Page 18 - Drumul_socialismului_1970_11

DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 4923 £ JOI 5 NOIEMBRIE 1970

îmbunătăţirea calităţii PARTICIPARE MAI ACTIVA De ce se perpetuează

f f

produselor — îndatorire A ASOCIAŢIEI STUDENŢILOR deficienţele ?

de mare răspundere (Urmare din pag. 1) de mai multă receptivitate fa­ stitutului, cadrele didactice şl (Urmore din pag. 1) derile nu s-au îndeplinit nici
timp de către conducerea in­
în proporţie de 80 la sută. In
ţă de activitatea productivă,
să reacţioneze mal prompt la
sursele de nutreţuri suculen­
mare a organizaţiei de partid.
tot ceea ce apare nou tn do­ studenţii, sub directa îndru­ condiţiile cînd o parte din re­
La adunarea de dare de sea­ peste program pentru a se în­ mercial al preparatelor şl con­ meniul activităţii economice şl In încheierea discuţiilor te au rămas ne valorificate,
mă şi alegeri a organizaţiei cheia ciclul de fabricaţie. In servelor. după cum sublinia secretarul tehnico-ştlinţlfice. Iar marea a luat cuvîntul tovarăşul tare. Oricîte „scuze" s-ar pre­ Iar planul U tnsllozârl nu s-a
de bază de Ia secţia de pre­ acest scop, s-nu făcut propu­ Realizarea unor produse de general al partidului nostru, masă a studenţilor să fie obiş­ Ioachim Moga, prim-secretar at zenta, atîta timp cît unităţile îndeplinit nlct în proporţie de
parate din carne şi conserve neri pentru asigurarea acestui bună calitate este o sarcină de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nuită de pe băncile facultăţii Comitetului judeţean de partid. sînt puse în situaţia de a în­ 50 la sută, se mat poate oare
a întreprinderii Judeţene de sector cu scule şi materiale şi bază în activitatea de produc­ In cuvtntarea rostită cu pri­ cu întreg specificul muncii Vorbitorul a arătat câ bilanţul registra pierderi Irecuperabile vorbi despre o hrănire cît de
industrie alimentară, comu­ pentru policalificarea meseria­ ţie, o datorie de onoare a lejul deschiderii anului uni­ minereşti. Activitatea practi­ muncii studenţilor de la I.M. din producţia de nutreţuri, cît satisfăcătoare a animale­
niştii au dezbătut !n mod de­ şilor care răspund de repara­ muncitorilor, maiştrilor şi in­ versitar actual, ca studentul să că şi de producţie, de labora­ Petroşani este pozitiv, ceea ce ele nu pot contribui cu nimic lor la C.AP. Hapolt, Ronpo-
osebit îndatoririle ce le revin rea şi întreţinerea utilajului. ginerilor, el au obligaţia s& albă timp să citească, să poa­ tor, a studenţilor, trebuie să relevă strădaniile acestora de la redresarea rezultatelor ne- toc, Rârâşti, Ruş! şî Berii) 7
pentru aprovizionarea popu­ De asemenea, în urma propu­ realizeze mărfuri de calitate tă studia In cadrul facultăţii, ocupe locul principal în timpul a obţine succese în activita­ satisfârătoare înregistrate tn Dar cooperatorii din Rîrcea
laţiei cu preparate şt conser­ nerilor s-a stabilit să se ela­ superioară, să se preocupe per­ să poată lucra mai mult în la­ de învăţămînt. tea universitară. Apreciem câ sectorul zootehnic, la îndepli­ Mică se pot considera satis­
ve din came In mod ritmic boreze un grafic mai adecvat manent de îmbunătăţirea cali­ borator, să fie mal bine asis­ In domeniul muncii cultu- tn răstimpul care s-a scurs de nirea obligaţiilor asumate fa­ făcut! de „performanta" de...
şi de bună calitate. de revizii şi reparaţii pe utila­ tăţii produselor. Acest dezide­ tat şi Îndrumat de profesor. E ral-artlstice şi sportive, arăta ia conferinţa precedentă a ţă de fondul centralizat al 00 tone nutreţuri însllozate.
