Page 2 - Drumul_socialismului_1970_11

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 4920 ,® DUMINICA 1 NOIEMBRIE 1970 .

GENERALA SHU SEIECTIVA ? Combinatul siderurgic

Hunedoara

Am întrebat cîţiva secre­ dezbâtînd cu predilecţie ace­ în procesul lnstructlv-educa- greutate putem cumpăra ali­
tari de organizaţii de bază le probleme care determină tlv. mente, zarzavaturi, de-ale
cum văd dările de seamă şi în măsură hotârîtoare înfăp­ Cu totul altceva s-a Inttm- mîncăril. Plata salariilor se cu sediul in oraşul Hunedoara
dezbaterile din adunări — tuirea sarcinilor economice şl plat în adunarea generală a face cu mare întîrzlere. Un str. Dr. Petru Grora nr. 8
anume ca o radiografie ge­ politice. organizaţiei de bază de la singur casier plătitor umblă
nerală, deci o analiză a tu­ Unele adunări însă nu pri­ sectorul „Retezat" al U.E.L. cu banii din parchet In par­ A N G A J E A Z A U R G E N T
turor problemelor, sau una mesc capacitatea de a discer­ Haţeg. Aici, discuţiile au pus chet. Care parchet ere nenoro­ muncitori calificaţi in meseriile :
selectivă, adică eu accente ne cu claritate ceea ce este la o parte şi bruma de pro­ cul să fie ultimul, primeşte
pe unele mai importante, fundamental de ceea ce este bleme specifice muncii de banii după 8-10 zile. Asisten­ STRUNGARI,
cheie, cum se spune ? Toţi colateral, de unde 6e creează partid, oprlndu-se în exclusi­ ţa medicală are şl ea... boli­ LĂCĂTUŞI,
au manifestat predilecţie o dezbatere amalgamată, cu vitate asupra altora, de natu­ le ei i n-ai un pansament, o
pentru o analiză asupra „de toate pentru toţi", în ca­ ră soclal-administrativâ. E tlncturâ de Iod Despre con­ ELECTRICIENI,
principalelor probleme, a a- care e greu să mal înţelegi bun sau râu acest lucru ? Să trolul sănătăţii să nu mai ZIDARI,
cclora care vizează obiectul rolul şi aportul organizaţiei vedem. Toţi cei care au luat vorbim*.
activităţii din unităţile în de partid. O astfel de adu­ cuvîntul au arătat că secto­ Aceste nereguli ca şl alte­ COCSARI,
care îşi desfăşoară munca. nare a fost cea de la Liceul rul se află într-o situaţie de­ le asemănătoare au fost au­ LAMINATORI,
Foarte bine. dar de ce a- zite de la fiecare vorbitor,
lunci unele dări de seamă, astfel Sncît problemele mun­ precum şi MUNCITORI NECALIFICAŢI între
dar mai ales unele dezba­ cii de partid au rămas pe virstele de 18 şi 50 ani.
teri se „împrăştie" sau, în dinafară. Adunarea s-a trans­
alte cazuri. îşi schimbă tirul format într-o autentică şedin­ Pentru informaţii suplimentare cel intere­
pc ţinte lăturalnice, neviza­ ţă sindicală Cine este vino­ saţi se vor adresa Combinatului siderurgic Hu­
te iniţial, ori vizate doar vat de această deplasare a nedoara, serviciul personal, telefon 1450, infe­
parţial. Vom încerca să centrului de greutate al dezba­ rior 114
dăm un răspuns, punînd în terilor ? Cei care au luat cu­
evidenţă modul în care s-au vîntul ? Nicidecum. Dimpo­ Se asigură imediat cazare la căminele mun­
desfăşurat citeva adunări trivă. Oamenii au ridicat a­ citoreşti pentru necăsătoriţi şl masă contra
generale. ceste probleme pentru că — cost.
