţie de par­ metri. S-a evacuat astfel apa
O adunare generală a comu­ tid trebuie să se caracterize­ de pc 25 hectare do teren.
Prin acţiunea patriotică, con­
niştilor dintr-o organizaţie a' combativitatea, exigenţa, ze prin iniţiativă. La aduna­ dusă direct de prof. Nlcolac
partidului, cu atît mal mult rea de dare de seamă şi ale­ Crlstca, comandantul unltfljll dc
una de dare de seamă şi ale­ geri am avut impresia că di­ pionieri de la această şcoală,
geri, trebuie, între altele, să rectorul întreprinderii dă to­ elevii au icuşlt să cunoască
practic lucrările tehnico ce sc
realizeze o autoapreciere cri­ nul la tot ceea ce trebuie să ccr executate In untt&tllc n-
tică a acestor atribute. Intr-o facă biroul. In acest context, grlcolc soci aIIsio pentru eli­
astfel de adunare te aştepţi 6â spiritul de iniţiativă nu întîmplâtor Aurelia Anghel m inarea excesului dc um idi­
tate a solului, In vederea e-
intîlneşti o îngemănare a făcea remarca : „comuniştilor fcctuărll lucrărilor agricole.
clarvizlunii şl combativităţii, din organizaţia noastră le lip­ La sfirşltul ncilunll, Ing. Mtr-
a spiritului militant şl dărui­ seşte spiritul critic şi autocri­ cca Oprlşa dc la Direcţia a-
grlcolă judeţeană sl 1ng, Ion
rii. De aceste calităţi e ne­ tic axat pe elementul concret Pleşan dc la C.A.P Vata de
voie pentru ca o adunare ge­ de partid nu trebuia să ră- re: „La noi combativitatea, Am putea vorbi chiar de o Jos au vorbit elevilor despre
efectuate,
Im portanta muncii
nerală să se manifeste deplin mînâ inactivă. La acest ca­ exigenţa, disciplina de partid slabă Influent^ a organizaţiei dtnd ncestel m anifestări ca­
ca for conducător, cu posibi­ pitol darea de seamă repre­ sînt slabe". Şi trebuie să re­ de partid în rîndul salariaţi­ racterul unei reuslle lecpl
lităţi reale de influenţă asu­ zenta doar o înşiruire de nu­ cunoaştem că adunarea de lor“. C.S. Hunedoara. Laboranta Viorica Voiconi verifică parametrii calitativi ai oţelurilor specia practice.
pra activităţii economice şi me după care urma formula dare de seamă şi alegeri l-a REMUS MICLEANU
sociale dintr-un 6ector. „tovarăşilor le recoman­ furnizat suficiente argumente Care este de fapt realitatea? primarul comunei Vaţo de Jos
Nu ne-am propus să facem dăm...". Argumente ca aces­ pentru o astfel de constatare. Tot ce a întreprins conducerea
o critică a adunărilor de da­ tea şi altele asemănătoare, pe Trebuie avut în vedere că I.L.F. a apărut ca iniţiativă şi
re de seamă şl alegeri ale co­ care nu le mal arătăm aici, organizaţia de bază respecti­ acţiune, dominante tocmai
muniştilor de la întreprinde­ trebuiau sâ-i facă pe comu­ vă e Învestită cu dreptul de ‘pentru că biroul organizaţiei
rea judeţeană de legume şi niştii din secţia subproduse control asupra activităţii con­ de bază nu a avut iniţiativă, Măsurile preconizate
fructe şi de la secţia sub­ de came extrem de receptivi ducerii secţiei. Prin ce mij­ llpsindu-se astfel de posibili­ CRONICĂ TEATRALĂ
produse de carne din combi­ la două afirmaţii făcute de loace şi-l poate exercita dacă tatea de a influenţa. El nu o
natul Haţeg, dar adunările alţi doi participanţi la discu­ In activitatea ei se manifestă înţeles, dar va trebui să înţe­
respective nu ne-au convins, ţii. O vorbitoare spunea că a- asemenea carenţe ? Corectarea leagă (afirmaţia rămîne vala­ au „îngheţat“...