Dintre toate unităţile noas­ je şl maşini, iar sectorul me­ rat major se înfăptuieşte nu­ necesar, în acelaşi timp, ca asistentul Robert Czibula, a* crescut nivelul de pregătire statului, Tgnorînd în mod ne- care asigură doar necesarul
fiecare profesor să răspundă
tre — spunea tovarăşul Nico- mai prin participarea activă şi de un grup de studenţi, să-i vem o activitate palidă, a- universitară, câ majoritatea permis iniţierea de măsuri e­ pentru un Tot de 12-14 voci
lae Ptrvu, directorul Întreprin­ mobilizarea largă a tuturor cunoască cum se comportă in ceasta.tn primul rînd datori­ studenţilor s-au străduit să-şi nergice pentru strîngeree şl cu lapte ? Surprinde şt fap­
tul câ la CA.P. Rîrsâu se aş­
depozitarea la timp e furaje­
derii — secţia de preparate salariaţilor la muncă şi pune­ procesul de învâţâmînt şi cum tă faptului că nu dispunem de însuşească temeinic cunoştin­
şi conserve din carne Deva a rea în valoare a iniţiativelor acţionează în întreaga viată instructori pricepuţi. Din a­ ţele de specialitate, învătînd lor, pe lîneă diminuarea pro­ teaptă să se ohţlnâ o produc­
obţinut în acest an cele mai Alegeri creatoare ale acestora. In ca­ personală Acesta să nu con­ ceastă cauză şi numărul stu­ cu seriozitate şi pasiune, fiind ducţiei cauzală de înlîrzlerea ţie bună de lapte fără nlct
bune rezultate. Acesta este un drul secţiei este necesar, aşa sidere că şl-a încheiat activi­ denţilor care participă efectiv conştienţi de sarcinile care Ie recoltatului. Ia C A P. Vaîdeî. un kg de stloz I
merit al comuniştilor, al în­ cum au subliniat mal mulţi tatea o dată cu predarea ia asemenea activităţi e des­ revin, manifestînd în acelaşi Roşcanl, Bretea Streluluî şi Necesitatea evitării pierde­
tregului colectiv de salariaţi, în organizaţiile vorbitori, să se organizeze tn cursului, ci să asiste şi să În­ tul de redus. Se simte lipsa timp o atitudine demnă de altele, se înregistrează cu se­ rilor din recolta de furaje o-
care au depus eforturi pentru mod sistematic cursuri de ca­ drume întreaga muncă de stu­ unei baze sportive. înfiinţarea studenţii zilelor noastre. Suc­ ninătate pagube apreciabile, blîgâ organizaţiile de partid,
realizarea sarcinilor de plan de partid lificare şi specializare. diu, de laborator şi de produc­ anul acesta a unei noi forma­ cesele dobîndite sînt rodul e­ care contabilizate ar echivala conducerile CA.P., pe specia­
atît cantitativ cit şl calitativ. Pentru buna desfăşurare a ţie a studentului, particlpînd ţii de muzică uşoară, reacti­ forturilor conjugate ale cor­ cu vnlorl de ordinul miilor lişti1 şl pe toţi cooperatorii să
şi zecilor de mlî de lei, da­
Planul de producţie şi cel de activităţii economice organiza­ activ împreună cu el la toată varea formaţiei de dansuri pului profesoral şi reflectă torită prelungirii neaşteptat facă o mobilizare masivă a
desfacere a fost depăşit atît la ţia de bază şl conducerea sec­ această activitate. denotă că interes există, dar e totodată aportul asociaţiilor de mult a transportului re­ tuturor forţelor şî mijloacelor
preparate cît şl la conserve şi ţiei — aşa cum au propus cei necesar ca acesta să fie spri­ studenţeşti la mobilizarea stu­ coltei. la încheierea grabnică a
nu s-au înregistrat refuzuri canicului şef din cadrul între­ care au luat cuvîntul — se vor Deficienţe au apărut şi In jinit de conducerea Institutu­ denţilor la învăţătură, la res­ transportului şi depozitării
De asemenea, este de neîn­
