Page 20 - Drumul_socialismului_1970_11

DRUMUL SOCIALISM ULUI • NR. 4923 • JO I 5 NOIEMBRIE 1970

inifiifA H/nii m m m ¡iicolae cîa»şîscu ii iu . ipcusum Incidente între armata

iordaniană şi unităţi

La Blecî, în peisajul pitoresc Plecarea spre patrie ale rezistenţei palestiniene

ai ASpilor sloveni (Urţnare din pag. 1) al Prezidiului Uniunii Comu­ AMMAN 4 (Agerpres). — Pe de altă parte, un comu­

niştilor din Iugoslavia, Duşan Agenţiile internaţionale de nicat al Comitetului Central
niei şi Iugoslaviei, la trecerea . Gligorievici, membru al Ve- presă informează câ la Am­ al Rezistenţei Palestiniene a­
(Urmare din pag. 1) ţea naturii serveşte drept fun­ se fotografiază în mijlocul man au avut loc marţi inci­ cuză pe „agenţii securităţii
dal originalei simbioze dintre grupului de tineri. coloanei oficiale, cetăţenii au cei Executive Federale, lakşa dente între armata iordania­ generale iordaniene" de a fi
şi prieten, caldii preţuire masivele edificii istorice şi Tovarăşii Nicolae Ceauşescu ţinut să-şi exprime şi cu a­ Petrici, adjunct al secretaru­ nă şi unităţi ale rezistenţei deschis focul marţi asupra u­
pentru distinsul şi stimatul zveltele construcţii contempo­ şi losip Broz Tito semnează cest prilej sentimentele fier­ lui de stat pentru afacerile palestiniene. Surse citate de nui grup de civili de lîngâ
oaspete, tovarăşul Nicolae rane. în Cartea de onoare a mu­ binţi de prietenie pe care le externe, Iso Njegovan, amba­ Banca Arabă din Amman,
Cenuşescu. zeului. nutresc faţă de poporul nos­ sadorul Iugoslaviei la Bucu­ agenţia Reuter afirmă câ bi­
Pe platoul din faţa muzeu­ tru, dorinţa de a consolida reşti. lanţul luptelor este de 15 după ce au încercat sâ-i ares­
Este vizitată cetatea-muzeu lui, asistăm Ia un moment e- La plecare, tinerii îi înso­ continuu legăturile tradiţio­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu morţi şi mai mulţi răniţi Ce­ teze
din Bled, monument istoric motionant îşi face apariţia un. ţesc pe cei doi preşedinţi cu nale de prietenie, spre bine­ îşi ia rămas bun de la per­ le două părţi s-au acuzat re­ Acţiunea Comitetului Supe­
a cărui construcţie s-a desfă­ grup de tinere şi tineri în cîntece, ovaţii şi aplauze. le socialismului şi al păcii, soanele oficiale prezente pe ciproc de declanşarea inci­ rior Arab însărcinat cu su­
şurat de Ia începutul secolu­ costume naţionale slovene, ca­ Bledul, această splendidă preţuirea profundă pentru aeroport. dentelor. Intr-un comunicat al pravegherea normalizării si­
lui al Xl-lea pînâ în seco­ re, în semn de omagiu, oferă chintesenţă peisagistică a conducătorul partidului şi O gardă militară prezintă Ministerului de Interne ior­
lul al XVUl-Iea şi considerat celor doi preşedinţi garoafe frumuseţilor Carniolei slove­ statului nostru. onorul danian. difuzat de postul de tuaţiei din Iordania a fosl
drept unu] dintre cele mai purpurii, simbolizînd căldura ne, a oferit oaspeţilor prilejul radio Amman, se arată că îngreunată de incidentele ca­
impresionante vestigii din sentimentelor de prietenie ce unei vizite bogate în impresii La aeroport, tovarăşul Se intonează imnurile na­ mai mulţi „civili înarmaţi" au re s-au desfăşurat marţi Ia
trecutul Sloveniei De pe o unesc popoarele noastre. Apoi, plăcute. Vizita la Bled, primi­ Nicolae Ceauşescu a fost con­ ţionale ale celor două ţărî, în deschis focul asupra forţelor Amman. Potrivit primelor e­
platformă înaltă poate fi ad­ tinerii înfăţişează o frumoa­ rea cordială făcută preşedin­ dus de preşedintele losip Broz timp ce răsună 21 de salve de ordine iordaniene Comu­ lemente ale anchetei între­
mirată priveliştea grandioasă să tradiţie populară din par­ telui Ceauşescu de locuitorii Tito Au fost prezenţi Stane de artilerie. nicatul precizează că forţele prinse de acest organism, da­
Dolanţ, membru al Biroului
înainte de despărţire,