Comuniştii din schimbul tot ei subliniau — au mai fâ-
B al laminorului de B00 mm cut-o de multe ori dar nu s-a
de la C. S Hunedoara au rezolvat nimic. Astfel stînd (n secţia de nasturi a 1.1.L. Deva lucrează ţi muncitoarea
aşezat în centrul dezbateri­ pedagogic din Deva. Aceasta plorabilă în privinţa îndepli­ lucrurile este firesc să le Eugenia Oniga, care dovedeşte o bună pregătire profesională.
lor, aşa cum este de altfel a avut, ca toate adunările si­ nirii sarcinilor de plan şi că spună acolo unde au nădej­
cerinţa, tocmai problemele milare, două puncte pe ordi­ acest lapt se datorează unor dea cea mal mare. Da, dar
majore ale îndeplinirii pla­ nea de zl : discutarea activi­ cauze pornite din slabul spri­ astfel adunării generale î s-a
nului şi angajamentelor. Fap­ tăţii biroului organizaţiei de jin pe care colectivul de aici răpit putinţa de a dezbate Uzina M.M.R. Simeria
tul este firesc, pentru că aici bază In lumina cerinţelor pu­ îl primeşte din partea unită­ problemele muncii de partid
lucrează oameni care îşi dau se de partid şcolii, educaţiei ţii. Aprovizionarea formaţi­ pentru care a fost convocată PREŢUL TERGI­
bine seama de Implicaţiile şl alegerea noului birou. De ilor de lucru cu piese de ea fiind deplasată. de la vi­
multiple ale producţie! de fapt însă în adunare s-au fă­ schimb, carburanţi, scule se zarea exigenţelor comuniste ANGAJEAZA URGENT
metal în economia româneas­ cut referiri directe şl indirec­ face cu mare întîrzlere şl în spre sfera de probleme a că­
că. Aceste Implicaţii, prin ur­ te la un mare număr de pro­ cantităţi Insuficiente, ceea ce ror soluţionare nu cade în VERSĂRILOR S T R U N G A R I
mare, lărgesc considerabil bleme, ceea ce poate da uşor împiedică brigăzile sâ-şl fa­ atribuţiile sole directe. De ce
sfera de acţiune a organiza­ Impresia unei dezbateri am­ că datoria în condiţlunl bune. s-a întîmplat asa ? Pentru că
ţiei de partid. Nu vom Înşi­ ple. Dar nu numărul mare Pentru edificare vom reda conducerea unităţii coordona­ Plata sa va face conform H.C.M. 914/1968.
ra toate aprecierile ce s-au de probleme şi aspecte din d!n cuvîntul celor care s-au toare din Haţeg acordă un Salariaţii beneficiară de abonamente gratuite
făcut In adunare la adresa care nu mal distingi esenţia­ exprimat în adunarea gene­ sprijin extrem de slab sec­ pe C.F.R. De asemenea se acorda permise de că­
nivelului şl calităţii muncii lul de neesenţial înseamnă rală. torului „Retezat", nu rezolvă
de partid. Ne vom opri asu­ dezbatere profundă şl amplă, Damaschln Dărfibant, şef cu promptitudine cerinţele e­ lătorie C.F.R. gratuite pentru salariat şi familia.
pra aspectului care a concen­ ci descifrarea cu claritate a de parchet : „N-avem carbu­ lementare dar fireşti ale co­ ces economic, do restanţe şi minusuri n-au survenit spon­
trat cel mal mult atenţia, a­ verigilor care atrag după ele ranţi la parchet. Trebuie să ne lectivului de aici. In astfel tfifiSHB m
nume că organizaţia de par­ lanţul problemelor vieţii şco­ rugăm de şoferi să ne aducă de condiţii nu este surprin­ tan, peste noapte, cl îşi ou originile în lunile precedente.
