Page 16 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 16
DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 4924 • VINERI 6 NOIEMBRIE 1970
| 0 DECLARAŢIE ORIENTUI APROPIAT
25-a aniversare
\
m i ui AL R.P.D. COREENE # R.A.U. şi Iordania vor respecta actualul acord
A MAE.
PHENIAN 5 (Agerpres). —
a F.M.J.D. Ministerul Afacerilor Externe de încetare a focului in regiunea Canalului
de Suez
al R.P.D. Coreene, relatează
IJEVSK 5 (Agerpres). — înălţime de 240 metri. Hi agenţia ACTC, a dat publi
I.a începutul acestei luni a drocentrala Saiano-Şuşensk cităţii o declaraţie în legătu NEW YORK 5 (Agerpres). de Ministerul Afacerilor Ex INALJIME
fost dată în funcţiune prin are o capacitate proiectată BUDAPESTA 5. — Cores prezentanţii organizaţiilor de ră cu trecerea, în mod forţat, Republica Arabă Unită va terne al Iordaniei se arată câ
cipala bandă rulantă a Uzi de 5,5 milioane kWh de e pondentul Agerpres, AI. Pin tineret au sădit trandafiri în prin Comitetul Politic al A- respecta actualul acord de guvernul a respectat în per Deşi are deja 60 de
nei de automobile de la nergie electrică anual. tea, transmite : Joi, la Buda parcul amenajat în piaţă. dunârii Generale a O.N.U. a încetare a focului în regiunea manenţă acordurile de înce ani şi o înălţime dc su-
Ijevsk. Capacitatea proiec pesta, s-au desfăşurat festi Dupâ-amiazâ, in Sala spor unui „proiect de rezoluţie" Canalului de Suez pe o peri tare a focului din iunie 1967 per-basketbulist, Ed
tată a primei linii de pro vităţile consacrate celei de-a turilor din capitala ungară a privind aşa-numitn „invitare oadă de încă trei luni, după Poziţia sa rămîne neschimba mond Durând din loca
ducţie este de 150 000 de TAŞKENT 5 (Agerpres). 25-a aniversări a întemeierii avut loc un miting dedicat ju condiţionată” a R.P.D. Core expirarea sa la 5 noiembrie, a tă şi nu se pune problema litatea Les Sables D’O*
automobile pe an. — Tradiţional furnizor de Federaţiei Mondiale a Tine bileului Federaţiei Mondiale ene la discutarea problemei declarat miercuri seara în fa reînnoirii acestor acorduri, lonne (Franţa) a aflat cu
De pe porţile întreprinde bumbac, Uzbekistonul sovie retului Democrat. La festivi a Tineretului Democrat Din coreene. ţa Adunării Generale a Na menţionează comunicatul. Gu stupoare că el continuă
rii din Ijevsk. vor ieşi cu tic prevede să obţină în > tăţi au luat parte reprezen prezidiul mitingului a făcut Caracterizind această acţiu ţiunilor Unite ministrul egip vernul iordanian va continua să crească. Durând, ca
noscutele automobile „Mosk- acest an o recoltă de tanţi ai tineretului din peste parte şi tovarăşul Ion Iliescu. ne drept o încălcare a suve tean al afacerilor externe. să respecte încetarea focului, re are in prezent 2,16 m
viei", a căror producţie se 4 400 000 tone. Pînă în pre- I 100 de ţâri ale lumii. Din Re La miting au luat cuvîntu) ranităţii poporului coreean si Mâhnind Riad El a subliniat atît timp cît partea israelia- in înălţime, a început să
realiza pînă acum în capi zent, în republică au fost publica Socialistă România Horvat Istvan. prim-secretar a principiilor Cartel O.N.U., câ rezoluţia în problema si nă va face acelaşi lucru. Co crească din nou la vîr-
tala Uniunii Sovietice. De recoltate 4 milioane tone de au fost prezenţi Ion Iliescu. declaraţia arată câ guvernul tuaţiei din Orientul Apropiat municatul adaugă câ guver sla dc 30 de ani, iar
patru ani, la Ijevsk func bumbac. prim-secretar al C. C. al al CC. al Uniunii Tineretului R.P.D. Coreene condamnă şî şi a modalităţilor de rezolva nul iordanian nu se va opune medicii consultaţi l-au
ţionează o secţie experi U T C„ ministru pentru pro Comunist din Ungaria, Jac respinge respectivul „proiect re a crizei din această regiu activităţii fedainilor îndrep informat că va continua
mentală care, în afară dc blemele tineretului, şi mem ques Denis, care a desfăşurat de rezoluţie" şi subliniază câ ne a lumii, adoptată dc Adu tate împotriva autorităţilor să crească tot timpul
tipul „Moskvîci-408,\ pro brii delegaţiei U.T.C. care a o bogată activitate în mişca reprezentantul R.P.D. Coreene narea Generală, constituie o israeliene atît timp rit Israe vieţii.
