Page 17 - Drumul_socialismului_1970_11

De ce se perpetuează
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

deficientele privind

gospodărirea nutreţurilor ?

întrebarea de mai sus re­ şi recoltatul culturilor de
vine în actualitate în pragul toamnă — s-au găsit soluţii
fiecărei ierni, o dată cu in­ eficiente pentru- strtngerea la
trarea animalelor în perioa­ timp a nutreţurilor de pe
da de stabulaţie Sosirea ano­ cîmp, evitîndu-se pierderile
timpului friguros (să nu ui­ de ordin cantitativ şi calita­
tăm că prognoza dată de me­ tiv din recoltă.
teorologi pentru luna noiem­ Dacă pentru astfel de gos­
brie este un serios semnal de podari ponte veni oriqînd iar­
alarmă în această privinţă) îi na, găsindu-i temeinic pregă­
găseşte pe crescătorii de ani­ tiţi. sfat şi unităţi ale căror
/ fk-3-1 ■ male din numeroase unităţi conduceri au lăsat undeva la
periferia preocupărilor rezol­
agricole cooperatiste cu mul­
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AE PC R $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN te probleme cheie ncrezolvn- varea s unei probleme hotârî-
toare pentru soarta realizării
te, dintre care se detaşează
restanţele mari existente la sarcinilor de plan în
transportul şi depcfrithrea fu­ sectorul zootehnic — res­
rajelor. pectiv asigurarea furaje­
Un proverb care exprimă lor şi gospodărirea cu maxi­
măsura reală a hărniciei lu­ mă răspundere a tuturor re­
ANUL XXII. NR. 4923 JOI 5 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI crătorilor din agricultură spu­ surselor de nutreţuri. Defici­
ne că „gospodarul se cunoaş­ enţele se perpetuează an de
^ i: ümauHM te după ogradă". Parafrazîn- an, aproape cu exactitate ma­
du-1, s-ar putea zice că felul tematică, datorită unei optici
cum arată depozitele de nu­ greşite încetăţenite în prac­
tica a numeroase conduceri
treţuri constituie oglinda ac­
ÎNCHEIEREA VIZITEI TOVARĂŞUIUI male. In această privinţă, de cooperative agricole care
tivităţii crescătorilor de ani­
de abia iarna fac o adevăra­
tă campanie de transportare
pentru cooperatorii din Lun­
NicoLAE mm « ir ca Moţilor constituie un,mo­ n furajelor de pe cîmp. Nu­
mai aşa se explică de ce. pî-
tiv de satisfacţie faptjn că
nâ acum, la
C.A.P. Şerel,
toate resursele furajere s-au
Ciula Mare, Sălaşu de Sus.
valorificat cu chibzuinţă,
la
Dîncu Mare, Batiz, Jeledinţi
ora actuală gâsindu-sc strîn-
să şi depozitată ■ în incinta
cît cantităţi reduse de nutre­
fermei de animale întreaga etc., nu s-au transportat de-
cantitate de fînuri obţinută ţuri la fermele de animale, o
din recolta anului curent. A­ bună parte din fînuri şi gro­
La Bled, în peisajul pitoresc Convorbirile oficiale precieri favorabile se pot face siere continuînd să-şi facă
„stagiul" pe locurile de recol-
şl la adresa conducerilor co­
operativelor agricole din Bre­
al Alpilor sloveni româno-iugoslave tea Mureşană, Sâlciva şi a al­ (Continuare În . pag. a .Z-a)
tor unităţi unde, paralei cu
desfăşurarea principalelor ac­
După încheierea cu succes pancartă, ca un frontispiciu al KRANJ 4 — Trimişii spe­ bescu, adjunct al ministrului ţiuni de sezon — semănatul
a fructuoaselor convorbiri ro- Intrării în localitatea Bled, ci­ ciali Agerpres transmit : afacerilor externe, Vasile
mâno-iugoslave, preşedinţii tim inscripţia „Dobro doşli !" Miercuri dimineaţă au conti­ Şandru, ambasadorul Repu­
Nicolae Ceauşescu şi Iosip („Bine aţi venit"). nuat la reşedinţa de lâ Brdo blicii Socialiste România la Deschiderea expoziţiei de fotografii cu pri­
Rroz Tito au făcut o vizită tn Pe străzile acestui îneîntâ- kod Kranj convorbirile între Belgrad.