tid a determinat obţinerea u­ lare, găsirea soluţiilor care cîte un butoi de benzină sau zătoare situaţia cu totul ne- Adică de cînd Intr-o verigă sau alta a producţiei ou o-
părut şi s-ou dezvoltat germenii unor deficienţe In orga­
nor rezultate meritorii In dau acestora rezolvarea feri­ motorină". rorespunzâtonre în care se a­ nizarea şi conducerea activităţii economice. /\
sporirea producţiei, îmbună­ cită. Vrlnd-nevrînd adunarea Aurel Cristian, tractorist : flă sectorul din punctul de
tăţirea calităţii metalului şl a dizolvat problemele activi­ „Venim la atelier pentru cîte vedere al îndeplinirii sarcini­ Restanţele de care vorbim astăzi nu reprezintă nimic
reducerea pierderilor, dar nu tăţii biroului, ale activităţii o reparaţie, dar aici nu gă­ lor de plan. altceva decit preţul sever, plătit cu monedă forte tergi­ întreprinderea
se ocupă cu Insistenţă de e­ specifice de partid într-o şe­ sim ce ne trebuie. De 3 luni Trei adunări, trei moduri versărilor, animărilor, promisiunilor gratuite şl rabatului
ducarea oamenilor. Parado­ dinţă ce poate semăna cu un la atelier nu se găseşte oxi­ de a dezbate problemele. Spe­ la exigenţă al conducerilor. Iar realităţile din întreprin­
xal, în acest schimb, In care consiliu pedagogic sau cu u­ gen pentru o sudură. Pînâ nu răm că evocarea lor a pledat derile restanţiere aduc numeroase şi solide argumente
se obţin cele mal bune rezul­ na sindicală. Faptul nu este de mult n-aveam strungar, a­ destul de convingător pentru în acest sens. In principal, neîndeplînireo indicatorilor de de industrie locală Deva
tate economice, se întîlnesc şl surprinzător, dimpotrivă, este cum strungul este în repara­ o developare selectivă a pro­ plan se manifestă in unităţile ale căror conduceri ignoră
cele mal multe acte de Indis­ o expresie a locului pe care ţii. Iţi trebuie un furtun, nu-l blemelor, ea punînd mai bine mareo răspundere ce le revine de a preîntimpina dificul­
ciplină, ce 8e exprimă cu ma­ îl ocupă organizaţia de par­ găseşti. Mai bine să nu vii la în evidenţă ceea ce trebuie tăţile şl a le depista înainte ca ele să-şi facă efectul ne­
re pondere prin nerespectarea tid în viaţa şcolii, loc care ae atelier I". făcut în viitor. Şi lucrul a­ gativ. De aceea, riscînd ca cele de mai sus să „ofenseze" Str. Or. Petru Groza, nr. 20,
instrucţiunilor de lucru, de cere a fi altul — de condu­ Ion Măţăoanu, şef de bri­ cesta este util pentru efici­ „amorul propriu" al onor oadre de conducere, ne vedem
unde dimensionări şl marcări gadă : „Lasă foarte mult de enţa muncii de partid. obligaţi să spunem că din păcate aşa se petrec încă lu­ telefon nr. 11460
greşite, amestec, supraîncăl­ » cător politic al întregii acti­ dorit grija pentru condiţiile crurile în unităţile cu „tradiţie" în neonorarea sarcinilor
ziri de materiale, manevrări vităţi, de intervenţie plenară de muncă şi viaţă. Cu multă C. ARMEANU economice, îndeosebi pe la „Marmura" Simerio, U.E.L.
neeorespunzâtoare etc. Tn le­ Haţeg, l.l.l. Brad şl în alte cîteva locuri. ORGANIZEAZĂ PREGĂTIRI DE MUNCITORI CALIFICAŢI
gătură cu toate acestea adu­ ■■■■■ -■■■■ \ O categorie aparte o formează acele conduceri care, PRIN UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA în meseriile :
-
narea a criticat cu asprime deşi sesizează zonele critice şl neconeordanţele activi­
activitatea neeorespunzâtoare tăţii, precum şl cauzele care le generează şl stabilesc • LĂCĂTUŞI MECANICI
a biroului, care nu a acţio­ Informarea şi documentarea in procesele decizii şi măsuri de redresare, nu acţionează efectiv în 0 TIMPLAR!
nat operativ pentru combate­ direcţia normalizării. Şl în acest caz exemplele sînt nu­
rea actelor de indisciplină. meroase, Ele se localizează moi ales în unele exploatări Se pot prezenta tineri intre 14-18 ani absolvenţi ai şcolii
Multe abateri grave slnt tre­ miniere unde de multe luni se preconizează aceleaşi mă­ generale de 8 ani. Durata şcolarizării este pentru lăcătuşi
cute cu vederea, adunîndu-se suri pentru întensiNcarea extracţiei, fără corespondenţă mecanic] de 3 ani şi pentru iimplari de 2 ani.