duce autofurgonete pentru MOSCOVA 5 (Agerpres). participat la cea de-a 8-a a rea internaţională de tineret. trebuie -să participe la orice iniţiativa în favoarea oâcii". lul nu-şi va retrage trupele
încărcături mici. In prezent, — A început construirea ce dunare a F.M.T D. Angelo Oliva, preşedintele dezbatere în cadrul O.N.U. în Reprezentantul R. A. U. la de pe teritoriile palestiniene CEL MAI LUNG TREN
specialiştii acestei secţii lu lei dc-a treia porţiuni a con F.M.TD., si reprezentanţi aî problema coreeană O.N.U., a precizai Mahmud ocupate.
crează la elaborarea unor ductei de gaze „Aurora bo In cursul dimineţii a avut tineretului dc pe diferite con Declaraţia subliniază câ ori Riad, a primit instrucţiuni dc Armata iordaniană, se ara La conducerea căilor
noi modele de automobil, reală". Magistrala urmează loc solemnitatea depunerii de tinente. Cu deosebită căldură' ce ..rezoluţie" care va fi tre- a participa la convorbiri cu ferate japoneze s-a în
tă in continuare în document,
care se deosebesc mult de să se prelungească cu încă coroane de flori la monumen a fost salutat reprezentantul * cută în irod forţat orin or Gunnar Jarrin?. nu a încălcat rezoluţia Consi cheiat de curind experi
actualele „Moskvieiv-uri. 1 13B kilometri, îndreplîn- tul din Piaţa Eroilor. Tot di tineretului vietnamez. ganismele O.N.U., „fără par mentarea celui mai lung
du-se spre uriaşele rezerve mineaţa. o piaţă situată într-o Seara, preşedintele Consi ticiparea şi consimţcâmînl'ul liului de Securitate din iunie tren electric de pasageri
de gaze naturale descoperi zonă pitorească din capitala liului prezidenţial al R.P. Un reprezentantului autentic al 1967 privind încetarea focu din lume. El are o lun
te de geologi în regiunea ungară a primit numele de poporului coreean şi în detri gime de 400 m şi poate
ALMA-ATA 5 (Agerpres). Tiunien. Lucrările se anun „Piaţa tineretului lumii". Cu gare. Pal Losonczi, a oferit o A MM AN â (Agerpres). — lui, acţiunile acesteia nvînd atinge o viteză de 210
— Primul milion de tone de ţă a fi foarte dificile în a- acest prilej a fost dezvelită o recepţie în saloanele Parla mentul inteiesclor poporului Tntr-un comunicat dat pu doar un caracter dc ripostă. km/h.
ţiţei a fost extras din zăcă ccaslă zonă mlăştinoasă. piatră comemorativă, iar re mentului. coreean, nu va sluji la nimic blicităţii miercuri la Ammnn
mintele descoperite în zona Milioane de tone de încăr si vn fi nulă şi neavenită".