cei
a lacului montan Bled, format tea locului : dansul de nuntă oraşului ICranj, atmosfera Executiv al Prezidiului Uniu­ doi preşedinţi îşi strîng căl­ de ordine au reuşit să loca­ te publicităţii abia miercuri
cu milenii în urmă prin topi­ al miresei şi al mirelui, pre­ generală este caracterizată de nii Comuniştilor din Iugosla­ duros mîinile, se îmbrăţişea­ lizeze incidentele şi să împie­ dimineaţa, la originea noilor
incidente iordaniano-palesti-
rea unor gheţari care dominau cum şi un şir de alte cîntece satisfacţia pentru rezultatele via, Frânt Popit, preşedintele ză cordial. dice ca ele să degenereze în­ niene a stat „un schimb de
convorbirilor desfăşurate aici,
tr-o criză gravă Guvernul,
odinioară aceste locuri. Oglin­ şi dansuri care aduc cu ele convorbiri care au marcat noi Comitetului Central al Uniu­ Este ora 17, ora locală. A­ adaugă comunicatul, este stă- focuri între o patrulă a poli­
prospeţimea folclorului
slo­
da vastă a lacului răsfrînge cu ven In încheiere, într-o atmo­ jaloane în dezvoltarea multi­ nii Comuniştilor din Slove­ vionul prezidenţial român de­ pîn pe situaţie şi este hotârît tiei militare şi un grup de ci­
superbe irizări lumina solară, sferă destinsă, de bună dispo­ lateralei colaborări dintre nia, Serghei Kraiger, preşe­ colează, îndreptîndu-se spre R.S.F. IUGOSLAVIA. - Ve­ să asigure securitatea şi liniş­ vili înarmaţi din interiorul
oferind privirilor un decor ziţie, tovarăşii Nicolae partidele şi popoarele Româ­ dintele Skupştinei Republicii patrie, însoţit pînă Ia frontie­ dere din Belgrad, la intrarea tea cetăţenilor unei maşini“.
ră de o escortă de reactoare
spectaculos, în care frumuse­ Ceauşescu şi losip Broz Tilo niei şi Iugoslaviei. Socialiste Slovenia, membru militare ale aviaţiei iugoslave. în Novi Beograd.
C O M U N I C A T C O M U N INIŢIATIVE ROMANEŞTI
tatului dintre U R.S.S şi Re­ Provizoriu a) Republicii Viet­ statelor lumii, âr aduce o con­
publica Federală a Germaniei, de interes major, cum sînt
(Urmare din päg. 1) namului de Sud, care repre­ tribuţie utilă. Realizarea dez­ declaraţia cu ocazia celei de-a IA U N E S C O
negocierile şi contactele dintre zintă o bază reală pentru gă­ armării ar avea nu numai o 25-a aniversări a Organizaţiei
Republica Populară Polonă, sirea mici asemenea soluţii. Ei covîrşitoare însemnătate pen­ Naţiunilor Unite, documentul
Republica Democrată Germa­ sprijină, de asemenea, efortu­
borare, în interesul ambelor nă cu Republica Federală a tru pacea şi securitatea gene­ privind strategia internaţio­ După cum s-a mai anunţat, te ţări coautoare ale documen­ sens, mai multe manifestări, a
popoare, al cauzei socialismu­ Germaniei, precum şi între al­ rile Guvernului regal de uni­ rală, dar ar contribui în mod nală a dezvoltării —• a doua la cea de-a 16-a sesiune tului O N U. au relansat ideea participat (a organizarea alto­
lui şi păcii. Ei au evidenţiat te ţâri, toate acestea repre- tate naţională a Cambodgiei, nemijlocit la accelerarea dez­ decadă a dezvoltării —. pro­ a Conferinţei generale a cooperării europene in sferele ra, în străinătate, a susţinut,
în mod deosebit rolul pe care zentînd o dovadă convingă­ pentru restabilirea indepen­ voltării civilizaţiei umane, la gramul cu privire la aplica­ UNESCO de la Paris, sesiune ce ţin de specificul şi compe­ constant, necesitatea realizării
l-au avut în această privinţă toare a utilităţii metodelor denţei, neutralităţii şi păcii în asigurarea progresului ţărilor rea declaraţiei privind acor­ ale cărei lucrări au intrat în­ tenţa UNESCO şi au prezen­ unor programe dinamice şi u-
întilnirile preşedinţilor de gu­ tratativelor în rezolvarea pro­ Cambodgia. în curs de dezvoltare, precum darea independenţei popoare­ tr-o fază finală, reprezentan­ tat, în acest sens, un proiect dc nitore. corespunzătoare impor­