din partea beneficiarilor. prinderii să controleze şl să îngriji ca sarcinile de produc­ programul de organizare a lui, de consiliile şi birourile pectarea eticii universitare, la ţeles uşurinţa cu care pre­ furajelor, tirmărindu-se toto­
dea ajutor sectorului de re­
practicii în producţie, afirmau
In trimestrul IV — subli­ paraţii şl întreţineri al acestei ţie să fie defalcate pe luni, studenţii Dumitru Man, Gobri- asociaţiilor studenţilor pe ani cultivarea pasiunii pentru cer­ şedinţii şl Inginerii din une­ dată gospodărirea cu maximă
nia directorul întreprinderii secţii. decade, zile şi om pentru ca el Constantinescu, Nicolae Pal- şi facultăţi cetarea ştiinţifică, pentru în­ le unităţi au privit şî privesc chibzuinţă a producţie! asi­
—, pentru a asigura şl In O mare atenţie au acordat flecare formaţie şl salariat în cu, Grigore Calotă. Tocmai Pentru a le insufla studen­ suşirea a tot ce este nou în acţiunea de însilozare a fura­ gurate astfel îneît animalele
continuare o cît mal bună a- comuniştii calităţii producţiei. parte să ştie concret ce sorti­ ţilor o mai accentuată apropi­ ştiinţă, tehnică şl cultură.’Ne­ jelor. Ca urmare, cu toate câ să fie hlne întreţinute şl hră­
provlzionare a populaţiei cu Noi lucrăm — spuneau Wlliam ment de mezeluri şl conserve practica, care se dovedeşte un ere pentru studiul individual, ajunsurile ce apar trebuie în­ s-a stabilit un plan sub limi­
preparate şi conserve, colec­ Segedy şl Arcadie Molnar — trebuie să realizeze, Iar deca­ factor esenţial în pregătirea pentru organizarea practicii în lăturate cît mal curind. ta oricăror posibilităţi, preve­ nite pînă la recolta anului vi­
tivul secţiei trebuie să depu­ cu o materie primă uşor alte- dei se va analiza modul cum viitorilor specialişti, mai ales producţie, la un nivel cores­ In continuare, primul secre­ itor.
nă un interes deosebit pentru rabilă şi de aceea trebuie să se îndeplinesc prevederile pla­ pentru o ramură ca mineritul punzător (pentru că în fond şi tar ai Comitetului Judeţean de
a se achita cu cinste de aceas­ respectăm cu stricteţe reţete­ nului atît din punct de vedere şi căreia conducerea de partid ei trebuie să manifeste mai partid s-a referit la activita­
tă sarcină şt, în acelaşi timp, le de fabricaţie. Fiecare ope­ calitativ cît şl cantitativ. Pen­ şl de stat îl acordă o mare a­ multă preocupare faţă de a­ tea viitoare a asociaţiilor stu­ MAGAZIN FRUNTAŞ
să asigure condiţii cît mal bu­ raţie trebuie făcută la timpul tru o mal bună folosire a for­ tenţie, a fost lăsată pe planul ceastă latură) e necesară in­ denţilor. Acestea trebuie să
ne pentru pregătirea produc­ el pentru că orice întîrziere ţei de muncă şi a timpului de secund. Sînt mulţi studenţi, tensificarea activităţii comisiei contribuie în mal mare măsu­
ţiei şl îndeplinirea planului în Influenţează negativ calitatea. lucru sînt necesare, în afarn după cum afirmau vorbitorii politico-ideologice, lucru reie­ ră la intensificarea pregătirii O abundentă aprovizio­ gen Raţă. a participat la fi­
1971. Nouă nu ne este îngăduit şl nu cursurilor de calificare şl per­ amintiţi, care au învăţat teo­ şit din cuvintele studentului studenţilor pentru învăţătură, nare, o bună reclamă a nala pe ţară a concursului
retic tainele meseriei de Ingi­
Din discuţiile purtate de că­ avem dreptul să livrăm consu­ fecţionare. şl măsuri pentru ner miner, dar n-au văzut un Nicolae Paicu. Membrii con­ pentru însuşirea temeinică a mărfurilor, o servire exem­ „Buna servire1’.