de nord a litoralului Mării cături sini transportate sorc RECOMPENSA
Caspice, între fluviile Ural Tiumen pe calea apelor. Pri Un purtător de cuvint ol satisfacţia in legătură cu re W. Scheel Ministerul aviaţiei din
şi Volga. Această regiune, mele sute de kilometri de Partidului liber-democrat o o- zultatele întrevederilor pe care cu 13 zile, după atentatul sâ- Marca Britanic a trimis
situată la locul de întîlnire conductă au fost aduse la preciot câ ,,octiuneo lui Zogl- vîrşit, în ajunul desemnării de pe adresa unui locuitor
a două continente — Euro şantier. mann constituie o manevră e- le-o ovul cu preşedintele către Congres a actualului pre va vizita R.S.F. din Scoţia suma de 5 şi
pa şi Asia — este bogată şî leclorolo tăcută de comun o- Frangieh $i cu alte oficialităţi şedinte al ţării. împotriva co lingi şi C pencc Acesta
câ
ale Libanului, subliniind
în alte resurse de combus cord şi în interesul opoziţiei vizita sa va contribui la inten mandantului forţelor armate. este costul unui tub cu
tibil necesare Industriei. creştin^dsmocrote", in ajunul sificarea colaborării multilate Rene Schneider. iugoslavia o soluţie specială de li
Specialiştii manifestă un in MOSCOVA 5 (Agerpres). alegerilor din londurile Hesso rale între cele două ţări. Surse oficiale au declarat că pit pe care despăgubitul
teres deosebit fată de pe — O nouă mare întreprin şi Bovoria. cercetările privind participarea .) va folosi pentru resta
trolul din această zonă, ca dere a industriei chimice, ALGER. - Ministrul de ex Io complot se pot socoti inche- urarea acoperişului de
re conţine numeroase uleiuri situată pe malul fluviului CAIRO. - Miercuri seara s*a terne al Republicii Populare a iote, menţionînd că pină în BELGRAD o (Agerpres).— ţiglă al casei sale, dete
pentru motoare, extrem de Kama din R.S.S A. Tătară, prezent nouă persoane puse In capitala RS.F. Iugoslavia riorat din cauza şocului
a Intrat în funcţiune. Con desfăşurat la Cairo prima şe Yemenului de Sud, Aii Salem sub acuzare şi-au recunoscut j
rezistente la temperaturile structorii şi ehimi'tii combi dinţă de lucru a reuniunii tri al Beid, aflat intr-o vizită ofi vinovăţia. s-a anunţat oficial câ Wallcr produs în timpul unui
scăzute. natului petrochimic Nijne- partit e la nivel inolt la care cială la Alger, o avui o între Scheel, ministrul afacerilor zbor dc încercare a pro
kamsk au sărbătorit reali participă preşedintele R.A.U., vedere cu colegul său alge- KUWEIT. - Intr-o declaraţie externe al R F. a Germaniei, totipului avionului „Con-
va face o vizită oficială la
zarea primei producţii de Anwar Sadat, preşedintele rîan, Abdelaziz Bouteflika. făcută în capitala Kuweitului, corde-002“ de produc
MOSCOVA 5 (Agerpres). izopren. Combinatul va pro BELGRAD. - La Belgrad au Consiliului Comandamentului Convorbirile au fost consacra ministrul de externe ol acestui Belgrad. între 25 şi 27 noiem ţie franro-britanică. De
— Le Saiano-Şuşensk a în duce. de asemenea, polisti- avut loc convorbiri intre o de Revoluţiei din Libia, Moamer te unui schimb de păreri pri emirat. Sabah al Ahmed al brie a.c. Vizita ministrului şi scrisoarea anonimă a
un
vesl-german
constituie
ceput turnarea betonului ren, polietilen etc. El este a legaţie a Comitetului de Stat EJ Cedaţi, şi preşedintele Con vind actuala conjunctură o lu Jober, a subliniat câ guvernul păstrat necunoscută i-
pentru construirea barajului provizionat cu materie pri al Planificării ai R.P. Bulga siliului Comandamentului Re mii arabe şi în mod special kuweition se pronunţă pentru răspuns la vizita în R. F. a dentitatea păgubaşului,
marii hidrocentrale de pe mă provenită din exploată ria, condusă de Totin Denev, voluţiei Sudaneze, Gaafar posibilitâţilar de dezvoltare o retragerea tuturor trupelor bri Germaniei din luna iulie ac. ea nu a putut ascunde o-
Enlsel. Barajul va avea o rile petrolifere învecinate. vicepreşedinte al comitetului, El Numeiry. reloţiilor dintre cele două ţări. tanice din regiunea Golfului n secretarului de stat pentru riginea... scoţiană a aces
şi o delegaţie a Institutului fe După cum o declarat Mo- O otenţie deosebită o fost a Persic, oînâ Io sfirsitul anului afacerile externe al R. S. F. tuia şi nedezminţitul u
deral pentru planificare eco homed Fayek, ministrul orien cordată cooperării dintre Al- 1971. Iugoslavia, Mirko Tepovaţ. mor britanic.