în timp. Hotărîrea adoptată de conducere şi organizare in producţia efectiva. înscrierile se pot lace pînâ la data de 5 noiembrie 1970,
de adunarea generală oblică Preţul plătit pentru pasivitate, inconsecvenţă şl lipsă la sediul întreprinderii, biroul personal.
noul birou al organizaţie! de de perseverenţă, pentru tergiversarea finalizării deciziilor Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul întreprin­
bază să întrenrindă acţiuni Dezvoltarea muItllaieralA a ducerea societăţii contem porane gorllor şl studenţilor, precum sau masurilor de redresare este acelaşi — neîndeplînireo derii.
ample şi de eficienţă economiei naţionale reflectata vin să definească prin aplicarea şi lucrătorilor din aparatul de unor importanţi Indicatori tehnici, economici şi financiari
in ampla dezvoltare a ram uri­ lor o economie modernă m ulti­ stat şi a! organizaţiilor obşteşti.
Revenind la opţiunea secre­ lor economice, a ştiinţei, teh­ lateral dezvoltată, competiţlona- Publlcnţillc CLD.S.P. (buleti­ din planul de stat. . ,
tarilor organizaţiilor de ba­ nicii, artei şl culturii II deter­ la pe plan mondial. ne de Inform are, reviste de re ­ Contracararea acestor anomalii de conducere, acum
cu
U rm ărirea
şl
aplicarea
ză consultaţi remarcăm fap­ m ini pe specialiştii din ţara consecvenţa In ţara noastră In ferate şl caiete selective tem a­ cînd s-o Intrat efectiv In etapa decisivă a finalizării ulti­
noastrfl ce nctlveazA tn domenii
tul că adunarea generală de cu profil teoretic sau practic, toate domeniile de activitate a tice) au drept scop prezentarea mului an ol cincinalului, se Impune cu o necesitate acută
cit mal operativă şl cuprinză­
la laminorul de 000 mm a de a ri perm anent Ia curent cu celor mal noi descoperiri, pro­ toare a Informaţiilor apărute în toate întreprinderile restante. Căile şî modalităţile con­
tot ceea ce s-a creat mat nou cedee de lucru şl echipam ente tn publicaţiile de specialitate
realizat o analiză selectivă, pe plan mondial In domeniul m oderne slnt posibile num ai In (periodice, cărţi) In străinătate crete de operare sînt, desigur, de competenţa şl la latitu­
respectiv. condiţiile unei perm anente in­ şl In ţara noastră şl Intrate In dinea exclusivă ‘o conducerilor vizate. De aceea nu este MINISTERUL
Aceasta obligaţia este cu atlt form ări şl docum entări. bibliotecile din ţară In domenii
mal Imperioasa cu cit ştiinţa Necesitatea Inform ării şl do­ ca ştiinţele economice, fllnzofie- cazul să le inventariem. Subliniem Insă cu tărie că nece­
sitatea ca planul sâ fie îndeplinit cu rigurozitate în toate
Expoziţie In ansam blul ei şl cea a fleca­ cum entarii perm anente este cu loglcA, sociologie, psihologie, Is­ capitolele şl secţiunile sole şi în toate compartimentele
rul domeniu m archează o per­
atlt mal m are cu cit diferitele
torie-arheologie, teoria şi isto­
m anenta îmbogăţire prin cuno­ cunoştinţe specifice unor dome­ ria literaturii şl artei, ştiinţe Ju­
ştinţe, metode de lucru, Apara­ nii de activitate variată slnt ex ­ ridice, lingvistică şl filologie. economiei judeţului obligă conducerile şi pe conducători
i Studiile şi pro- ; zarea sa. puse zl de zl prin publicarea a Im portante cercetări cu profil sâ fie într-o permanentă stare de alertă, să fie mereu I N D U S T R I E I
tura şl In special prin organi­
mal
Stadiul actual al celor
zeci de mii de reviste şi lucrAri
Mnl m ult ca orlclnd sc poate de specialitate. Nu exagerăm social-politic şl economic, p re­ prezenţi în zonele critice ale întreprinderilor, sâ-şl con­
| punerile de sis- j vorbi astAzI de o evoluţie dloa- dacA afirm ăm cA informaţiile cum şl perspectivele ce urm ea­ centreze prin excepţie atenţia asupra obiectivelor care
mtcA nu numai a ştiinţelor teh ­ din domeniile ştiinţei şl tehni­ ză a fi atinse In diferite dom e­ nu au fost şl nu sînt încă realizate. Şl aceasta In ce! mol
tematizare a nice el şl a ştiinţelor sociale. cii slnt anual de ordinul mili­ nii sdclal-polltlce şl economice scurt timp şi fora nici o omînare. Altfel, In locul redresării
slnt incluse fn cadrul unei co­
oanelor.