plară — iată caracteristicile
mai buna organizare a pro­
Exprimată în cifre, hăr­
tre Slmion Moş, Ioan Maler şl matorilor produse care nu se ducţiei şi a muncii, a aprovi­ abataj cameră al Văii Jiului, ducerii comisiei nu răspund în cunoştinţelor predate, să dez­ principale cu care maga­ nicia în muncă a lucrători­
volte răspunderea personală a
alţii, a-a arătat că pentru bu­ încadrează în normele de ca­ zionării tuturor sectoarelor. sau unul de minereuri, de sa­ aceeaşi măsură încrederii a­ fiecăruia faţă de îndeplinirea zinul „Metalo-sport" al coo­ lor din magazinul „Metalo­
na desfăşurare a producţiei es­ litate. Calitatea produselor re, o instalaţie modernă de cordate. Aceleaşi aprecieri pot perativei de consum din Ha­ sport" e concretizată în rea­
te necesar să se la măsuri ca trebuie respectată de fiecare Comuniştii au exprimat în preparare existente la ora ac­ fi extinse şl referitor la acti­ obligaţiilor şcolare, să contri­ ţeg îşi înlîmpină cumpără­ lizarea integrală a sarcini­
sectorul de întreţinere şi re­ muncitor, maistru, tehnician unanimitate hotărî re a de a fi tuală în ţară. In acest caz, vitatea desfăşurată de comi­ buie la legarea mai strlnsâ a torii. în plus. responsabilul lor la vînzări. pe cele trei
paraţii Bă-şl facă mal bine da­ şl inginer. Toţi avem datoria la înălţimea sarcinilor şl de a cum va putea absolventul, o siile socială, cultural-sportlvă învâţâmîntului de practică. A­ unităţii — Octavian Buzdu­
toria şi să asigure funcţionarea să muncim cu răspundere şi mobiliza întregul colectiv pen­ dată intrat în mină sau mun­ etc. Dar nu numai comisiile sociaţia trebuie să se preo­ gan — a reuşit să formeze trimestre, chiar depăşirea a­
normală a utilajelor şi maşi­ să ne Îngrijim ca pe poarta tru îndeplinirea planului de ca de cercetare să participe asociaţiilor studenţilor mani­ cupe diferenţiat de studenţi, aici un colectiv de lucrători cestora cu 141 000 lei, ceea
nilor. Nu de puţine ori, din secţiei să lasă numai produse producţie aşa cum a fost su­ din prima zi la activitatea de festă minusuri, ci şi Consiliul să manifeste maximum de e- care fac cu adevărat cinste ce reprezintă un spor valo­
cauza defectării unor maşini, de bună calitate. De asemenea, plimentat pe trimestrul IV şi producţie, să se încadreze în Uniunii Asociaţiilor Studenţi­ xigenţâ faţă de frecvenţa aces­ comerţului din Haţeg. Sem­ ric echivalent cu 287 000 iei.
s-au produs 6teţgnârl, iar oa­ o mare grijă trebuie acordată prevederile planului de stat mod corespunzător în colecti­ lor. între care colaborarea, tora la cursuri, seminaril şi nificativ este şi amănuntul fată de mărfurile vîndute a­
menii eu trebuit să fie reţinuţi în continuare aspectului co- pe 1971, angajtndu-se totodată vul de muncă? E necesar, prin munca colectivă Iasă mult de lucrări de laborator, să des­ nul trecut, în aceeaşi peri­
să acorde cea mal mare aten­ dorit. făşoare o muncă politică edu­ că unul din vînzători, Eu­ oadă.
ţie calităţii şl să producă ceea urmare, ca conducerea Institu­ Referindu-se la problemele cativă de Ia student Ia stu­
ce solicită populaţia şi cores­ tului, cadrele didactice, asoci­ ridicate de studenţi, rectorul dent, în scopul creării unei
punde gustului consumatorilor. aţia studenţilor să dea dovadă IM. Petroşani, prof. dr. ing. opinii hotârîte împotriva ace­
Deservirea populaţiei tele bune obţinute de asocia­ sâ-i ajute pe studenţi în preo­
lora care manifestă delăsare,
Aron Popa, arăta că rezulta­
0 nouă promoţie de farmacişti ţia studenţilor — pentru că cuparea de cercetare ştiinţifi­ Uzina M.M.R. Simeria
că, în acţiunile
cultural-ar-
la bunul plac ciul farmaceutic Ia Deva, absolvenţii farmacişti au au fost asemenea rezultate — activitatea asociaţiei — a spus
tistice. Un loc important în
De
Ofi­
curind.
trebuie consolidate şi dezvolta­
făcut vizite in cadrul ofi­
ciului şi al unor farmacii,
s-a prezentat farmacişti, pentru cunoaşterea specifi­ te printr-o strădanie şi mai în încheiere tovarăşul Ioachim ANGAIEAZA URGENT
o
nouă
susţinută, prin punerea în va­
Moga — îl constituie educa­
promoţie
al gestionarului ? absolvenţi de ai institu­ cului de muncă. Intr-o loare a întregului potenţial cii comuniste, al unei compor­ S T R U N G A R /
ţia studenţilor în spiritul eti­
spiritual de care dispun stu­
convorbire avută cu tova­
telor
medico-farmaceutice
din Bucureşti, Cluj şi Tg. răşul Constantin Delagrea- denţii. LI se cere, în acelaşi tări demne în societate.