verne ai României şi Iugosla­ blemelor internaţionale şi o Cei doi preşedinţi au reafir­ şi la soluţionarea multor pro­ lor şi ţărilor coloniale şi alte tul permanent al României pe rezoluţie care a fixat cadrul tanţei pe care o comportă for­
viei din ianuarie şi august însemnată contribuţie la nor­ mat solidaritatea popoarelor bleme sociale din numeroase documente importante Ele necesar desfăşurării unei sui­ marea acelei generaţii ce va
1970, precum şi activitatea malizarea şi stabilizarea în con­ României şi Iugoslaviei cu ţări au evidenţiat în mod deose­ lingă această organizaţie, am­ te întregi de întruniri la ni­ conduce şi asigura viitorul
basadorul Valentin Lipatti, a
rodnică a Comisiei mixte ro- tinuare a relaţiilor dintre sta­ lupta popoarelor arabe pentru Cele două părţi au eviden­ bit importanta declaraţiei cu supus atenţiei participanţilor vel ministerial; de colocvii, lumii de miine.
mâno-iugoslave de colaborare tele Europei. Cele două părţi independenţă, suveranitate şi ţiat importanta conferinţei ţă­ privire la principiile relaţii­ un proiect de rezoluţie privind dezbateri şi reuniuni fructuoa­
economică Au fost realizate au relevat că recunoaşterea integritate teritorială, pentru rilor nealiniate de - la Lusaka lor prieteneşti şi colaborării se. România s-a pronunţai cu
numeroase acorduri şl înţele­ realităţilor din Europa, a progres social şi economic şi şi rolul pozitiv al ţărilor ne­ dintre state, care constituie o cooperarea europeană in do­ De o deosebită audienţă consecvenţă şi în favoarea va­
geri, îndeosebi pe plan eco­ schimbărilor istorice care s-au acordă un sprijin deplin e­ aliniate in lupta pentru pace elaborare şi. în acelaşi timp, meniul educaţiei, ştiinţei şi s-au bucurat, de asemenea, lorificării resurselor umane, a
nomic, care deschid largi produs în perioada postbelică, forturilor îndreptate spre gă­ şi colaborare egală între sta­ o reafirmare a principiilor culturii, propunere primită cu iniţiativele româneşti vizînd fructificării eficiente a avuţi­
perspective extinderii legătu­ respectarea integrităţii terito­ sirea unei soluţii paşnice a te. pentru independenţă şi eli­ Cartei şi nu subliniat necesi­ mare interes şi adoptată Ln‘ lărgirea ariei de colaborare ei inestimabile pe care o re­
rilor multilaterale între cele riale şi inviolabilitatea fronti­ crizei din Orientul Apropiat. berarea deplină a popoarelor tatea aplicării ei în relaţiile unanimitate balcanică, pe Lărîm cultural- prezintă potenţialul uman. In
două ţâri prietene şi colabo­ erelor tuturor statelor europe­ Exprimîndu-şi îngrijorarea în subjugate, împotriva colonia­ internaţionale contemporane. Este cunoscut faptul că ţa­ ştiinţiiic. acest scop, ea a iniţiat un pro­
rării stabile de lungă durată. legătură cu continuarea şi agra­ lismului şi neocolonialismu- Preşedinţii Ceauşescu şi ra noastră, membră a UNESCO iect de rezoluţie care cuprin­
Preşedinţii Ceauşescu şi Tito ne constituie o premisă indis­ varea acestei crize, cele două lui, a tuturor formelor de do­ Tito au reafirmat hotărîrea din 1956, a avut, în repetate Totodată, România a acţio­ de recomandări pentru pro­
pensabilă a securităţii pe con­
consideră că, in acest sens, tinent. părţi consideră câ rezoluţia minaţie străină şi amestec. Republicii Socialiste România rînduri, iniţiative valoroase, nat şi acţionează — în cadrul gramul de acţiune a| Organi­
au deosebită importanţă sem­ Consiliului de Securitate din Republica Socialistă Româ­ şi Republicii Socialiste Fede­ care atestă în chip convingă­ UNESCO — în direcţia extin­ zaţiei în ajunul celui de-al
narea acqrdului comercial pe Ele au subliniat,, totodată, câ 22 noiembrie 1967 constituie o nia şi Republica Socialistă Fe­ rative Iugoslavia de a dezvol­ tor ataşamentul ei sincer şi derii dialogului internaţional, doilea Deceniu al dezvoltării.