şl nu s-ar fi convins nimeni, tuncl cînd a intrat în organi­ lor trebuie 6â stea în atenţia bilă după alegeri) ce tip de
că respectivele organizaţii au zaţie a fost sfătuită că nu noului birou. relaţii trebuie să existe între Cu toote co Regele Soare, Horpagon, părăsit de toţi, ră­
manifestat toate atributele e bine să fie prea combativă Comuniştii din organizaţia birou şi conducerea întreprin­ în sertare! care niciodată n-a putut Ierta mas doar cu galbenii sol odo-
fn influenţarea activităţii e­ în discuţiile din adunări (!?). de bază a întreprinderii de le­ derii în condiţiile neinvestlriî maliţiile lu! Molière, a afirmat roţi. părăseşte scena înainte de
conomice. Oricine s-nr îi aşteptat ca o gume şi fructe alcătuiesc un cu dreptul de control. Lipsa sceptic in (aţa lui Boileou : căderea cortinei, lor luminile
astfel de afirmaţie să fie com­
Cu ajutorul participanţilor pletată cu doza necesară de colectiv relativ restrîns. Dar dreptului de control — între­ te cu totul necorespunzâtor, „Nu prea cred că Molière o cod asupra unui toblou dezo­
lant : printre pereţii coşcoviţi
la discuţii vom defini un concret. Adunarea n-a simţit raporturile lor pe linie de ser­ prinderea are o arie judeţeană (Urmare din pag: 1) se înregistrează o serie de ne­ fost cel mol de seomă scrii­ contemplăm o stronie natură
cîmp de acţiune larg pentru nevoia acestei precizări ? A­ viciu cu ceilalţi salariaţi din de activitate — nu înseamnă ajunsuri In ceea ce priveşte tor din timpul domniei mele...",
organizaţia comuniştilor din firmaţia te trimite Imediat la reţeaua de aprovizionare şi îngustarea la extrem a sferei problemele de natură organi­ outoru) lui „Tartufle" se nu­ moartă. Caseta plină de oun
secţia 6ubproduse de carne a o anumită stare de spirit, ca­ desfacere a legumelor şl fruc­ de activitate a organizaţiei de zatorică. Centralele termice nu mără şl azî printre cei mai mori de ourul rece, tronează pe ma­
combinatului Haţeg. re, firesc, ridică semne de telor din judeţ pot fi influen­ partid ci impune ca pe o ne­ început lucrările şi acestea sînt sînt puse la punct, staţia de creotori de teatru din întreaga să imposibilă. Acest sfîrşît ol
Un comunist ridica In adu­ întrebare Dacă a existat în ţate în bine prin întărirea spi­ cesitate găsirea de forme prin majoritatea la fundaţie. Neca­ mortare nu este închisă, lip­ literatură universală. Nu este reprezentaţiei lonsează o între­
nare problema ca organiza­ secţie o atmosferă improprie ritului de partid, sporirea exi­ care organizaţia să se mani­ zul constă în faptul că fron­ sesc încă multe materiale de vreun esletician de teatru ca­ bare core umanizează persona­
ţia de partid să la măsuri pentru manifestarea combati­ genţei faţă de activitatea fie­ feste activ, influent. tul de lucru este în mare parte construcţii. re n-or recunoaşte că teatrul jul principal : — Va puleo oare
pentru a determina începerea vităţii comuniste şl biroul or­ cărui comunist, indiferent de Noul birou trebuie, mai în- abandonat, forţele fiind con­ Nu îndrăznim să ne imagi­ clasicismului francez n-or fi o­ ourul să înlocuiască ţinerii ca­
lucrului la ora stabilită In ganizaţiei de bază n-a sesîza- funcţie. tîl, să înlăture din concepţia centrate _ pentru recuperarea năm ritmul în care vor lucra cupat niciodată acel loc distins re ou părăsit un bâtrinel hă­
programul de lucru, iar altul t-o şi combâtut-o, aceasta tre­ Ceea ce ni s-a părut nelalo­ membrilor de partid un anu­ restanţelor din anul curent. constructorii de locuinţe din în pofido prezenţei Iul Raci­ băuc, ros de potima înovuţî-
întărea afirmaţia preclzînd că buie să dea de gîndlt comi­ cul său în această organizaţie me mod de a privi răspunde­ — Şantierul de locuinţe a municipiile Deva şi Hunedoa­ ne sau Corneille - dacă Mo­ rîi ?