timp,
acestora o participare
Recent organele Inspectora­ gazia unităţii unor prieteni şl Mureş. Proaspeţii absol­ ca, directorul Oficiului far­ mal Intensă la conducerea in­ ☆ Pîata se va face conform M.C.M. 914/1968.
tului comercial de stat au efec- cunoscuţi. Cînd se vinde oceos- venţi vor fi reportizaţi în maceutic Deva, ni s-a fă­ stitutului, în cadrul consilii­ Conferinţa a adoptat un plan Salariaţii beneficiara de abonamente gratuite
tuot un control la magazinul a- ta contitote de faină ?, după localităţile Vata, Bfiita. cut cunoscut că orga­ de activităţi care, completat po C.F.R. De asemenea se acorda permise de că­
lîmentar 50 din oraşul Sime- ce „s-a terminat" pentru alţi Crişclor, Călan, Lupenl, nele locale ale puterii lor profesorale şi pe facultăţi,
rla. Magazinul era bine apro­ cumpărători ? La întrebarea Vulcan. Haţeg şi Pctrila. de stat din localităţi­ care trebuie să devină adevă­ şl concretizat cu propunerile lătorie C.F.R. gratuite pentru salariat şî familie.
vizionat cu majoritatea produ­ inspectorului comerclol : de ce înainte de prezentarea la le unde vor fi reparti­ rate tribune de dezbatere a şl concluziile reieşite din dis­
selor alimentare, Intre altele, nu se pune fn vînzare aceasta posturi, ei sînt instruit! la zaţi noii farmacişti au a­ problematicii complexe care cuţii, va da posibilitatea obţi­
cu 1 600 kg fălnâ olbâ, 620 li­ cantitate de faină ? gestiona­ sediul Oficiului farmaceutic nunţat că Ie vor pune a­ frâmtntă institutul. Lipsurile nerii unor rezultate mai bune
tri ulei, Insâ la întrebările pu­ rul unităţii o răspuns că „nu Deva, in vederea cunoaşte­ cestora la dispoziţie ime­ în noul an universitar, va
se de cumpârâtorl gestionaru­ ore cine să o preombaleze". rii temeinice a noii lor ac­ diat sau fntr-un viitor a­ care au apărut pe parcursul a- contribui la îmbunătăţirea
lui Petru Avrom sau vînzâtoare- „Dar uleiul de ce nu s*o pus tivităţi, a sarcinilor ce le propiat — în funcţie de po- nulul de studiu trecut vor fi muncii tuturor asociaţiilor pe Combinatul siderurgic
lor din magozin venea răspun­ în vînzare ?" (acesta nu trebu­ revin în funcţie de postu­ înlăturate în cel mal scurt ani şi facultăţi.
sul : „nu ovem făină albă", „nu ie preambalat). Intreboreo a rile ce le vor ocupa. Pe sibllltăţi — spaţiile nece­
avem ulei" sou „nu se dă făină rămas fără răspuns. lingă pregătirea teoretică, sare de cazare. Hunedoara
olbă- etc. La acest magazin nu s-a mal
In urma verificării actelor se pus In vînzare ulei din dota
constata câ la data de 5-6 oc­ de 29 septembrie 1970, dată cu sediul in oraşul Hunedoara
tombrie 1970 magazinul a pri­ Io core se afla în vînzare u­ str. Dr. Petru Groia nr. 8
mit cantitatea de 2 000 kg fă­ lei îmbuteliat iar ce! apropiaţi FORŢA DE MUNCA
ină albă, Iar la data de 9 oc­ magazinului (gestionarului, mol A N G A J E A Z Ă U R G E N T
tombrie 1970, cu toate că nu precis spus), erou serviţi direct
s-a pus în vînzare nld o can­ din mogazîo unităţii, neţinînd muncitori calificaţi în meseriile;
titote de faină, mol exista tn cont că oceste produse sînt de factorii de decizie, nu au prevăzute In viitorul clndnal STRUNGARI,
mogazla unităţii door contito- destinate o fi puse la dispoziţia fost înlăturate sau reduse la sînt necesare eforturi care să
lea de 1 800 kg făină olbă. cumpărătorilor şi nicidecum lo (Urmor* din pag. I| minimum posibil. Pentru Ilus­ ducă la sporirea eficienţei LĂCĂTUŞI,
Din cele dedarote de gestio­ cheremul gestionorului pentru trare se poate arăta câ uni­ muncii In toate sectoarele de ELECTRICIENI,