perioada 1971—1975, care pi’e- edificarea securităţii în Euro­ bază rezonabilă pentru re­ derativă Iugoslavia îşi expri­ ta şi in viitor relaţiile de profund faţă de cauza coope­ în plan spiritual, a întăririi Participarea României la
vede creşterea de peste două pa necesită o angajare activă glementarea politică a con­ mă simpatia şi solidaritatea cu prietenie şi colaborare multi­ rării internaţionale, a păcii şi colaborării cultural-ştiinţifice UNESCO l-n îndreptăţit pe
ori a schimburilor de mărfuri a tuturor statelor europene, flictului. Aceasta presupune lupta statelor recent elibera­ laterală cu toate ţările socia­ progresului Ca ţară europea­ mondiale şi a fundamentării directorul general al acestui
în raport cu realizările din reclamă un sistem dc angaja­ retragerea trupelor israeliene te pentru consolidarea inde­ liste. precum şi cu celelalte nă, Romănia şi-a adus şi îşi ei juridice, pe cunoscutele for internaţional, Rene Maheu,
perioada precedentă de cinci mente ferme din partea tutu­ de pe toate teritoriile arabe o­ pendenţei naţionale, pentru ţări ale lumii, pe baza respec­ aduce o contribuţie neobosită principii ale suveranităţii şi să afirme câ „sînt puţine ţâri
ani. încheierea unor contrac­ ror statelor, precum şi de mă­ cupate, soluţionarea celorlalte dezvoltarea politică, economică tării neabătute a principiilor la normalizarea şi intensifica­ independenţei naţionale, egali­ in care scopurile şi activităţi­
te de lungă durată privind li­ suri concrete care să ofere fie­ probleme in conformitate cu şi socială de sine stătătoare suveranităţii . şi independen­ rea raporturilor multilaterale tăţii în drepturi, neamestecu­ le Organizaţiei sâ fie atît de
vrări reciproce de materii cărui stat garanţii depline câ interesele păcii şi asigurării Cele două părţi apreciază ţei naţionale, integrităţii te­ dintre tarile continentului pe lui în treburile interne şi a- bine cunoscute şi sâ beneficie­
prime şi a altor înţelegeri re­ este |n adăpost de orice pri­ independenţei şi integrităţii râ una din problemele majore ritoriale. egalităţii depline în baze noi, sănătoase, de cola­ vontajului reciproc. ze de un sprijin atît de larg".