cîteva pitoreşti localităţi mon­ tor centru climateric, cu nu­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Din partea iugoslavă au lejul celui de-al V-lea Congres al
tane din Alpii Sloveniei. meroase hoteluri moderne, cu secretar general al Partidului participat Stane Dolanţ, mem­
Şoseaua şerpuieşte în pantă, parcuri strălucind de bogăţia Comunist Român, preşedinte­ bru al Biroului Executiv al Partidului Muncii din Coreea
în mijlocul unui peisaj de o cromatică a toamnei, centru le Consiliului de Stat al Re­ Prezidiului U.C.I., Serghei In sălile Muzeului de isto­ Cîoroiu, directorul Muzeului
rară frumuseţe, dominat în vizitat de un mare număr de publicii Socialiste România, Kraiger, preşedintele Skupşti- rie a Partidului Comunist, a de istorie a Partidului Co­
depărtare de faimosul pisc excursionişti In toate anotim­ şi Iosip Broz Tito, preşedin­ nei Republicii Socialiste Slo­ mişcării revoluţionare şi de­ munist, a mişcării revoluţio­
Triglav, a cărui întreită creas­ purile anului, au ieşit In întî- tele Republicii Socialiste Fe­ venia. membru al Prezidiului mocratice din România, s-a nare şî democratice din
tă se profilează la orizont, pinare numeroşi localnici şi derative Iugoslavia, preşedin­ Uniunii Comuniştilor din Iu­ deschis miercuri, cu prilejul România.
desprinzîndu-se din pîcla sub­ turişti. Ei au făcut o caldă tele Uniunii Comuniştilor din goslavia, Duşan Gligorievici, celui de-al V-Iea Congres al Despre succesele obţinute
ţire, ca desenată de un penel primire celor doi preşedinţi, Iugoslavia. membru al Vecei Executive Partidului Muncii din Co­ de oamenii muncii din ţara
La convorbiri au participat
iscusit. E o zi în care soarele exprimîndu-şi prin urale, a­ din partea română llie Ver­ Federale a Republicii Socia­ reea, expoziţia de fotografii prietenă în construcţia socia­
îşi revarsă lumina şi căldura plauze, semne cordiale, senti­ liste Federative Iugoslavia, „Coreea — ţara Cionlima — lismului. despre dezvoltarea
cu o neobişnuită dărnicie pen­ mentele de vibrantă prietenie deţ, membru al Comitetului preşedintele părţii iugoslave se avîntâ spre înaltele culmi şi întărirea relaţiilor dintre
Executiv, al Prezidiului Per­
tru aceste locuri. Gazdele re­ faţă de poporul român vecin manent ai C.C. al P.C.R., în Comisia mixtă de colabo­ ale socialismului". partidele comuniste şi popoa­
latează că un asemenea splen­ prim-vicepreşedinte al Consi­ rare economică iugoslavo-ro- La vernisajul expoziţiei au rele celor două ţâri a vorbit
did început de noiembrie nu liului de Miniştri, Emil Drâ- inânâ, Iakşa Petrici, adjunct luat parte tovarăşii Virgil Ion Popescu-Puţuri, membru
a mai fost pe aceste meleaguri (Continuore In p o g o fl-b) gânescu, membru al Comite­ al secretarului de stat pentru Trofin, membru al Comitetu­ al C.C. al P.C.R., directorul