Experienţa unor ţArl cu o eco­
nomie avansntA şl cu tradiţie In asemenea condiţii nici u­ lecţii de lucrări Intitulată „Pro­ riscă ca la scadenta finală o anului preţul plătit pentru
municipiului In domeDlul ştiinţific şl tehnic ţa sA se Informeze şl să fie la grese. Direcţii. Tendinţe*. tergiversări şi inconsecvenţă să se amplifice (n dauna L E M N U L U I
nul specialist nu-l stă In putin­
unor
Prin Interm ediul acestei colec­
conflrmA cA elaborarea
procedee moderne de conduce­ curent cu ceca ce este nou in ţii slnt prezentate metodele şl Intereselor generale ole economiei.
Deva re, organizare şl urm drlre o domeniul sAu de activitate dacA tehnicile de cercetare In ştiinţe­
dcsfAşurArlI unor procese eco­ nu va face apel la instrum ente­ le 90cialc şl politice.
| Comitetul executiv al nomice ponte fi tot ntlt de efi­ le operative de Inform are crea­ Problema utilizării forţei de
| Consiliului popular al mu­ cienta in m ulte cazuri ca şl ela­ te tn acest scop. muncă, a resurselor şl a gradu­ ORGANIZEAZĂ CURSURI POSTLICEALE PENTRU CA­
Centrul de inform are şl docu­
avan-
borarea unor tehnologii
! nicipiului Deva anunţă SAtC. m entare !q ştiinţele sociale şl lui de calificare, precum şl pro ­ O.C.L. Comerţ mixt Brad LIFICAREA IN URMĂTOARELE MESERII :
blemele legate de prognoză şl
I populaţia că, in perioada Subliniind rolul progresului politice ol Academiei de Ştiin­ planificare socială ca şl aria 0 fasonator mecanic — durata două luni cursuri teore-
şi
I 1—8 noiembrie 1970, se va tehnic, trebuie sA apreciem tot- ţe Sociale Socialiste Politice a largă a problem elor privind con­ % tlce şî o fună de practică
Romănla
odAtA In mod corespunzător a ­
Kcpubllclt
| deschide o expoziţie in bu­ portul adus In buna desfăşurare (C.I.D.S.P.), creat In acest an, ducerea societăţii, deciziile, or­ 0 corhănitor mecanic tractorist - durata 3 luni cursuri
ştiinţifică a produc­
ganizarea
; levardul dr. Petru Groza, a activităţilor soclal-cconomlce nre drept scop prin publicaţiile ţiei, estetica industrială şi alte­ str. Minerilor, nr. 6r telefon 1576 teoretice şi o lună de practică
i nr. 18, unde se vor prezen- de organizarea ştiinţifica a ce Ic editează şl prin întreaga le, cu m ultiplele (or implicaţii 0 excavatorist — durata 3 luni cursuri teoretice şî o
muncii şl a producţiei, condu­
na activitate sA ofere specialişti­
; ta studiile şi propunerile cerea com petenta a proceselor lor din diverse domenii social- socinl-economlce constituie te­ lună de practică
matica ncestel noi colecţii.