nomică al R. S. F. Iugoslavia, tării naţionale ol R.A.U., şedin gerio şi Republica Populară a Pe de altă porte, ministrul In cadrul unei conferinţe
condusă de Duşan Anokievslri, ţa o fost consacrată examină Yemenului de Sud în domeniul de externe kuweition a arătat de presă consacrate acestui e TAINA VOPSELELOR
directorul institutului, infor rii situaţiei politice o ţărilor valorificării rezervelor de pe că ţara sa sprijină îdeeo con veniment, un purtător de cu- EGIPTENE
mează agenţia Toniug. S a fă arabe, progreselor înregistra* trol şi a oltor bogăţii ale sub stituirii federoţiei celor nouă vînt al Secretariatului oentru
cut un schimb de păreri cu te la Organizaţia Noţiunilor solului. Conform unui ocord emirate şi şeicate din zona afacerile externe al Iugosla După ani întregi de
privire la posibilităţile de ex Unite privind soluţionarea cri încheiat anul trecut, cele două Golfului Persic. El a ofirmot că viei a exprimat speranţa câ cercetare, specialiştii
tindere o colaborării econo zei din Orientul Apropiat şi ţări ou înfiinţat o companie „divergenţele dintre liderii o- vizita ministrului vest-ger francezi au descoperii
mice dintre cele două ţări pe alte probleme de interes co însărcinată să studieze moda cestoro nu sînt esenţiale" şi o man, care reprezintă un re secretul conservării vop
perioada pină in 1975. Părţi mun. lităţile de intensificare o co selelor de pe frescele
menţionat că in momentul de
le au constatat, relevă agenţia laborării lor în acest domeniu. faţă au loc intense consultări zultat al evoluţiei favorabile din Egiptul antic. Cu a
citată, că există condiţii pen BEIRUT. - In cadrul vizitei diplomatice în vederea pregă a relaţiilor dintre Iugoslavia jutorul razelor roentgen
tru extinderea relaţiilor îndeo pe care o întreprinde la Bei SANTIAGO DE CHILE - Gu tirii unei noi reuniuni a con şi R. F. a Germaniei, va im şi altor metode de a
sebi în siderurgie şi metalur rut, ministrul afacerilor exter vernul chilian a ridicat starea ducătorilor emiratelor respec pulsiona relaţiile reciproce şi naliză fizică şi chimică
gia neferoasa, construcţia de ne al Arabiei Saudite, Omor de urgenţă instituită în urmă tive. va contribui la dezvoltarea s-a constatat că vopsele
maşini, electrotehnică, indus Sakkof, a tost primit de preşe le conţineau substanţe
tria uşoară şi chimică. dintele Libanului, Suleiman viitoare a cooperării dintre iormate din două mine
Frangien. Convorbirile au WASHINGTON. — Reprezentantul Argentinei la Organi cele două ţâri. Purtătorul de rale : aşa-numita „piatră
BONN. - Sigfrid Zoglmann, lost consocrate examinării u* cuvînt iugoslav a- precizat că albastră'* şi sulfatul de
fost deputat liber-democrat in zaţia Statelor Americane, Râul Qijono, o cerul convoca în timpul întrevederilor, Wal calciu Acestea, în con
Bundestag, care in cursul lu nor probleme privind relaţiile rea de urgenţă a unei sesiuni' extraordinare a acestei or diţiile unei atmosfere
nii octombrie a părăsit grupul de cooperare dintre Liban $■ ganizaţii, cu participoreo miniştrilor de externe din ţările ler Scheel şi Mirko Tepavaţ uscate şi ale unei tempe
parlamentar al acestui partid, Arabia Saudită, precum şi e membre, pentru a discuta, din nou, problema răpirilor şi vor purta discuţii atît în le raturi ridicate, sporesc
trecind pe băncile opoziţiei, a voluţia situaţiei in Orientul a atentatelor politice. gătură cu relaţiile existente de milioane de ori dura
anunţat la Wiesbaden câ a Apropiat. Cererea argentiniană o fost sprijinită de majoritatea ţâ între cele două ţâri şi cu po bilitatea vopselelor.