de cîteva decenii. tului Executiv al C. C. al afacerile externe, Iso NJego- lui Executiv, al Prezidiului Institutului de studii istorice
van. ambasadorul Republicii
la
Alertă pe verticalele Mintiei. Uriaşele macarale zoresc
Deasupra şoselei, pe o mare P.C.R., vicepreşedinte al Con­ Socialiste Federative Iugo­ înălţarea blocurilor spaţiale ale cazanului grupului energetic Permanent, secretar al C. C. şi sociat-politice de pe lingă
siliului de Miniştri, preşedin­ slavia la Bucureşti. nr. 4, ce va fi pus in funcţiune in primul an al cincinalului viitor. al PC.R., Ion Cîrcei şi Bujor C.C. al P.C.R. A luat, de a­
tele părţii române în Comi­ Convorbirile s-au desfăşu­ Sion, şefi de secţie la C.C. al semenea, cuvîntul Pak Bon
Plecarea spre patrie sia mixtă de colaborare eco­ rat într-o atmosferă cordia­ Foto : V. ONOIU P.C.R., Dan Marţian, secretar Son, însărcinatul cu afaceri
a.i. al R.P.D. Coreene la Bucu­
municipal
al
Comitetului
nomică româno-iugoslavâ, Va­
sile Vlad. şef de secţie la lă. dg deplină înţelegere reci­ Bucureşti al P.C.R., Nicolae reşti.
Miercuri dupâ-aminză, s-a mitetului Executiv al C.C. al C.C. al P.C.R, Nicolae Eco- procă TELEX 0 TELEX 0 TELEX
încheiat vizila de prietenie P.C.R., vicepreşedinte al Con­ •
făcută timp de două zile în siliului de Miniştri, Vasile COMUNICAT COMUN © bl
Iugoslavia de tovarăşul Vlad, şef de secţie la C.C. al O V £• §• 41 EXPOZIŢIE n
r
Nicolae Ceauşescu, secretar PC.R., Nicolae Ecobescu, ad­ oa mmm cincinalul actual * INDUSTRIALA n
Ui
-
general al Partidului Comu­ junct al ministrului afaceri­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, din Iugoslavia, Serghei Krai­ ut X
nist Român, preşedintele lor externe. secretar general al Partidului ger, preşedintele Skupştinei u In foaierul sălii Pala­
Consiliului de Stat al Repu­ Populaţia oraşului Kranj, Comunist Român, preşedinte­ Republicii Socialiste Slovenia, Să pregătim tului din Capitală s-a •
blicii Socialiste România, la care a găzduit timp de două le Consiliului de Stat al Re­ membru al Prezidiului Uniu­ cincinalul viitor • deschis miercuri o ex­ N
invitaţia tovarăşului Iosip zile această manifestare im­ publicii Socialiste România, nii Comuniştilor din Iugosla­ poziţie industrială in­ m
Broz Tito, preşedintele Repu­ portantă a prieteniei româno- a făcut o.vizită de prietenie via, -Duşan Gligorievici, mem­ u — ternaţională in cadrul w
y
blicii Socialiste Federative Iu­ iugoslave, şl-a luat un vibrant în Iugoslavia în zilele de 3 bru al Vecei Executive Fe­ u căreia uzine şi întreprin­
goslavia, preşedintele Uniunii rămas bun de la solii po­ şi 4 noiembrie 1970, la invi­ derale, preşedintele părţii iu­ A H deri din Austria. Franţa.