prezenţa la serviciu a deve­ tetului de partid pe combinat. de partid e o anumită subor­ rea de comunist doar ca pe întîmpinat în acest an mari ra în timpul iernii. Felul în lière n-ar fi existat. Nu e ro­ Distribuţia răspunde cu In­
nit pentru unii oameni ceva Cadrul acesta i-a înlesnit li­ donare a Iniţiativei sale Ini­ ceva moi mult decît prezenţa greutăţi din cauza lipsei am­ care ei s-au pregătit lasă însă lul unei cronici teotrale de a tensităţi diverse solicitărilor Im­
arbitrar, Iar maiştrii nu dove­ ţiativei conducerii întreprin­ la adunări şl plata cotizaţiei, plasamentelor şi documentaţii­ să se întrevadă că, în trimes­ defini sursa vivocităţii fenome- puse de concepţia regizorală.
desc (n această direcţie sufi­ nul vorbitor (care vreme de derii. Nu-i stă nimănui în In­ să-i obişnuiască a gîndi, sâ-i lor tehnice, ne spune tovară­ trul I al anului viitor, locata­
cientă ejcigenţâ Sînt mani­ un on şl ceva activase în altă tenţie să se îndoiască de fap­ îndemne la acţiune, la înfrun­ şul Petru Roşea, inginer şef rii nu vor beneficia de n-
festări elocvente de Indisci­ organizaţie de bază, din altă tul că conducerea doreşte alt­ tări de idei, la Iniţiativă. coordonator Ia I.C.S. Hunedoa­ partamentele planificate. Ceea
plină faţă de care organizaţia unitate) următoarea constata- ceva decît bunuj mers al tutu- ION CIOCIEI ra. La ora actuală frontul de ce s-a făcut pînă acum pe ce­
lucru pentru iarnă este neco­ le două şantiere pentru înlîm-
respunzâtor şi sîntem conşti­ pinarea iernii este prea puţin Jm a l“ scena
enţi de Implicaţiile nefavora­ în raport cu sarcinile stabili­
In unmâ ca dteva tUe au dpllna şl răspunderea oameni­ bile ce pot decurge de aici. te.
avut loc adunftrîla pentru da­ lor. Şl-a asumat rolul de ob­ Conducerea întreprinderii şi Este adevărat că se pot in­
re de seamă şi alegeri ale Disciplina i unică şi obliga­ servator pasiv în loc să ia cea a şantierului au analizat voca şi motive obiective, dar
organizaţiilor da bază nr. 1 şl măsuri ca aceste cazuri, care situaţia critică în care a in­ tot atît de adevărat este că teatrului de stat
2 de la depoul de locomotive puteau avea consecinţe şi mai trat execuţia locuinţelor şi au organele de conducere ale ce­
C.F.R. Slmerla. grave, să fie dezbătute şl ana­ stabilit ca în zilele următoa­ lor două şantiere — Trustul de
Ceea ce caracterizează mun­ lizate cu exigenţă partinică, cu re să fie dirijate alei forţe construcţii Deva şl I.C.S. Hu­
ca organizaţiilor da partid de torie in aceeaşi măsură înaltă responsabilitate comunis­ suplimentare provenite de la nedoara — nu au tras învăţă­
aici, a majorităţii covîrşltoare tă pentru ca asemenea abateri alte şantiere din cadrul între­ mintele necesare din experi­ Jalea “
a comuniştilor este seriozitatea să nu se mal repete. Organiza­ prinderii. In primă urgenţă se enţa anilor trecuţi, lăsînd
şi răspunderea, perseverenţa ţiile de partid poartă întreaga află terminarea execuţiei şi pregătirile pentru iarnă pe
pentru ca sarcinile economice pentru to(i! răspundere pentru realizarea punerea în exploatare a celor planul secund. Un asemenea
e& ile îndeplinite în condiţii planului de transport pe calea trei puncte termice pentru a­ front de lucru nu poate acope­
cit mal bune Depăşirea pla­ ferata In depline condiţii de si­ sigurarea sursei de căldură. ri în timpul iernii capacitatea
nului pe nouă luni cu 4,37 la guranţă a circulaţiei şl ca a­ Sînt în plină desfăşurare lu­ productivă a forţei de muncă nului Molière - cu atît maî Dumitru Drăceo creează un