hotârît crearea, la începutul a lntr-o declaraţie făcută uj- rilor membre ale O,S A. Reuniuneo va ovea loc la Was
nului viitor, a partidului „Uniu terior în capitala libaneză, hington, în cursul acestei luni. sibilităţile acestora de lărgi TARBOZAUR
nea germană”, ministrul saudit şi-a exprimat re, cît şi asupra unor proble
me internaţionale actuale. In trecătoarca Nem-
ghet {R. P. Mongolă) a
Normalizarea relaţiilor între fost descoperit de curind.
de o echipă de arheologi
polonezi un schelet per
cele două state congoleze I in LUNĂ fect conservat de tarbo-
zaur, cea mai înspăimân
tătoare vieţuitoare te
Germane, o importantă cotă trecut, şi pe care oamenii restră a tuturor timpuri
KINSHASA 5 (Agerpres).-- rîrea ţârii sale de a-şi dezvol din cea chimică, aici există s-au străduit să o înlătura lor. Această şopîrlă ca
La Kinshasn au luat siîrşît ta colaborarea cu Republica cele mai mari imprimerii din dar care mai „trăieşte“ încă re putea atinge o lungi
convorbirile dintre preşedin Democratică Congo in toate ţară, importante obiective în unele 2one ale oraşului mc de 14 m umbla in
tele Republicii Populare Con domeniile. ale industriei uşoare etc. prin acele clădiri afumate de două picioare, avea ma
go (Brazzaville), Marien Vizita întreprinsă la Kin strucţiile noi, moderne. în Leipzîgul este oraşul cu pe praful de puşcă şi contorsio xilare de 1 m fiecare eu
N'Gouabi, şi preşedintele Re shasn de N’Gouabi este apre care betonul şi sticla s-au ste 16 000 dc studenţi şi cu nate ca în urma unui cata dinţi in formă de pum
publicii Democratice Congo, ciată de observatori ca o e- Instăpînit. pare-se definitiv, biblioteci care însumează pe clism înfricoşător, adevărate nal, iar capul era situat
generalul Joseph Mobutu. In tapâ importantă în evoluţia poate fl înţeles nu numai ste* 3 milioane de volume, semne de reproş adresate u la 6 m deasupra trupu
tr-o declaraţie făcută cu a relaţiilor dintre cele două discutînd cu locuitorii sau cu este oraşul care dispune de nor ani pe care nimeni nu-i lui. Este interesant că
cest prilej. Joseph Mobutu a state congoleze Ea se înca edilii răspunzători de dez nu mai puţin de 5 000 dc lo- mai doreşte ... membrele din faţă ale
precizat câ relaţiile diploma drează în acţiunile diploma voltarea viitoare a oraşului, tarbozaurului erau deo
tice între cele două state con tice iniţiate în vederea nor cl, neapărat, şl cu ajutorul Strâbălînd magistralele sebit de mici şi nedez-
goleze vor fi reluate la 15 de malizării Şi dezvoltării rela unei Incursiuni, fie chiar Leipzigului intr-un splendid voltatc. Acest schelet n
cembrie. Comunicaţiile fluvia ţiilor dintre Congo (Kinshasa) extrem de sumară, în trecu meridiane sflrşit de septembrie, mi-a fost descoperit pe o te
le între capitalele celor două şi Congo (Brazzaville) înce- tul lui. revenit în memorie imaginea rasă stincoasă deasupra
ţâri vor fi restabilite înce- pînd de la 16 iunie, eînd cele Situat la răscruce de dru celebrului bulevard Unter trecătorii, iar mai jos cu
Sărbătorirea a 50 de ani de existenţă a Armeniei sovieti pînd de la 1 ianuarie 1971. două ţâri au ajuns la un a- muri, In centrul Europei, den Linden, din Berlin, pre 25 m. în aceeaşi stîncă.