Comuniştilor din Iugoslavia, porului român. Pe traseul de taţia tovarăşului Iosip Rroz goslave în Comisia mixtâ iu- • Italia, R.F. a Germaniei •
împreună cu conducătorul la palatul rezidenţial de la Tito, preşedintele Republicii goslavo-română de colaborare In toate întreprinderile judeţului X şi România prezintă di­ u
partidului şi statului nostru, Brdo kod Kranj spre aero­ Socialiste Federative Iugo­ economică, Iakşa Petrici. ad­ U verse produse î sîrme şi
<J
la această vizită au luat par­ port, pe străzile oraşului îm­ slavia. preşedintele Uniunii junct al secretarului de stat u benzi rezistive conduc­ P5
te llie Verdeţ, membru al Co­ podobite cu drapelele Romă- Comuniştilor din Iugoslavia. pentru afacerile externe, Iso H toare. cabluri şi conduc­ X
mitetului Executiv, al Prezi­ In cursul vizitei, au avut NJecovan, ambasadorul Re­ 0 tori electrici etc.
publicii Socialiste Federative
diului Permanent al C.C. al loc convorbiri la Brdo-Kranj, Iugoslavia în Republica So­ FORŢA DE MUNCA stabilizată, Expoziţia rămîne des­ •
P C.R.. prim-vicepreşedinte al (Continuare li», pagi ’ o '4*o) între t o v a r ă ş i i Nicolae X chisă pînfi la 7 noiem­ H
Consiliului de Miniştri, Emil Ceauşescu, secretar general al cialistă România. U brie. (7
r
mi
Drâeănescu, membru al Co­ Partidului Comunist Român, In cadru) convorbirilor, ca­ u ei
H IN CONSTRUCŢIE
X
preşedintele Consiliului de re s-au desfăşurat într-o at­
NOI TRIAJE
Stat al Republicii Socialiste mosferă de prietenie, cordia­ calificată, utilizată raţional la C FEROVIARE.
Sos* rea in Capitală România, şi Iosip Broz Tito, încredere reciprocă, s-a efec­ A început construcţia O
litate. deplină înţelegere şi
preşedintele Republicii Socia­
H
liste Federative Iugoslavia, tuat un schimb de păreri cu X u triajelor feroviare O- 2
preşedintele Uniunii Comu­ U) radea-est, Ciulniţa şi n
Miercuri scara, s-a înapo­ de secţie la C.C.-al PC.R., şi privire In relaţiile bilaterale H X
iat în Capitală, venind din Nicolae Ecobescu, adjunct al niştilor din Iugoslavia, la ca­ si problemele actuale ale vie­ BAZA RITMURILOR Videle, Potrivit proiec­
RS.F Iugoslavia, tovarăşul ministrului afacerilor externe. re au participat : ţii internaţionale şi ale miş­ 0 telor elaborate de Insti­ •
Nicolae Ceauşescu, secretar La sosire, pe aeroportul Bâ- Din partea română tova­ cării comuniste şi muncito­ tutul de specialitate al
general al Partidului Comu­ neasa. erau prezenţi tovară­ răşii : llie Verdeţ, membru al reşti internaţionale. precum X u Departamentului Căi­ H
IM
1*1
nist Român, preşedintele şii : Emil Bodnaraş, Paul Ni- Comitetului Executiv, al Pre­ si o informare asupra mersu­ mi lor Ferate, în aceste r ir
u
Consiliului de Stat al Repu­ culescu-Mizil, Virgil Trofin, zidiului Permanent al C.C. al lui construcţiei socialiste în h centre feroviare se vor X
blicii Socialiste România, ca­ Maxim Berghianu, Florian P.C.R., prim-vicepreşedinte al cele două ţâri Înalte ale producţiei construi linii principale