feritoare la cooperarea în pro­ mejdie de agresiune sau de teritoriale a tuturor statelor ale eoocii contemporane o drepturi, avantajului reciproc borare şi încredere reciprocă. Un interes manifest a dove­
ducţie şi în alte domenii im­ alte acte de folosire a foiţei din această zonă. Totodată, e­ constituie lichidarea subdez­ şi neamestecului sub nici un După cum se ştie, la propune­ dit România şi fată de răspun­ Fidelă politicii sale externe,
portante ale economiei Ei sau de ameninţare cu forţa şi le consideră câ pentru a se voltării, a decalajului crescînd motiv în treburile interne. rea României, căreia i s-au a­ derile etice care revin România se alătură eforturilor
şi-au exprimat deosebita sa­ care să asigure dezvoltarea lor instaura o pace durabilă în dintre ţările avansate şi cele Partidul Comunist Român lăturat alte opt state europe­ UNESCO Iniţiativele ei — în ţârilor membre ale UNESCO
tisfacţie în Jegâtură cu rea­ paşnică într-un climat de des­ Orientul Apropiat este necesar râmase în urmă şi consideră şi Uniunea Comuniştilor din ne, Adunarea Generală a această direcţie — au avut îndreptate spre instaurarea u-,
lizarea cu succes a acordului tindere, înţelegere şi colabora­ să fie soluţionată problema că trebuie întreprinse măsuri Iugoslavia îşi reafirmă hotâ- O.N.U. a adoptat, în decem­ mit climat de destindere/coo-
privind construcţia în comun re. palestiniană în conformitate practice, inclusiv elaborarea rîrea de a lărgi şi adinei în brie 1965, Rezoluţia intitulată drept punct de plecare pre­ perare şi prietenie între po­
a complexului hidroenergetic A fost reafirmată convinge­ cu dorinţele şi năzuinţele na­ unui program multilateral de continuare relaţiile de priete­ zentarea la cea de-a 15-a se­ poare, climat apt să favorize­
şi de navigaţie „Porţile de rea ambelor părţi câ o confe­ ţionale ale populaţiei palesti­ sprijinire a eforturilor ţârilor nie şi colaborare dintre ele „Acţiuni pe plan regional în siune a Adunării Generale a ze difuzarea cunoştinţelor, sti­
Fier", precum şi Interesul rinţă pentru securitate şi coo­ niene. în curs de dezvoltare, program pe multiple planuri Şi cu a­ vederea îmbunătăţirii relaţii­ O.N.U a unui proiect de De­ mularea vocaţiilor, îmbogăţi­
pentru utilizarea complexă in perare, care să fie bine pre­ In cursul convorbirilor, ce­ Ia care ţările avansate să-şi a- cest prilej, cele două partide lor de bună vecinătate între claraţie privind educaţia tine­ rea culturii şi înflorirea con­
continuare a sectorului co­ gătită şi la care toate ţările le două părţi au relevat însem­ ducâ o contribuţie substanţia­ au confirmat hotărîrea lor de state europene cu sisteme so­ retului în spiritul idealurilor tinuă a patrimoniului spiritu­
mun al Dunării europene, precum şi Statele nătatea deosebită pe care o a­ lă. a dezvolta relaţiile cu toate ciale şi politice diferite". Un de pace, respect reciproc şi în­ al al omenirii.
an mai tîrziu, la cea de-a 14-a
Cei doi preşedinţi au apre­ Unite ale Americii şi Canada, cordă înfăptuirii dezarmării In cadrul convorbirilor s-a partidele comuniste şi munci­ sesiune a Conferinţei genera­ ţelegere între popoare. Ţara NICOLAE VAMVU
ciat, de asemenea, pozitiv să aibă posibilitatea unei par­ generale şi totale şi, în pri­ reafirmat identitatea puncte­ toreşti pe baza principiilor e­ le UNESCO, România, celelal­ noastră a găzduit, în acest redactor la Agerpres
faptul câ şi în domeniile cer­ ticipări depline şi egale în mul rînd, dezarmării nuclea­ lor de vedere potrivit cărora galităţii în drepturi, neames­
cetării ştiinţifice, culturii, drepturi ar putea să joace un re Ele consideră câ singura O N.U este un instrument tecului şi respectului reciproc.
transporturilor, agriculturii, rol însemnat în procesul ge­ important şi necesar al păcii şi Cele două partide au rea­
turismului, sănătăţii şi ocro­ neral de îmbunătăţire a cli­ cale pentru eliminarea primej­ securităţii in lume şi al dez­ firmat sprijinul şi solidarita­ MOSCOVA. - La Moscova a acceptat sâ acorde R.A. Yemen
tirii sociale, precum şi în ce matului politic pe continent, diei unui război termonuclear voltării colaborării internaţio­ tea lor deplină cu mişcările avut loc sesiunea Comisiei mii* un ajutor economic in dome­
priveşte relaţiile din zona de de depăşire a actualei divizări nimicitor este interzicerea fo­ nale. In scopul realizării cu de eliberare naţională, cu toa­ te sovieto-iugoslave de colabo­ niul agriculturii şi pentru dez­
frontieră, colaborarea dintre în blocuri, de instaurare a li­ losirii armelor atomice. înce­ eficacitate a acestui rol. este te partidele şi forţele revolu­ rare tehnico-şliinţifieâ. In pro* voltarea instituţiilor culturale.