ce. Panoramă a oraşului Erevan; în prim plan - memorobila La rîndul său, Marien eord privind reglementarea Lelpzigul a fost din totdeau curi In sălile de spectacol. făcut, de asemenea, în scrum oamenii de ştiinţă au
El este, în acelaşi timp, cen
statuie „Mama-Armenia". I şl cenuşă, şi care a renăscut
N'Gouabi a făcut o declara definitivă a diferendelor exis na o adevărată placă tur trul unor puternice tradiţii mai frumos ca altădată. La mai descoperit o reptilă
ţie în care a subliniat hotâ- tente între ele. nantă a drumurilor comer revoluţionare, de numele său o scară amplificată, Leipzi uriaşă — zaurolof. Am
ciale Mediator Intre nordul fiind legate apariţia primului bele vieţuitoare au tră
şi sudul, între estul şl vestul număr din „Iskra", tipărit gul trăieşte acelaşi proces de it în perioada geologică
reînnoire.
Eşec total ia continentului, Leipzîgul nu a sub directa îndrumare a lui Ceea ce-l deosebeşte, pon cretacicu a Pămîntului.
renunţat nici astăzi la privi
Lenin, sau demascarea fas
adică acum aproximativ
Prima conferinţă de presă legiul geografic care i-a de cismului de către Ghcorghl te, de Berlin sau de alte o 800 milioane de ani.
raşe ale R. D. Germane este
terminat şi accelerat dezvol
Uimitrov. în numele opiniei
Conferinţa tarea. Şi poate nu este In- publice mondiale, In 1933,.. cromatica sa frapantă. Albul LA 13 ANI, AUTOARE Şl
orbitor al clădirilor noi, ver
tlmplâtor faptul că oraşul
In februarie 1945, oraşul a
a noului preşedinte chilian dispune de cea mal mare fost aproape In întregime dele coclit al acoperişurilor ACTRIJA
de aramă ridicate deasupra
gară feroviară din Europa
Ceea ce unii oameni
spaţială care permite traficul a sute ddstrus Şl-ti vine foarte greu edificiilor vechi din piatră visează o viaţă întreagă,
să crezi, strâbătîndu-I străzi
SANTIAGO DE CHILE 5 pentru îmbunătăţirea condi nilor continentului nostru. de trenuri zilnic, o gară pe le moderne de astăzi, că în brodată şi albastrul cerului, anume să devină actori
(Agerpres) — Noul preşedin ţiilor de viaţă ci, dimpotri In ceea ce priveşte politi măsura vieţîl economice ca urmă cu numai 25 de ani pu senin mai tot timpul anului de cinema sau autori de
la Leipzig sînt culorile care
re pulsează In străvechiul o
te al Republicii Chile, Sal
vest-europeană vador Allende, a ţinut mier vă „principalii actori" în a- ca externă a guvernului său, raş de pe malurile rîului ţinele clădiri nevătămate de predomină şi care te averti scenarii, i-a reuşit unei
Allende a reafirmat Inten
furia oarbă a războiului se
ceastâ luptă. Ele trebuie să
eleve din satul Hegne
curi prima sa conferinţă de pună capăt subdezvoltării şi ţia ca Chile să stabilească Pleisse. oglindeau strîmb In apa tul zează de la bun început că (R.F.G.) printr-o intim-
presă de la instalare dependenţei economice în relaţii diplomatice şi econo Oraşul asigură peste 40 de bure a băltoacelor din gro oraşul are o istorie care vine plare. Televiziunea vesl-
Râspunzînd unei întrebări, care au fost menţinute. In mice cu toate ţările, indife procente din producţia con pile provocate de obuze. O de departe, un prezent şi
BRUXELLES 5 (Agerpres). Allende a subliniat câ nu aceeaşi ordine de idei, pre rent de sistemul lor social- structoare de maşini a R. D. realitate tristă, care vine din un viitor trainic germonă organizase un
— Conferinţa spaţială vest- trebuie să se aştepte la mi şedintele chilian s-a decla politic El a menţionat câ concurs pentru tineret
europeană. care s-a deschis racole pe parcursul celor rat pentru unirea eforturi stabilirea de relaţii diploma-' sub motto-ul: ,.Scric o
miercuri dimineaţă la Bruxel şase ani pentru care a pri lor latino-americanilor în a tice cu R P Chineză, Cuba. piesă" Citeva mii de ti