6ută, reducerea preţului de cost tare nu trebuie să tolereze nici crările de pregătire de la sta­ existente, atît ca număr cit mult cu cît exegeţii au făcut de Harpagon foarte molièreian, e»
cu 2,97 la sută, realizarea de dreseazâ cuvinte necuviincioa­ un fel de abatere. ţia de betoane şi amenajarea şi ca structură. Desigur de aici mult acest lucru - dor poate voluînd cu un frumos crescenr
economii la combustibil con­ se. In timp ce Mlhal Drulă ginerul Stanclu, dJnd această Aici însă — aşa cum s-a putut drumurilor de acces. In gene­ vor rezulta productivităţi scă­ că o precizare „Io zi" nu este do în actul al IV-lea. Ruxon-
venţional şl îubrlflanţl, spori­ vorbea a fost întrerupt de mais­ aprobare, a încălcat legile sta­ constata din desfăşurarea adu­ ral, dispunem de o bază leh- zute. fluctuaţii accentuate de cu totul inutilă Fără îndoială dra Petru (Elise) se impune
rea tonajului mediu pe tren de tru] Chiţ ! Avea dreptate M tului. Timpul de muncă lega) nărilor generale — s-a format nieo-materialâ bună pentru a­ personal şî alte neajunsuri. că teatrul lui Molière reuşeş­ prin occentele mature cu care
marfă şl călători sint succese Drulă că cei care ti critică pe e de 8 ore la depou şl nimeni o optică aparte ) despre mo’dul sigurarea condiţiilor de'lucru Cum iarna nu-i întreabă pe te să-şî păstreze prospeţimea, • şi priveşte personajul, dove­
incontestabile şl ele relevă nu are dreptul eâ facă cu de cum trebuie trataţi cel care pe timp friguros, dar pu este constructori să. vină sau... să (iindcâ investighează probleme dind sensibilitate şr complexi­
hărnicia . acestui colectiv. De­ maistru nu mal au zile bune Ia sine putere „derogări". Toa­ au abateri, Încalcă disciplina de -amplasată în' teren şi amena­ mai aştepte, se impune cu o caracterologice universal vala­ tate în stilul ei de joc. Mi-
spre părţile pozitive §e pot spu­ cu el şl că pe toţi îl pune te acestea se ştiu, se cunosc, partid şl de stat. jată. Consider că acest punct deosebită acuitate ca factorii bile. ospoţiale şl atemporale. hai Clita (Volére) a ajuns Io
ne încă multe lucruri bune. la „punct". Faptul că a în­ dar măsuri nu se Iau. critic din activitatea şantieru­ răspunzători să depună efor­ Fiindcă o existot şî va exista un prag de evoluţie la corc
Ne oprim însă aici pentru că cercat să Înăbuşe critica chiar Sînt şl alte abateri la depou. In planurile de măsuri adop­ lui de locuinţe poate fi depă­ turi înzecite, acum cînd timpul un Tartuffe, un Harpagon, ou nu moi este o promisiune, ci
sint de relevat şl unele caren­ in adunarea de alegeri spune In cele 9 luni 6-au înregistrat tate, organizaţiile de partid şit numai prin redistribuirea mai permile, pentru avansa­ fost şi vor fi şi „femei savon- o certitudine core prellgureozâ
ţe care influenţează in mod mult despre modul cum înţe­ 469 minute tntîrzieri faţă de spun că vor sprijini conduce­ foiţei de muncă de pe cele­ rea rapidă a frontului de lu­ tc". Nu este maî puţin odevâ* o carieră actoricească ge­
negativ activitatea şl peste leg unii conducători pe linie grafice la trenurile de marfă şl rea depoului pentru întărirea lalte şantiere. cru, pentru materializaren rat că nu se poate vorbi de­ neroasă în surprize. Tînărul şi
care, deşi unele din ele s-au profesională să primească cri­ călători. Aceasta înseamnă că disciplinei, respectarea norme­ Pe lingă faptul că frontul integrală a tuturor măsurilor spre un teatru, docă scena a- talentatul Rodu Neog debu­
tica. Oare să f! uitat maistrul
amintit, s-a trecut In grabă. Chiţ că fiecare membru de sute de muncitori n-au ajuns lor şl Instrucţiunilor privind de lucru pentru anul 1971 es- pregătitoare. cestuio nu a găzduit niciodată tează pe scena teolrului petro-