re la invitaţia tovarăşului Dânâlache, Constantin Drâ- Consiliului de Miniştri, Emil Cei doi preşedinţi au con­ O şi auxiliare dc mare re­ •
Iosip Broz Tito, preşedintele gan, Janos Fazekas, Petre Lu­ Drăgânescu, membru al Co­ statat. cu mare satisfacţie că. X zistentă, rampe necesare N
mitetului Executiv al CC. al
Republicii Socialiste Federa­ pii, Manea Mânescu, Dumitru în perioada care a trecut de O dată cu dezvoltarea teh­ tăţile Industriale ale judeţului In această perioadă şl, fără u ... manipulării mărfurilor ei
tive Iugoslavia, preşedintele Popa, Dumitru Popescu, PC.R., vicepreşedinte a] Con­ la ultima lor înlîlnîre din nicii, cu Introducerea ştiinţei pe perioada cincinalului actual discuţie, de folosirea mal bu­ UI şi vc~ fi montate alte r m
h
Uniunii Comuniştilor din Iu­ Leonle Râutu, Vasile Vilcu, siliului de Miniştri, preşedin­ septembrie 1969, de la Porţi­ şt a metodelor moderne de or­ arată că, atit la nivel de ju­ nă, mai eficientă a forţei de instaivlii de transport. X
goslavia, a făcut o vizită de Ştefan Voitec, Iosif Banc, Pe­ tele părţii române în Comisia le de Fier. relaţiile de priete­ ganizare în producţie, utiliza­ deţ cît şl la fiecare întreprin­ muncă. 0 In vederea asigurării u-
de
mixtâ româno-iugoslavâ
prietenie în această ţară. tre Rlajoviei, Miron Constări- nie. bună vecinătate şi cola­ rea raţională a forţei de mun­ dere, forţa de muncă a fost Dacă aceasta este situaţia nui grad înalt de sigu­ •
împreună cu tovarăşul t; *cscu, Mihal Dalea, Mihai colaborare economică, Vasile borare multilaterală dintre că şi a fondului de timp ma­ organizată, condusă şi utilizată pe ansamblu nu se poate spu­ X ut ranţă a circulaţiei tre­ H
Nicolae Ceauşescu s-au îna­ ( re, Vasile Patilîneţ. Ion Vlad, membru supleant al Republica Socialistă România xim disponibil capătă noi va­ in condiţii superioare. In ac­ ne acelaşi lucru despre pro­ -J nurilor, triajele vor fi ej
UI
CC. al P.C.R., şeful Secţiei
poiat tovarăşii : llie Verdeţ,. Stânescu, vicepreşedinţi ai relaţii externe a C C. al şi Republica Socialistă Fede­ lenţe ’ şi dimensiuni. Orice tualul cincinal producţia globa­ blemele de detaliu ale utili­ (h dotate cu echipament m
X
membru al Comitetului Exe­ Consiliului de Miniştri, mem­ P.C.R. Nicolae Ecobescu. rativă Iugoslavia, bazate pe fracţiune de timp. in condiţi­ lă Industrială a crescut cu 41,7 zării forţei de muncă şl In tehnic ultramodern, re­
cutiv, al Prezidiului Perma­ bri ai C.C al PC.R., ai Con­ membru supleant al C.C. al egalitate în drepturi. încrede­ ile noii producţii mecanizate la sută, in timp ce numărul special despre gradul de folo­ * alizat de către uzinele «
nent al C.C al P.C.R.. prim- siliului de Stat şi ai guver­ P.C.R., adjunct al ministrului re şi respect reciproc, precum şl automatizate, are astăzi va­ mediu anual al salariaţilor u- sire a fondului de timp In X electrotehnice din ţară.