organizaţiile social-politice. o­ nei păci trainice în Europa şi tarea producţiei şi lichidarea absolut necesar să se înfăptu­ ţionare, democratice şî pro­ tocolul semnat, se prevede lăr­ Mohsen El Aini o făcut aceas­
raşe si altele a avut loc o în întreaga lume. totală a stocurilor existente. iască cît mai curînd univer­ gresiste ale contemporaneită­ girea continuă a contactelor tă declaraţie în cadrul unei
intensificare a contactelor şi Republica Socialistă Româ­ Republica Socialistă România salitatea deplină şi democra­ ţii, cu toate forţele antiimne- dintre organizaţiile care se o­ conferinţe de presă, după reîn­
au fost introduse forme noi nia şi Republica Socialistă Fe­ şi Republica Socialistă Federa­ tizarea în continuare a acti­ rialiste în lupta comună îm­ cupă cu cercetări ştiinţifice in toarcerea sa la Sanaa, dintr-un
de colaborare directă, ceea ce derativă Iugoslavia au reafir­ tivă Iugoslavia se pronunţă vităţii O N.U Cei doi pre­ potriva imperialismului, colo­ cele două ţâri. Sesiunea a o* turneu efectuat in citeva ţări
face posibilă o mai bună cu­ mat hotărîrea lor de a conti­ pentru reducerea cheltuielilor şedinţi consideră indispensa­ nialismului şi neocolonialis- probat temotico lucrărilor şti­ arobe şi europene.
noaştere între popoarele ce­ nua eforturile pentru convo­ militare, încetarea cursei înar­ bil să se restabilească drep­ mului. pentru democraţie, inţifice comune in industriile
lor două ţâri şi contribuie la carea şi desfăşurarea cu suc­ mărilor, desfiinţarea blocuri­ turile legitime ale Republicii progres social şi pace în lu­ chimică, constructoare de ma­ LIMA. - Inginerul Fontesilla
întărirea relaţiilor de priete­ ces a conferinţei Ele şi-au ex­ lor militare, lichidarea baze­ Populare Chineze în O N.U. şi me. şini şi construcţiilor. Rojas, considerat unul din prin­
nie dintre ele primat, totodată, convingerea lor militare de pe teritorii stră­ organele sale. Este. de aseme­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae cipalii suspecţi de participare
Preşedinţii Nicolae Ceauşescu că este necesar să se treacă la ine, retragerea trupelor străi­ nea, necesar ca şi alte ţări, ca­ Ceauşescu şi preşedintele NEW YORK. - Pronosticu­ la complotul împotriva coman­
şi losip Broz Tito au reafir­ pregătirea concretă a confe­ ne în graniţele naţionale şi se re nu sînt încă membre ale losip Broz Tito au convenit rile institutelor de sondare o dantului forţelor armate chilie­
mat dorinţa şi interesul ce­ rinţei In acest sens, de mare declară împotriva oricăror de­ O N U., să-şi ocupe locul lor sâ se intensifice întilnirile şi opiniei publice americane joritotea (57 la 43 in Senat ne, generalul Rene Schneider,
lor două ţâri pentru folosirea utilitate ar ii consultări şi re­ monstraţii de forţă şi a tuturor şi să-şi asume responsabili­ consultările între reprezen­ privind rezultatele alegerilor şi 246 la 189 in Camera Re­ asasinat sâptâmina trecută, a
eficientă in continuare a po­ uniuni pregătitoare cu partici­ actelor de natură să producă tăţile în această organizaţie. tanţi ai conducerilor de par­ parţiale pentru Congres s-au prezentanţilor), ei şi-au men­ fost arestat marţi la Lima
sibilităţilor existente, pentru parea directă a tuturor state­ tensiune şi să stimuleze înar­ Cele două părţi au fost de tid şi de stat şi intre miniştrii dovedit a fi aproape exacte, ţinut-o. de poliţia peruviană, la cere­
depistarea unor noi posibili­ lor interesate în scopul exa­ mările. Ele au subliniat nece­ acord că cea de-a 25-a sesiu­ de externe ai celor două ţări, in sensul câ alegerile nu au rea poliţiei chiliene. El este