Este vorba îndeosebi despre a- partid are dreptul să critice la timp la serviciu şi între­ siguranţa circulaţiei, pentru în­ un spectacol Molière, lată, pe şânean cu o evoluţie dinamică,
deplinirea şl depăşirea sarcini­
baterlle de la disciplina de pe oricine. Indiferent de per­ prinderile unde aînt salariat! lor de plan, dar fără a stabili scurt, care sînt motivele lon­ inteligentă, creionînd un Io
partid şl de serviciu, despre soană şl funcţie? Este drept că au înregistrat pierderi de pro­ în mod concret cum vor acţio­ gevităţii teatrului moliereion, Flèche în stilul comediei dell'ai-
modul în care priv&sc şl pri­ preşedintele prezidiului l-a che­ ducţie, fapt ce a necesitat e­ na. ce măsuri vor lua. Aceste sub egida cărora s-a născut şi te. trezind cele mai legitime
mesc unii comunişti critica. De mat la ordine. Cînd l-a venit forturi suplimentare pentru declaraţii de intenţii, fără mă­ spectacolul Teatrului „Valea speranţe în vederea unor ro­
la adunarea organizaţiei de ba­ rîndul la cuvînt, Ghlţ Sîmlon recuperarea lor. Intîrzlerile în­ suri concrete, nu vor duce la Jiului", graţîe baghetei regizo­ luri de întindere, unde îşî poa­
ză nr.l au lipsit nemotivat Ioan n-a avut şl n-a putut să pre­ registrate în circulaţia trenuri­ întărirea disciplinei, a răs­ rale o Marîettei Sadova, te fructifica pe deplin calită­
Creţa şl Ioan Danclu. E în- zinte argumente prin care să lor de marfă au făcut ca ma­ punderii. Organizaţiile de par­ ţile. Marcel Popa rezolvă cu
timplător acest lucru ? Nu. Pen­ arate adunării că Mlhal Drulă terialele, materiile prime şi tid trebuie să cultive în rîndu- Ideea fundamentală a con­ amplomb rolul Cleanl. aidoma
tru că nu este prima oară i-a făcut o critică neîntemeia­ mărfurile 6â ajungă cu întîr- rile comuniştilor, ale tuturor sa­ ceptului regizorol este aceea Frosinei, care inlerprelatâ de
cînd mal ales I. Creţa lip­ tă. Şl alţi membri de partid ziere la beneficiari, creind gre­ lariaţilor un înalt spirit de de o oferi, in cadrul spectaco­ Cecilia Theodoru pledează
seşte de la adunările organi­ spun că maistrul Ghlţ e un utăţi In desfăşurarea normală exigenţă şl răspundere faţă de lului, spectacolul viciului în in- pentru valenţele ocestei actri­
zaţiei de partid în cîmpul om părtinitor, că îl tolerează a procesului de producţie, In sarcini, de îndatoririle profesio­ treaga so desfăşurare. In o- ţe de o factură interesantă.
muncii este lndlsciplinat, nu-şi aprovizionarea populaţiei. ceasiă ordine de idei. putem Violeta Berbiuc (Marianne) es­
îndeplineşte întocmai sarcinile Iul I. Creţa tot felul de aba­ In transporturile pe calea nale, să creeze un climat pro­ vorbi de unităţi spectocologi- te o actriţă ce investighează
de serviciu, refuză uneori să teri. ferată întreaga activitate tre­ pice desfăşurării criticii şl au­ ce distincte (cum ar fi acel od- universul lu' Molière cu linele,
execute dispoziţiile conducăto­ în cuvlntul său, Inginerul buie să se desfăşoare cu pre­ tocriticii, să fie intolerante faţă miroblJ codru al monologului trecind cu efect peste capca­
rilor procesului de producţie. Ioan Stanclu susţinea — nu ştim cizie de ceasornic Orice aba­ de abateri, să tragă la răspun­ din actul al IV-lea, în care o nele rolului. Florin Plaur por­
Organizaţia de bază, comuniştii unde şl-a format el această tere, orice neglijenţă şi act de dere pe cel care încalcă disci­ sursă de lumină difuză ¡1 lu­ tretizează cu bună dispoziţie şi
deşi cunosc că I. Creţa a în­ optică deformată — că oamenii Indisciplină poate să se soldeze plina de partid şl de atât şi minează door pe Harpagon, in cu har rolul jupînului Jacques.