bl
vicepreşedinte al Consiliului nului, conducători ai institu­ afacerilor externe, .şi Vasile si colaborarea rodnică dintre lori Impresionante. De aceea t.llizaţi pentru realizarea el a industrie. Pe total judeţ, (n •J H
"1
de Miniştri, Emil Drăgânescu, ţiilor centrale şi organizaţii­ Sandru, ambasadorul R S. Partidul Comunist Român şi folosirea eficientă, cu maxi­ scăzut cu 765. Se desprinde aceşti cinci v»nl unităţile in­ U PREGĂTIREA r
membru al Comitetului Exe­ lor obşteşti. România în R S. F. Iugosla­ Uniunea Comuniştilor din Iu­ mum de randament, a resurse­ deci concluzia că întregul spor dustriale au pierdut din tim­ H TEHNICO. ei
0
cutiv al C.C. al PC.R., vice­ Au fost de faţă Bojidar Bu- via. goslavia s-au amplificat şi îm­ lor umane din întreprinderi al producţiei — de peste 4.5 pul maxim disponibil peste e pro d u ctiv a A
preşedinte al Consiliului de cumiricî. însărcinat cu afaceri bogăţit cu noi forme de cola- este principala rezervă de 43,9 milioane om-ore, timp ELEVILOR m
Miniştri, preşedintele părţii ad-inlcrim al R.S.F. Iugosla­ Din partea iugoslavă, tova­ creştere a productivităţii mun­ miliarde Iei — s-a obţinut pe în care se putea realiza o IrJ Ministerul Invfiţămîn-
X
române în Comisia mixtă ro­ via In Bucureşti, şi membri răşii: Stane Dolanţ, membru (Continuate In . pog. g 4-a) cii seama creşterii productivităţii producţie în valoare de circa 3 lului a difuzat in întrea­ *
mâno-iugoslavâ de colaborare ai ambasadei iugoslave. al Biroului Executiv al Pre­ Analiza în dinamică a utili­ muncii, creştere determinată 2.7 miliarde lei, adică ceva M ga tară instrucţiunile cu
privire
Ia
preeătirea
economică, Vasile Vlad, şef (Agerpres) zidiului Uniunii Comuniştilor zării forţei de muncă din uni­ de dotările tehnice Intervenite te 420 milioane Iei, mai mult _ • *
mal mult decit produc anual
tchnico-productivă a e-
$
toate unităţile miniere din Ju­
levilor din învftţămîntul
deţ cu un efectiv de 42 000 de
X
fii
S
1970-1971.
motivate. întreruperile şl în­
anul şcolar
Intr-o atmosferă de caldă salariaţi. Numai absenţele ne­ ** de cultură generată, în rr
-
Conform măsurilor pre­
voirile în decursul cincinalului
şi statului nostru, de preocu­ Participare mai activă a producţie în valoare de pes­ X fi realizată în ateliere- 0
manifestare a ataşamentului
. studenţilor faţă de politica in­ au provocat o pierdere de • conizate. pregătirea va *
ternă şi externă a partidului
şcoală sau în secţiile de
(d
pări stăruitoare pentru ridi­ decit valoarea producţiei cc mi producţie, ale întreprin­ r­
Intre păduri şi carea nivelului învăţămintului se realizează în anul curent H derilor. de către maiştri- r m
instructori, ingineri, pro­
la I.M. Hunedoara, Barza şi
universitar şi educarea multi­ £ X
mlaştini— laterală a viitorilor specialişti, Tebea. Iată deci câ numai * în fesori de fizică şi chi­
domeniul utilizării fondului de
mic. In clasele I-VU1. 9
de curînd, la Institutul de mi­ rezolvarea problemelor vieţii universitare timp maxim disponibil unită­ ut de pildă, se va acorda
Mato Grosso ne din Petroşani, a avut loc ţile industriale dispun de î- u o mare atenţie însuşirii *4
■J
conferinţa Uniunii Asociaţiei t- m
r
Studenţilor care a analizat, în mense rezerve interne încă cunoştinţelor tehnice şi ei
Tofl cci care au pfi(rnn9 nevalorificate. tehnologice, formării şi X
Adine In Jungla din centrul lumina prevederilor Congresu­ pregătire teoretică şi practică, • consolidării deprinderi­
continentului sud-nm erlcan, o lui al X-lea al P.C.R., a Di­ întîlnirî cu specialişti din pro­ reieşit cu pregnanţă şi une­ Discuţiile au scos în eviden­ Cu toate acestea sint foarte 0
dată rclntorşl la civilizaţie, au rectivelor C.C. al P.C.R. şi a cu convingeri politice şi ideo­ ducţie. Asociaţia a constituit le deficienţe- Munca depusă ţă că rezultatele slabe Ia în­ dese cazurile clnd întreprin­ X lor de organizare a mun­