i de sistematizare (n legălu- de producţie, studllte de ergo­ cconomtee şl politice Inform a­ Pentru specialiştii Judeţului ANGAJEAZA IMEDIAT £ buldozerist — durata două luni cursuri teoretice şi
! ră cu dezvoltarea munici- nomie, dc estetică Industriala ca ţiile de care au nevoie. nostru din domeniul Industriei, o lună de practică
şl cele privind piaţa de desfa­
Cu concursul specialiştilor de
| piului Deva în viitorii ani. cere a produselor. InaltA calificare C.I.D.S.P. se a ­ Invăţăm intulul, ştiinţei, artei şl GESTIONARI 0 autogredenst - durata 2,5 luni cursuri teoretice
culturii, ca şl pentru oricare alt
* Expoziţia va fi deschisă Aceraenen domenii sau ştiin­ dresează economiştilor, filozofi­ intelectual antrenat in munca 0 strungari şi lăcătuşi mecanici construcţii metalice -
i zilnic, intre orele 9—12 şi ţe noi, ca „m anagem ent-ul", lor, sociologilor, psihologilor, dc dezvoltare economică şl so- Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968. durata 3 lunî de cursuri teoretice.
„m nrket|ng-ul*, cibernetica eco­
juriştilor, Istoricilor, arheologi­
; n -io . ( nomica, prospectiva, estetlCA lor, muzeografilor, istoricilor şl dAl-poIittcă, asemenea proble­ Angajarea se va face cu respectarea Legii
me cu caracter social-economic
i Vă rugăm a participa in Industriala, sistemul Inform aţio­ criticilor de artă şl literatură, şi politic reflectă o perm anentă Cursurile se organizează cu scoaterea din producţie,
i număr cit mai mare cu nal, teoria deciziilor ş.a.- apăru­ folcloriştilor, lingviştilor şl filo­ preocupare. 22/1969, conform H.C.M. 2105 din 1969. Se pot înscrie absolvenţi
logilor, In general oamenilor de
! propuneri şi sugestii. te ca o necesitate vitală In con­ ştiinţă, arta şl cultură, prnfe- IOANA POPESCU al liceelor de cultură generală. Invăţămintul este gratuit.
Pe durata şcolarizării cursanţii beneficiază de o indemni­
zaţie de 400 lei lunar. După doi ani de la absolvire,
absolvenţii pot ajunge în categoria a V-a de salarizare, iar
IN AJUTORUL COMISIILOR LOCALE DE SISTEMATIZARE în circuitul agricol o supra­ după 3 ani de activitate în producţie, pot urma şcoli dc
maiştri.
faţă de circa 60 ha. Noua va­
tră propusă este de circa 33 Cursurile încep în trimestrul IV 1970.
ho, iar populaţia de perspec­
tivă la nivelul anului 1980 — înscrierile se pot face la Combinatul de exploatarea şi
800 locuitori. Prin îmbunătă­ industrializarea lemnului din Deva, str. dr. Petru Groza,
nr. 30, la unităţile de exploatare forestieră din Orâştie,
IMPORTANŢA PLANURILOR DE SISTEMATIZARE ţirea gradului de ocupare a Haţeg, Petroşani şi la U.M.T.F, Deva. Informaţii suplimen­
terenului, prin construirea de
clădiri de locuit In zona cen­ tare se pot primi la sediul Combinatului de exploatarea
trală şi realizarea unor stră­ şi industrializarea lemnului Deva.
pungeri de noi străzi se va
In a c ţiu n e a de c o n s tr u c ţii obţine o densitate de 24
loc./ha, faţă de 10 loc./ha, cît
este în momentul de faţă.