călcat şi Încalcă în mod volt car« încalcă disciplina nu tre­ cu evenimente de cale, poate a­ caută să înăbuşe critica. Tre­ timp ce în jurul său se dezlăn­ Al. Zecu (Anselm), impune cu
disciplina de partid şl de stat, buie traşi Imediat la răspun­ vea consecinţe Imprevizibile. buie să facem mal mult pentru ţuie dansul grotesc, abia per­ eleganţă deus-ex-machina mo-
că nu primeşte critica şl fo­ dere şl nici sancţionaţi. Aceştia Mecanicul Berlin Cornel n-a educarea partinică a comuniş­ ceptibil, al prezumtivilor hoţi) lièrelanà. In rest, Nîcolae Ghcor-
loseşte cuvinte jignitoare la a­ — spunea el — trebuie trataţi respectat viteza de manevră, a tilor, pentru creşterea conştiin­ Dar aceste semne spectocolo- ghe, Lucia Lucan, Claudia Po-
cu bunătate, cu bllndeţe pen­
dresa unor membri de partid tru ca el să vadă cit de cum­ tamponat un vagon şl a pro­ ţei şi responsabilităţii tuturor gice se subordonează unui în­ pescu, Alexe Corvln şl Jean To-
şl tovarăşi de muncă, nu a lu­ secade şl „înţelegători“ sint şe­ vocat deraierea acestuia, iar salariaţilor. Trebuie să facem treg spectocular armonios, în mescu contribuie cu creaţii co­
at măsuri pentru a-î trage ia fii. Şl ca 6â-i dovedească Iul mecanicii Ioan Oproiu şl Ma­ ca toţi oamenii — comunişti şl care fiecore element compozi­ recte la ţinuta spectacolului.
răspundere. în adunare s-au I. Creţa, mal blne-zls aă-1 dea xim Aurel, manevrînd incorect fără de partid — să înţeleagă că ţional reflectă cunooşterea pro­ Decorul Elenei Pătrăşcanu -
adus critici biroului organiza­ o „lecţie", despre bunătatea şi Instalaţia de păcură, au provo­ disciplina-! unică şl obligato­ fundă. de către regizoare, a Veakis este ingenios. conju-
ţiei de bază pentru că nu l-a cumsecâdenia sa de şef. l-a a­ cat Intîrzlerea trenurilor pe rie în aceeaşi măsură pentru morfologiei teatrului. Dintre gind valenţele estetice cu ne­
chemat la ordina pe I. Creţa, probat să plece de la serviciu care le remorcau, primul cu toţi salariaţii. Aceste probleme momentele de o rară outentici cesitatea osigurării unui odec
Unul din cel care au e- la ora 14, adică 6ă „lucreze" 80 Iar al doilea cu 15 minute. trebuie să preocupe în cel mal tole om cita finalul, în care vot cadru de joc pentru acest
Înalt grad organizaţiile de par­
predispoziţiile metomorfozante
dua critici maistrului Ghlţ Sl- numai 8 ore. Şl Creţa, adine Mecanicul Nlcolae Urlţescu. tid, comuniştii din depou : să ole Mariettei Sodovo devin e­ spectocol. care. prin nivelul
conduclnd o locomotivă Izolată,
m1on a fost şl Mlhal Drulă. recunoscător inginerului, nu fa­ a prelungit timpul de mers în­ înţeleagă că nu au dreptul să vidente, impunînd o calitote său calitativ, va constitui un
El a arătat că maistrul 11 to­ tre staţiile Şibot ş! Blandiana. facă concesii nimănui şi că tre­ prestigios termen de comparo-
lerează Iul î. Creţa abaterile ce mal nimic, la ora 11 plea­ regizorală esenţială : sensibili­ ţîe pentru restul spectocolelor
şl chiar caută să le ascundă, că acasă să la masa, se îna­ Aceste abateri au fost discutate buie să pună în modul cel mai tatea foţă de caracterul des­ din această stagiune.
la şcoala personalului. Organi­
hotărît capăt indisciplinei.