(Ü
descris un Mato Grosso al tri­ logice ferme, conferinţa Uniu­ un sprijin preţios al organiza­ de Consiliul Uniunii Asociaţii­ văţătură se datoresc şi supra­ derile industriale se plîng de -J cii. de calcul şi desen bl
burilor neprim itoare de Indios, Legii învăţămintului, activita­ u tehnic, de executare a u- P)
al obsesivelor tam -tam url, al tea acesteia, de la alegerile nii Asociaţiilor Studenţilor a ţiei de partid, al conducerii lor Studenţilor nu şi-a atins încărcării pe ani de studii, ca­ lipsa forţei de muncă, fără a
primejdiei peştilor piranUas. precedente pinâ în prezent, a subliniat modul în care, în institutului in domeniul edu­ în totalitate scopul. Privit prin renţelor ce apar în activitatea ţine seama de faptul că resur­ nor lucrări de montaj. '
Exploratorul Italian WALTER perioada raportată, studenţii caţiei etico-cetâţeneşti a stu­ prisma situaţiei la învăţătură, de laborator, dotării insufi­ sele forţei de muncă sint li­ • In şcolile din mediul X
BONATTI se opreşte SnsA *- ales noul organ de conducere, mitate. Astfel unităţile minie­ urban, băieţii vor efec­ •
supra unui alt aspect al a­ delegaţii la conferinţa muni­ din Valea Jiului s-au achitat denţilor, domeniu în care s-au în anul universitar trecut, doar ciente a bibliotecilor cu studii
cestui ţinut de legcndA — şi de principalele lor sarcini obţinut succese ce s-au con­ 83 ]a sută din studenţii în­ şi cărţi de specialitate, aşa-zi- re şi forestiere pun adesea X tua cu precădere lucrări
anume viaţa „fazcndclor“ sl cipală a U.T.C. şi la conferin­ profesionale, politico-ideologi- cretizat printr-un comporta­ scrişi au promovat. Numărul sei „exigenţe mărite" din par­ nereallzarea planului de pro­ ut de traforaj, lăcătuşerie,
J
a locuitorilor lor. ţa a VlII-a a U.A.S.R. ce. A fost, de asemenea, abor­ ment demn în societate din ducţie pe seama lipsei forţe­ bl operaţii cu caracter elec­ P
h
Frogilo ovioneto măreşte cu La lucrările conferinţei au însemnat al celor râmaşi re­ tea cadrelor didactice, mani­ lor de muncă, clnd chiar în trotehnic. iar fetele — X
fîecore clipă distanţa dintre luat parte tovarăşii Ioachim dat modul în care studenţi partea majorităţii studenţilor. petenţi sau exmatriculaţi tre­ festată cu prea multă precăde­ Interiorul lor sint foarte mari © lucru de mină şi gos­ 0
Institutului de mine Petroşani
noi şi crestele Sierreî de Mo M<»ga. membru al C.C al O latură importantă a acti­ buie să dea mult de gîndil re numai în sesiunea de exa­ pierderile de timp datorate
podărie La sate, activi­
rojuaco. O dolă trecuţi de rî- P.C.R, prim-secretar a| Comi­ participă Ia activitatea de cer­ vităţii profesionale, care a Consiliului Uniunii Asociaţii­ mene (studenţii Alexandru absenţelor nemotivate şi în­ y. tatea tchnico-productivă
n
ul Parono, peisojul ce se dea­ tetului judeţean de partid, cetare ştiinţifică, cum consi­ stat în permanenţă în atenţia lor Studenţilor, întregii colec­ Duducă, Tiberiu Bâlăneanu voirilor. Mai mult decit atit, la UI a elevilor se va desfă­ H
-j
pănă în faţa ochilor s-a schim­ Clement Negruţ, prim-secretar liul asociaţiei s-a ocupat de Consiliului Uniunii Asociaţii­ tivităţi de cadre didactice, etc.). unităţile C E l.L Deva se re­ »■ şura. eu orcoonderenţă. r ei
bat co prin iormec. Puţinele al Comitetului municipal de întărirea disciplinei universi­ lor Studenţilor, a fost activi­ pentru a-i mobiliza în aceeaşi Fără îndoială, e necesar ca clamă lipsa forţei de muncă X
culturi au dispărut, co şt dru­ partid Petroşani, Viorel Faur. tare, de sprijinirea decanate­ tatea de cercetare ştiinţifică măsură pe toţi tinerii studioşi procesul inslructiv-educativ ce în condiţiile cînd numărul me­ • în agricultură.