Realizarea alimentării cu apă
Pentru soluţionarea proble­ la clădirea unor obiective ce­ Planurile şl schiţele de sis­ se intercondiţloneazâ reciproc. nitflţllor de producţie noi sau în sistem centralizat, a cana­
melor complexe de sistemati­ re pot crea piedici serioase tematizare teritorială şi loca­ In lumina acestor măsuri s-a extinderea celor existente ; lizării zonei centrale, a încăl­
zare a localităţilor trebuie să în dezvoltarea oraşelor şl lă, alcătuind cadrul general elaborat şi pentru -judeţul determinarea localităţilor ca­ zirii întregului sat va intro­
se- ţină seamă atlt de condi­ chiar a propriilor unităţi ; a­ pentru folosirea raţională a nostru studiul de sistematiza­ re reprezintă în ansamblu duce în satul Turdaş o viaţă Combinatul
ţiile existente actuale, cSt şî semenea beneficiari fac pre­ terenurilor, rezolvarea în an­ re teritorială, fundamentat condiţiile cele mai favorabile modernă, specifică zilelor
de cele de perspectivă. Ela­ siuni la organele de avizare samblu a tuturor probleme­ pe date corespunzătoare dez­ de dezvoltare ; delimitarea noastre
borarea planurilor de siste­ pentru a se accepta astfel de lor legate de construcţia an­ voltării planificate în per­ vetrelor şi organizarea celor Analizînd volumul impor­
matizare trebuie să se facă amplasamente. De exemplu, samblurilor de locuinţe şi a spectivă, şi s-au precizat ele­ care se dezvoltă In vederea tant de construcţii de locuin­
de pe o poziţie realistă, con­ întreprinderea de Industrie clădirilor soclal-eulturale etc., mentele tematice de profil so­ unei raţionale folosiri a tere­ ţe executate în ultimii ani în siderurgic Galaţi
diţie esenţială pentru o dez­ locală din Deva are rezerva­ au scopul de a crea cele moi cial-economic ce stau la baza nurilor ; obţinerea în per­ localităţile rurale dîn ţara
voltare armonioasă a loca­ tă, prin schiţa de sistematl- . bune condiţii pentru dezvol­ schiţelor de sistematizare a spectivă a unei densităţi me­ noastră, se pot constata o se­
lităţilor Importanţa deosebi­ zare, în partea de sud-vest tarea economică şi socială a localităţilor. dii mărite de 50—60 locui- rie de realizări evidente ca
ră a planurilor de sistemati­ a oraşului, o suprafaţă de localităţilor şi cartierelor, In cadrul acţiunii de siste­ tori/ha ; dotarea social-cultu- rezultat al creşterii bunăstării
zare în sprijinul acţiunii de teren pentru a-şl amplasa u- pentru crearea celor mai bu­ matizare se acordă o atenţie ralâ şi comercială, echiparea materiale şi culturale a ţără­ A N G A J E A Z A
ronslrucţie nu a fost întot­ nitâţile sale de tîmplârie şi ne condiţii de muncă şi de deosebită şi localităţilor ru­ edilitară ; asigurarea pentru nimii şi care se dezvoltă din
deauna runoseulă sau recu­ mobilă. Cu toate acestea se trai oamenilor muncii de la rale. Dezvoltarea intensă a construcţii a unui caracter ce în ce mai intens în aşe­
noscută de toţi cetăţenii, de insistă în dezvoltarea atelie­ oraşe şi sate. De asemenea, forţelor de producţie şi îmbu­ specific local legat de tradi­ zările populate. O dată cu
toţi cei interesaţi îndeaproa­ rului de tîmplârie din str M. se urmăreşte ca din locali­ nătăţirea continuă a reparti­ ţiile valoroase ale arhitecturii creşterea numărului de con­ IMEDIAT
pe în această acţiune. Datori­ Eminescu, deşi se cunoaşte tăţi apropiate sau Izolate u­ ţiei acestora pe teritoriul ţârii, populare din zona respectivă. strucţii noi în aceste locali­
tă acestei lipse, s-au produs că, în această zonă, schiţa de nele de altele sâ se formeze noua împărţire administrativ- Pe măsura realizării proce­ tăţi apare în paralel şl as­ O ELECTRICIENI
unele erori ale căror conse­ sistematizare prevede numai unităţi de viaţă economică şi teritorială au impus realiza­ sului de sistematizare, prin pectul renovării, completări!
cinţe stau şî azi în calea dez­ locuinţe. socială bine închegate, an­ rea unul proces complex de unele reconsiderări şî restrin­ şi extinderii părţilor de lo­ ® STRUNGARI
voltării armonioase a locali­ Alteori se desconsideră to­ sambluri de localităţi legate în­ organizare structurală şi de gen de vetre ca urmare a calităţi ce deţin construcţii
tăţilor. tal prevederile schiţelor de tre ele prin anumite rapor­ sistematizare a comunelor şl măririi densităţii, vor putea cu un grad mai mare de u- 0 LĂCĂTUŞI MECANICI
satelor.