les şi care urma să dureze mit învestitura şî câ „rea părarea intereselor lor in ra R. D. Vietnam, R.P.D. Co neri au răspuns şi şi-au
două zile, s-a încheiat în a justările necesare vor fi fă înaintat onerele postului
ceeaşi zi printr-un eşec total. cute în mod gradat". Po porturile cu S.U.A. Nici un gu reeană, R. D. Germană şl de televiziune. Din to
Miniştrii ştiinţei din 12 ţâri poarele din America Latină, vern latino-amenean, a sub alte ţâri este în concordan talul ofertelor au fost a
vest-europene urmau să pună a spus Allende. nu trebuie liniat Allende, nu trebuie să ţă cu interesele poporului lese şi produse 20 dc
piese. In urma selecţio
la punct modalităţile de co să fie spectatori în lupta lor fie izolat de familia naţiu- chilian. nării s-a consfaiat că cec
laborare privind elaborarea mai tînără autoare este
unui program spaţial denu Kutchen Sehmidt de 13
mit „Post-Apollo". In cadrul in fata Republicii Chile se deschide o etapă ani, care a fost angaja- 1
şedinţei, reprezentantul gu tă ca interpretă a pro■ ,
priului scenariu ..Moar
vernului britanic a anunţat de largi şi profunde transformări sociale tea pe şine", (
câ nu mai intenţionează să
pnrlîcipe la realizarea progra SANTIAGO DE CHILE 5 construirii socialismului în Evocînd principiile funda STATISTICA J
mului spaţial. Marea Brilanîe (Agerpres). — Intr-un in Chile. Victoria unităţii popu mentale ale politicii exter Printre obiectele gă- l
ar fi urmat să contribuie la terviu acordat coresponden lare reprezintă începutul u ne a guvernului chilian, site anul trecut de poli■ (
finanţarea programului cu o tului ziarului „Izvcstia", nei noi etape în istoria sta preşedintele a arătat câ po tiştii care patrulează \
litica sa externă va fi orien
noul preşedinte al Republi
tului Chile.
pătrime din suma totală. In cii Chile, Salvador Allende. Salvador Allende a rele tată spre dezvoltarea celor noaptea pe străzile Ro ţ
asemenea condiţii, refuzul a subliniat câ în prezent în vat câ programul Unităţii mai cordiale relaţii cvi toa mei se află ; 5 oi, )
un cal, doi măgari, 1*
britanic a consemnat, totoda fata ţârii „se deschide o e- populare şi al guvernului te ţările lumii, independent iepuri, 21 găini, nume- ţ
tă, imposibilitatea realizării inpă de largi şi profunde chilian îşi propune să asi de orientările acestora. roase bastoane, 27 car- ^
transformări sociale, aces gure o dezvoltare mult mai Apreciind situaţia actuală
programului spaţial vest-eu- tea au devenit posibile da largă a democraţiei, să eli din America Latină, pre nete C.E.C., 800 dolori '
In ultimii ani. s-au mai
rnnenn. torită maturităţii şi forţei bereze ţara de imperialism, şedintele Allende a menţio găsit pe străzi: 13 le- l ^
In comunicatul dat publi organizaţiilor politice naţio să adînceascâ reforma agra nat câ, într-o formă sau al levizoare, 77 motociclete. *
cităţii la sfîrşiLul conferinţei nale. orientării «acestora spre ră. să naţionalizeze posesi ta. în diferite ţâri latino-a- 715 automobile 412 )
dezvoltarea economică a ţâ unile monopolurilor şi să merienne luptă şi se întă
se a rolă râ „divergenţele de resc forţele populare, care proprietari de. magazine {
rii. spre întărirea suverani pună în slujba naţiunii chi şi-au uitat cheile in u ,
păreri manifestate în sinul au obiective similare cu cele
tăţii ei politice şi crearea liene toate posibilităţile care însufleţesc astăzi po Şă. iar 12 nu şi-au incu \
reuniunii au determinat une iat seifurile. \
le, ţări să continue pe cont condiţiilor pentru începerea ţârii. porul chilian. fa foto : Tinere îaoţiene anlreninda-se în lupta de guerilă, în provincia Xieng Kuang.
propriu programul spaţial".
Redacţia şi administraţia ztarukil: Deva, itr. Dr. Petru O roza nr. 35. Teleloan*: 12317 şi 11588, Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva. 44065