Iar faţă de alţi subordonaţi se poiază pe la 13 şl la 14 pleacă zaţia de partid nr. 2 n-a făcut chis al operei de ortă. In fina­
poartă necorespunzâtor, le a- pentru că are „aprobare". In­ Insă nimic pentru a întări dls- N. BADIU Imagine din centrul Devei. Foto : N. GHENA lul spectacolului din Petroşani, AL. COVACI

MIŞCĂRII INOVAŢII SPRIJIN CONCRET EFICIENT

Progresul tehnic, îmbunătă­ tat cercurile de Inovatori din a face cunoscute aceste teme 3 500 000 lei economii. Astfel, din cele 22 de inovaţii pre­ de ing. Vasile Ciriperu, care tilizată de un an. Aceasta mînârile duc la pierderi pen­
ţirea continuă a organizării diferite întreprinderi ale mu­ inovatorilor, s-au organizat inovaţia intitulată : „Susţine­ zentate cabinetului tehnic ni aduce, pe an de aplicare, e­ pentru că nu s-a găsit un ca­ tru întreprinderile respective,
şi îndrumării activităţii de nicipiului, s-au prezentat re­ dezbateri pe marginea planu­ rea metalică a preabatajelor exp loa ţârii, 9 au fost aplica- conomii de peste 2 800 000 lei. blu corespunzător la instala­ pentru economie naţională. T-
cercetare ştiinţifică creează feratele : „Preocuparea comi­ rilor respective şi au fost a­ de atac pentru abatajele fron­ cale, iar celelalte se află în Inovaţii valoroase s-au reali­ ţia electrică. novatorilor trebuie să li se
largi posibilităţi de afirmare tetului sindicatului şi a comi­ fişate la locurile de muncă. tale, folosind echipamentul de experimentare. Economiile în­ zat, de asemenea, la E. M. Sc pierd peste două mili­ dea tot ajutorul pentru a-.şi
a priceperii şi capacităţii no­ tetului de direcţie de la E. M. Ele au fost popularizate în susţinere a abatajelor fronta­ registrate la E. M. Lupeni, Petrilo, E. M. Paroşeni şi al­ oane lei — spunea ing. Ioan valorifica ideile : asislenlâ
vatoare a muncitorilor, tehni­ Lupeni pentru stimularea şi grupele sindicale şi cercurile le", aplicată la E. M. Lonea, prin aplicarea Inovaţiilor, se te unităţi miniere, ceea ce Işvânuţ — pentru eâ nu se tehnică calificată, materiale şi
cienilor şl Inginerilor, tuturor sprijinirea activităţii inovato­ inovatorilor. Consiliul de ad­ vădeşte o preocupare mai in­ găseşte bronzul necesar exe­ posibilităţi pentru construirea
specialiştilor care-şi pun ta­ rilor"; „Controlul obştesc e­ ministraţie al Centralei căr­ tensă din partea sindicalelor cutării unor piese la inova­ cît mai rapidă e prototipuri­
lentul în slujba perfecţionă­ fectuat de comitetul sindica­ bunelui a luat măsuri ea prin şi o conducerilor tehnico-ad- ţia intitulată „Soluţii pentru lor, experimentaren, aplicarea
rii proceselor tehnologice, îm­ tului de la Preparaţia de căr­ Buletinul de informare tehni­ ministrative. începînd de la îmbunătăţirea calităţii cărbu­ şi extinderea acestora.
bunătăţirii organizării produc­ buni Lupeni, asupra respec­ că să se facă cunoscute în Consfătuirea inovatorilor centrală şi pînă la exploatări. nelui extras din stratul 3, Tovarăşii Gheorghe Feer,
ţiei şi a muncii in întreprin­ tării legislaţiei cu privire la toate unilâţile ce-i sînt sub­ Este incontestabil că in miş­ blocul IV". secretar al Comitetului muni­
deri inovaţii" şi „Propaganda teh­ ordonate inovaţiile şi diferi­ carea de inovaţii s-au obţinut Alţi inovatori ~ printre ca­ cipal de partid Petroşani, şi
Conducîndu-se după indica­ nică în sprijinul inovatorilor te realizări pe linie tehnică rezultate bune, dar, eu toate re şî tehnicianul Alexandru Dumitru Popianăş, director
ţiile plenarei Consiliului Cen­ şi informarea acestora asupra pentru a fi generalizate şî în acestea, se putea face mai Mihâileanu, de la E. M. Pe­ tehnic cu probleme de cerce­
tral al U.G.S R. din decem­ noutăţilor tehnico-ştiinţifice". alte locuri de muncă din în­ din Valea Jiului mult. Astfel, mai mulţi vorbi­ trila — s-au referit la întâr­ tare şî dezvoltare la Centra­