murile — proctic inexistente în prim-secretar al Comitetului lor în îmbunătăţirea planuhr desfăşurată în cele 13 cercur la îndeplinirea principalei lor diu scriptic planificat al sala­ Instrucţiunile menţi­ 0
Moto Grosso sorbite por* judeţean al U.T.C., prof. dr de învâţâmînt şi programelor, ştiinţifice studenţeşti Demnă îndatoriri sociale — învăţătu­ se desfăşoară în cadrul I.M. riaţilor este permanent depă­ X onează. de asemenea, că H
că de vegetaţie. De la poole- ing. Aron Popa, rectorul I.M în funcţie de viitoarele atribu­ de remarcat e creşterea îm- ra — deoarece au existat în Petroşani să fie trecut cu mai şit. Este desigur un parado.x bl elevii claselor IX-X n
r
—
le munţilor, prinsă in cleştele Petroşani. Ghcorghe Ungurea- ţii practice ale inginerului şi hucurâtoare a numărului slu anul universitar trecut serioa­ multă îndrăzneală printr-un care va trebui să stea în aten- mJ vor studia amănunţit e- ei
X
nurilor Paranâ şi Paraguay iiu. activist al U.A.S.R,, cadre subinginerului. denţilor oare abordează divei* se deficienţe în privinţa con­ larg proces de îmbunătăţire şi Icctrotehnica şi desenul
tehnic. în vederea obţi­
se deschide imensitatea mlaş­ didactice, invitaţi din cadrul încă din prima sâplâmînâ se teme ale cercetării (35 din tinuităţii şi ritmicităţii studiu­ ZEVEDFI ŞTEF « nerii ulterioare a unei •
tinii numita de localnici „el personalului tehnîco-adininis- a anului universitar . trecut, 03 de lucrări prezentate la ul­ lui individual, s-a simţit o i-estructurare. E necesar, aşa directorul Direcţiei calificări prin' şcoala
pontonol". trativ. Consiliul Uniunii Asociaţiilor tima sesiune ştiinţifică au fost interpretare greşită a noţiunii judeţene de statistică X Ut H
n
Analizând modul în care a­ Studenţilor şi-a diferenţiat premiate, iar 10 selecţionate de „timp liber" (timp creat M. BODEA tí mi profesională sau prin u- ] r ei
sociaţiile studenţeşti din ca­ munca pe om şi grupe de stu­ pentru sesiunea de comunicări prin modernizarea planurilor fm» cenicie Ia locul de mun- X
ţContinuar«1h pag. g. 4-a) drul Institutului de mine con­ denţi, a organizat consfătuiri ştiinţifice pe ţară). de învâţâmînt, prin reducerea că. 1
tribuie Ia sprijinirea corpu­ la care au participat cadre di­ Din darea de seamă, din numărului de examene şi li­ (Continuore in ROÇ ® (Continuare In*pog. S 2-a) m w
lui profesoral în formarea vii­ dactice cu experienţă, simpo­ discuţiile purtate, alături de TELEX £ TELE“ 0 TELEX
torilor specialişti cu înaltă zioane, informări ştiinţifice, rezultatele bune obţinute, au mitarea cuantumului de ore).