narul unităţii, reiese că în da­ o servi numai pe cine vreo. tăţile forestiere au schimbat activitate şl mal ales în In­
ta de 6 octombrie 1970 în loc Se pune întrebarea : unde (ia conducerii acestei unităţi în cursul acestui an în medie dustrie, ramura de bază a e­ ZIDARI,
de 800 kg mogazînu! a primit este operativitatea, buna deser­ pentru a fl lichidat. de 2,4 ori toţi muncitorii, iar conomiel judeţului. Fenomene COCS ARI,
numai cantitatea de 720 kg, Iar vire a populaţiei ? Conduce­ Un alt element care dove­ la minele din Valea Jiului ca Indisciplina în muncă, circu­
pentru cantitatea de 80 kg s-a rea O.C.L. Alimentara Deva e deşte Insuficienta organizare peste 30 la sută din muncitori laţia nejustificată a forţei de LAMINATORI,
primit suma de 320 lei şl sacul dotoore să răspundă cu mă­ şl utilizare a forţei de muncă au o vechime mal mică de 9 muncă de la un loc la altul, precum $1 MUNCITOR] NECALIFICAŢI intre
gol de către vînzătooreo Eli- suri disciplinare. este faptul câ sînt multe ca­ luni la actualele locuri de întreruperile şt In general, vîrstele de 18 şl 50 ani.
sobeto Soroghl. De asemeneo, zuri clnd planul se Îndepli­ muncă. pierderile de timp sub orice
carttitateo de 75 kg făk ' olbă NICOLAE IORDACHE neşte şl se depăşeşte indife­ Din aceste cîteva exemple formă trebuie să râmînă de Pentru Informaţii suplimentare cel Intere­
o fost vlndută direct d'tn ma­ Inspector comercial de stat rent dacă există sau nu toţi se desprinde concluzia câ sînt domeniul trecutului. Ele nu saţi se vor adresa Combinatului siderurgic Hu­
mal au ce căuta între hotare­
muncitorii planificaţi. Practic, necesare măsuri urgente care le noului cincinal în care sînt nedoara. serviciul personal, (clefon 1450, Infe­
fenomenul trece neobservat, să repună In atenţia comite­
nefiind resimţit de cel direct telor de direcţie problema Inserate prevederi de cea mal rior 114.
angajaţi în producţie, iar de gospodăriri) resurselor umane mare însemnătate atît pentru Se asigura Imediat cazare la căminele mun­
mal multe ori nici de condu­ sl să fie ridicată la nivelul economia Judeţului, cit şi pen­ citoreşti pentru necăsătoriţi şl masă contra
Expoziţie filatelică ceri, de unde rezultă conclu­ importanţei pe care o are ca tru întreaga economie naţi­ cost.
zia câ încă nu sînt asigurate
onală.
factor determinant al desfăşu­
pîrghille necesare pentru a de­ rării normale a procesului de
Filatells! pasionat, Ale­ lecţionar de aproape un. termina conducerile unităţilor producţie. Nu este admis ca
xandru Kcll prezintă, la Casa sfert de veac, seriile expuse şt colectivele de muncă să e- acum, etnd flecare minut cos­
de cultură din Brad, o in­ ca şl clasoarele puse la dis­ conomlseascâ forţa de muncă. tă enorm, cînd orice încetini­
teresantă şi deosebit de bo­ poziţia vizitatorilor şi pre­ Structura de personal al În­ re de ritm însemnează râmî- A
zentate cu competentă de nere în urmă să Irosim timpul
gată expoziţie filatelică. expozant propun un antre­ treprinderilor are o mare In­ cu milioanele de om-ore. i
fluenţă asupra utilizării efici­
Rodul unei munci de co­ nant dialog filatelic. ente a forţei de muncă. In Este o pierdere Irecuperabilă, întreprinderea
prezent slnt variaţii substanţi­ ce echivalează cu miliarde de
ale ale schemei de personal lei şi care, în ultimă Instan­
de la o unitate Industrială la ţă, lezează dezvoltarea econo­
alta şl chiar Intre unităţi de mică şl nivelul de trai al po­ DEZfNSECTII
acelaşi profil, dotare tehnică porului. de gospodărire
Opţiune pentru excursii... urientate Personalul tehnlco-adminlstra- triale prevăzută pentru viitorul
Amploarea dezvoltării Indus­
şl complexitate a producţiei.