turi sociale, economice, edili­
Astfel, la alegerea ampla­ sistematizare. Astfel, birouri­ fi redate în circuitul agricol zurâ, din timpurile mai vechi,
samentelor obiectivelor in­ le de proiectare de la I.G.C.L. tare etc Prin sistematizarea local i- însemnate suprafeţe de teren. completarea anexelor şi Igie­ Categoria de încadrare III - VI.
dustriale, comerciale, social- Deva. Brad, Orâştie şi coope­ Conducerea noastră de par­ tâţilor rurale se urmăreşte Propunerile de sistematizare nizarea lor. Toate aceste com­
culturalc, pentru transport şi rativa „Progresul" Deva au tid şi de stat, acordînd o organizarea unităţilor admi- au un caracter complex şi pletări şi renovări trebuie sâ
telecomunicaţii şi nilele, be­ proiectat locuinţe şi alte con­ deosebită importanţă acestor nistrativ-tei itoriale — comu­ necesită o fundamentare ba­ se facfirîn cadrul direcţiei ge­ CONDIJII : stagiul militar satisfăcut, sâ lie
neficiarii dc investiţii nu au strucţii în oraşe şi sate, fără probleme, a luat o serie de nele — care cuprind popu­ zată pe scoaterea în evidentă nerale de dezvoltare a locali­ absolvenţi ai şcolilor profesionale (echivalente)
consultat consiliile populare respectarea schiţelor. Aşa este măsuri legislative şi organi­ laţia rurală unită prin comu­ a posibilităţilor de dezvoltare tăţilor.
şi au executat lucrări fără a­ cazul locuinţelor individuale zatorice corespunzătoare Este nitate de interes şi tradiţie a bazei economice a localită­ In acest fel, specialiştii şî sau ai cursurilor de scurtă durată dar cu şcoala
vize şi autorizaţii, iar pe pe străzile Bariţiu, Gricores- cunoscut că la plenara CC. şi care sînt alcătuite din unul ţilor. Organizarea corespunză­ masa de cetăţeni sîntem che­ generală (7 sau 8 clase) terminată.
parcursul execuţiei, sau după cu, Rarbu Lăutaru, Matei al P.C.R. din 5-6 octombrie sau mai multe sate — in toare a localităţilor rurale, în maţi sâ veghem la respecta­
terminarea lor, căulau să le­ Corvin şi prelungirea străzii 1967 s-n precizat că sistemati­ funcţie de condiţiile economi­ raport cu noîlc condiţii de rea principiilor de sistema­ Se asigură locuinţă conform legilor in vigoare.
galizeze abaterile sâvirşite. Eroilor din Deva, cît şi al lo­ zarea localităţilor trebuie sâ ce, socîal-culturale, geografi­ muncă şi viaţă, va avea drept tizare, sâ imprimăm. prin
7n multe localităţi, pentru cuinţelor din străzile Aurel se efectueze în cadrul unui ce şi demografice. Sistemati­ consecinţă lichidarea treptată preocupările noastre, condiţii­
rezolvarea unor interese de Vlaicu, Rotarilor şî Cărbune­ program naţional de ansam­ zarea comunelor şi satelor a deosebirilor dintre oraş şi le unei dezvoltări armonioase Relaţii suplimentare se primesc de la serviciul
sat.
blu, bazat pe studii referitoa­
moment, unii beneficiari re­ lui din Hunedoara, care au re la amenajarea unor uni­ urmăreşte valorificarea resur­ a tuturor localităţilor din i
curg la trunchierea fonduri­ fost amplasate în locuri unde tăţi teritoriale complexe, cu- selor locale şi dezvoltarea Iată de exemplu, prin pro­ judeţ personal, telefon 183 00, inteiioi 345, 342.
lor, la fărimîţnrea investiţii­ schiţa stabileşle altă destina­ prinzînd întregul sistem de funcţiunilor economice ; re­ punerile de sistematizare ale Arh. ION CONSTANTINESCU ¡
lor pe mai multe amplasa­ ţie decît cea dată de proiec­ glementarea amplasării în ca­ comunei Turdaş se apreciază arhitect şef
mente, ajungîndu-se astfel tanţii respectivi. aşezări urbane şi rurale care drul localităţilor rurale a u- că treptat va putea reintra al judeţului Hunedoara