brie 1969, cu privire la îmbu­ Materialele prezentate eît şi treprinderile carbonifere. tori au subliniat faptul că nu zierea cu care sînt soluţio­ la cărbunelui, au recomandat
nătăţirea activităţii mişcării discuţiile purtate ou reliefai Datorită activităţii desfăşu­ se bucură întotdeauna, în mod nate unele propuneri de ino­ sindicatelor, conducerilor teh­
de inovaţii şi exercitarea de că inovatorii din industria mi­ rate de sindicate şl conduce­ operativ, de asistenţă tehnică vaţii şi la faptul că se mai în- nice ale exploatărilor şî ce­
către sindicate a unui control nieră au contribuit, prin crea­ rile tehnice pentru populari­ corespunzătoare. O altă defi­ ttmplâ ca unele inovaţii să lorlalte unităţi să intensifice
permanent asupra modului de ţiile lor, la îmbunătăţirea u­ zarea temelor, acordării unui conduce la reducerea simţi­ ridică la 2 277 000 lei Dintre cienţă care duce la tergiver­ fie respinse nefondat. Deci, munca în acest domeniu, -să
rezolvare a propunerilor de nor procedee de exploatare, sprijin mai substanţial şi toare a consumului de mate­ inovatorii de Ja această ex­ sarea punerii în aplicare a nu avut de tras învăţăminte exercite un control mai rigu­
inovaţii, Comitetul municipal la adoptarea unor noi soluţii competent inovatorilor în so­ rial lemnos, precum şi ia per­ ploatare se evidenţiază Mie­ unor inovaţii — a spus teh­ din această consfătuire atît ros asupra modului cum sc a-
al sindicatelor dîn Petroşani şi metode de muncă, la extin­ luţionarea propunerilor de i­ fecţionarea execuţiei lucrări­ rea Şubn. Anton Duban, Au­ nicianul Mircea Şuba — este organele sindicale cît şi con­ plicâ şi se respectă legislaţia
a organizat recent, la Lupeni, derea mineritului modern. novaţii şi raţionalizări, activi­ lor de susţinere a preabata- rel Moeuţa, Ernest Toru.şa, lipsa unor materiale necesa­ ducerile tehnieo-ndministroti- cu privire In inovaţii, să facă
în colaborare cu cabinetul de Pentru a le veni în ajutor, au tatea în acest domeniu a cu­ j el or de atac. Numai în 8 luni Vasilc Ciriperu. Constantin re. ICI a arătat că inovaţia ve. Se impun măsuri care să lot ce le stă în putinţă pen­
organizare ştiinţifică a pro­ fost elaborate planuri temati­ noscut un progres evident. In de aplicare această inovaţie Teodorescu, Ioan Işvănut şi privind modificarea locomoti­ creeze condiţii pentru reali­ tru a promova noul, n acor­
ducţiei şi n muncii de la Cen­ ce de inovaţii, crue au cu­ rele nouă luni care s-au scurs a adus economii dc 115 000 alţii. De o mare eficienţă e- velor eu troleu pentru a pu­ zarea inovaţiilor şj aplicarea da inovatorilor lot sprijinul
trala cărbunelui Petroşani, o prins, pe Centrala cărbunelui, din acest an au fost înregis­ lei cononncă este inovaţia intitu­ ica fi manevrate în tandem lor. după experimentare. în şi a le crea condiţii pentru
consfătuire a inovatorilor din 35 de teme axate pe princi­ trate 1.3ft propuneri de ino­ lată : „Deschiderea şi pregă­ de un singur mecanic, deşi a­ eît mai scurt timp în produc­ a-şi valorifica pc deplin idei­
Valea Jiului. palele probleme ridicate de vaţii şi au fost aplicale efec­ Importante succese în acti­ tirea stratului 3 bloc V, în­ duce economii şi reduce nu­ ţie. Or, după cum s-a văzut le.
In faţa celor peste 100 de perfecţionarea procesului de tiv în producţie JGJ. Acestea vitatea de inovaţii s-au ob­ tre orizonturile 543-4J)0:\ rea­ mărul personalului de deser­ din cuvînlut participanţilor,
participanţi, care au reprezen­ producţie în minerit. Pentru au condus la realizarea a ţinut şi la E. M. Lupeni Aici, lizată de un colectiv condus vire cu doi oameni, stă neu­ înlîrzierile, tărăgănările şi a- M. CHIOREANU