cincinal nu ne mal permite să
tlv se menţine Încă ridicat in-
trucît în multe întreprinderi
nu ae merge cu fermitate pe facem risipă de timp. Sarcini­ comunală
le sînt mari şl nu se vor pu­
linia restrîngerll acestuia, ceea tea realiza dectt cu eforturi
— e toamnA şl mă încearcă, — Or mal ff. Apoi ne Invită Ţobta, un scblmb de experien­ ce Influenţează negativ pro­
ciudat, sentim ente potrivnice — al la Sarmlzcgetusa, Ia peştera ţă şcolară Intre şcolile profe­ suplimentare şl cu mobiliza­
„strlngertl de po drumuri* şi MezJad. sionale din Călan şl Vlaltlţa, ductivitatea muncii şl folosi­ rea Intr-un grad tot mal Înalt
un dor do liolnar cum mA-ncer- — Dacă am fi din Valea Jiu ­ o excursie de două zile Ia Si­ rea raţională a forţei de mun­ a rezervelor interne din fle­
ca tn vară. lui unde nl so propune de că­ naia — Predeal — Braşov — şi locativă
— Ce facem, nc restrlngem In tre filiala din Petroşani să m er­ Bran, altele de cltc o zj şl că. Ca Ilustrare se poate ară­ care Întreprindere. Traducerea
casâ şl ne lăsăm visării? gem? Jum ătate la Cluj şl Sibiu. ta câ Centrala cărbunelui Pe­ In fapt a sarcinilor prevăzute
— Ne mal putem ocupa $1 — In oxcursle la Hunedoara, — Ajunge, avem de unde n­ troşani are 9,5 la sută per­ In viitorul cincinal este cu a-
altfel tim pul. să vizităm... Iege. Stil ce, Insă? 'Ml se pare sonal tehnlco-adminîstrativ In tlt mai necesară cu cît la ni­
— In lecturA sau la club. — ...castelul CorvlneşlUor şl câ toate filialele s-nu înţeles
— Lectura nu poate sA-M o­ combinatul. asupra unul lucru: ploâ cc nu timp ce la C.M.N. Deva pon­ velul anului 1975 orice oră 1-
cupe tot tim pul liber. Cil despre — Al tras cu ochiul? vede toată lumea am atoare dc derea acestuia trece de 16 la rosltâ va însemna o pierdere DEVA
club... Slnt donr clteva In tot — Nu dar bănuiesc. Altunde­ excursii din Judeţ clteva obiec­ sută. Cauzele acestei stări de
de producţie cu 20,3 la sută
Judeful fn m ăsură să se dove­ va? tive şl localităţi, spre altele nu zent, în condiţiile cînd costul DEnorizm
dească ospitaliere. Dar mal pu­ — La Tlrgu Jiu cu vizitarea se mal pleacă. Ţinta m ajorităţii lucruri constau în aceea câ nu maî mare declt cea din pre­
tem prinde „ultim ul tren “ al complexului sculptural Brăncuşl, excursiilor organlzato dc filia­ sînt Încă determinate optim
excursiilor înainte de cAdorcn la Sarmizegetusa, la. Timişoara lele noastre O.N.T. este, cu u- corelaţiile care se nasc in mod orei din 1975 va fl cu 7,8 la De asemenea anunţăm că
zăpezii. ,. , In schimb dc experienţă cu In- nolc excepţii, cam aceeaşi In
— Ai dat de urm a vreunei Ini­ slltutcle tehnice de aici. lot cursul anului. Şl mal e ce­ obiectiv intre diferitele cate­ sută mal mare ca cel pe care
ţiative? — Excursii pentru studenţi? va: nl ac propune ca tn(r-o gorii de personal — muncitori, ¡1 suportă economia în acest an. ANGAJAM
— Sigur, a O.N.T.-ulul. Toate — Sigur. La Cluj cu vizita­ excursie de o zl şl Jum ătate, ingineri, tehnicieni, maiştri, e-
filialele şl-au făcut un program rea... care se reduce adesea Ia o zl, In perspectivă problema u-
bogat plnă la ÎS noiem brie. — ...Grădinii botanice. să vizităm ctte două-trel oraşe. conomlştl, funcţionari. De a­ tilizârll raţionale a forţe) de ŞOFERI PENTRU AUTOBUZE Şl CA­
— Atunci să-l consultăm. — Iar mi-o lei Înainte? As­ Ce fel de vizită mal o ?l aceea, ceea, este de datoria fiecărei muncă şl a timpului de lucru
— Filiala Hunedoara ne pro­ cultă mal bine ce organizează ca a acceleratului prin gară? conduceri de întreprinderi să
pune excursii la Sarmlzcgetusa, filiala Deva. Tururi ale Judeţu­ — Critici? Parcă era vorba să capătă o şl mal mare comple­ MIOANE
la rezervaţia cu zimbri de la lui pentru elevii din Deva, Sl* căutăm leac Împotriva splce- stabilească structura optimă de xitate dată de evoluţia gradu­
Haţeg, la casa mcm orlolă „Au­ nicrla şi Hia la Brad, Tebca. nulul de toam nă. personal în funcţie de specific lui de tehnicitate a utilaju­
rel Vlalcu". Ne mal propune s.1 Gurabnrza. Sarmizegetusa, H a­ şi de condiţiile concrete pe COŞARI
— Al dreptate, nu-l
frumos
vizităm prin O.N.T. Drndul. Tc- ţeg, Hunedoara, Orăştle, Gcoa* să-! cauţi gazdei ceartă cu lu ­ lui şl a conţinutului modern
bea Iar aici m ormlntul lui A­ gin. Aurel Vlalcu. m inarea. Una insă tot trebuie care Ie are. al muncii, ceea ce va Influ­
vram lancu şi gorunul Iui — Toate Intr-o zl? s-o mal zic. Nu ştiu de cind Faţă de rezervele şl defici­ enţa în mare măsură alcătu­ pentru Deva, Cristur şi Hărău.
Horla. . iniţiativele şcolilor sînt atribuite enţele existente în acest do­
— Astea ar îl nişte excursii — Nu, excursii scurte de efte O.N.T.-ulul. irea structurilor optime ale for­
potrivite pentru elevi! o Jum ătate de 2i, după cursuri — Te referi In schimbul dc meniu, apreciem câ organele ţei de muncă pe fiecare în­
— Chiar lor le slnt destinate. Apoi excursii de o zi şi Jum ă­ experienţă dintre şcolile profe­ de decizie din unităţile econo­ treprindere. Dezvoltarea pro­ Cei interesaţi se pot adresa între­
Are şi pentru noi In plan ex­ tate p e.traseu l Lainici — Tlrgu sionale Călan şl v|a)il|a? mice nu s-au ocupat şl nu
cursii la Cluj cu vizitarea Gră­ Jiu - Tlsmana. Pentru adulţi — La acela şi la altele. ducţiei In viitorul cincinal im­ prinderii personal sau prin telefon nr.
dinii botanice şl n cabane» So­ un tur nl Banalului cil vizita­ cunosc toate laturile economi­ pune mărirea gradului de ca­
meşul Itecc, la Timişoara şl rea oraşelor Lugoj. Timişoara, — Treci sl fu eu vederea. ce, tehnice, soclal-umane şi lificare a muncii. Se prevede
Arad etc. Arad. Aceasta se organizează Probabil se simte, nevoia dc a morale ale utilizării raţionale 11315—13753 şi 11538.
— Destul. Alic filiale ce ne peniiu salariaţii Uzinei „Victo­ nrezcnla In faţa opiniei pu­ ca pinâ în 1975 raportul din­
propun? ria* Călan. Nc mal pofteşte la blice un program propriu cit a forţei de muncă. Numai aşa tre muncitorii calificaţi şl to­
— Cea d i n ' Brad nc ispiteşte Poiana Braşov, cu „Italic“ In mal bogat. se explică faptul câ gradul de talul muncitorilor să ajungă
eu excursii de o zi la Hune­ oraşele Sibiu, Făgăraş şl Braşov. — Fie. Noi unde mergem? utilizare a forţei de muncă la 79,5 la sută, Iar necesarul Salarizarea se face conform H.C.M.
doara, eu vizitarea castelului — Alţii, vreau să zic alte
Corvlneştllor şl a combinatului... filiale, re pregătesc? — Unde vor mal fl locuri li­ scade de Ia o perioadă la alta suplimentar de muncitori ca­
— Crezi că mai sînt brădenl — Haţccu) — trei excursii dc bere. şl câ fenomene ca indisciplina lificaţi să fie în medie de a­ 914/1968.
care nu Ic-au văzul? cltc o zl lo Deva, Mintia, Brad, TH. MARCUŞ In muncă, absenţele nemotiva­ proape 8 000 muncitori anual.
te, fluctuaţia, deşi cunoscute Pentru realizarea sarcinilor