tăţi în vederea diversificării minării şi soluţionării proble- ' sitatea adoptării unui «program ne jubiliară a Adunării Ge­ în vederea efectuării unor produs schimbări substanţiale SANAA. - Mohsen El Aini, cumnat cu generalul în retrage­
şi adînririi colaborării poli-t melor practice privind organi­ cuprinzător de măsuri privind nerale a O N.U. a fost impor­ schimburi de păreri privind în raportul de forte dintre re* preşedintele Consiliului de Mi­ re Roberto Viaux, pus sub o-
lice, economice, ştiinţifice, zarea şi convocarea conferin­ dezarmarea, care, în acest de­ tantă atît prin starea de spi­ dezvoltarea relaţiilor bilate­ publicam şi democraţi in niştri al Republicii Arabe Ye­ cuzore de parlicipore la com­
culturale, a relaţiilor în zona ţei europene. ceniu, să facă posibilă începe­ rit larg exprimată a statelor rale şi examinarea unor pro­ Congres. In ambele Camere men, a declarat câ Italia, Fran­ plot. Rojas sosise în capitala
de frontieră şi în celelalte Cele două părţi consideră rea unui proces real de dezar­ membre ale ON U în favoa­ bleme internaţionale de inte­ ale forului legislativ federal, ţa şi Spania, precum şi agen­
domenii câ înţelegerile regionale, care mare. la care convocarea unei rea păcii, securităţii şi dez­ res comun. îndeosebi a celor Perului la 22 octombrie, în
In cadrul schimbului de duc la întărirea păcii şi secu­ conferinţe mondiale de dezar­ voltării, cît şi prin adoptarea referitoare la securitatea eu­ unde democraţii deţineau mo- ţiile specializate ale O.N.U. au ziua asosinatului.
păreri privind situaţia inter­ rităţii, constituie un factor im­ mare, cu participarea tuturor unor documente în probleme ropeană.
naţională actuală, preşedinţii portant pentru îmbunătăţirea
au constatat identitatea sau climatului internaţional gene­ r
marea apropiere a poziţiilor ral de înţelegere şi colabora­ noştinţă o fost senor Ellis Ne­ şoară pe 400 mii ha (mai mare pornit apoi spre proprietoteo pentru a*î permite lui Lancia Intr-una din zile, Lancia mi-o
şi punctelor de vedere ale ce­ re to, proprietarul fozendeî Mi­ decit Luxemburgul), iar cea de sa. A descins pe aceste pa- să comunice cu lumea intreo­ propus să facem împreună o
lor două guverne în principa­ Cei doi preşedinţi au subli­ rando, un pasionat vinător pe cursul rîului Corrientes — mînturi ca pionier, cu o canoe gă. Intre orhideele terasei se vizită Io ferma Ponte de Pe­
lele probleme care au făcut niat interesul vital al Repu­ Străbate neobosit cele 300 mii 100 mii. şi cîţiva îndios, ureînd pe cursul zbinţuie papogolii beţi de via­ dro, unde locuia familia Pari-
obiectul convorbirilor. blicii Socialiste România şi hectare de păduri ee-î aparţin O zi intreogă am alergat de riuluî. După ce o deschis un ţă şi din iarbă ţîşneşte cinte- ni, italieni din Piemont. „Stau
Cei doi preşedinţi au rea­ Republicii Socialiste Federatir Nu mi-am fixat un itinerar în căutarea jaguarilor. Pe pe­ !a un capăt la altul al mlaşti­ spaţiu în pădure, Lancia şi-o cul păsării „înhuma". Aici, la aici aproape, la 20 de minu­
firmat hotărîrea Republicii ve Iugoslavia pentru transfor­ strict ; doresc să văd totul, să reţii casei sole sînt expuse mai nii din Mato Grosso Apusul construit o cabană în care o ferma torînezului, am auzit în­ te. cu avionul", mi-o spus el
Socialiste România şi Repu­ marea regiunii Balcanilor în­ cunosc cît moi multe lucruri stat timp de un an, în spe- tr-o noapte sunetele asemănă­ ca ultim argument. Dar vizita
blicii Socialiste Federative tr-o zonă de bună vecinătate despre acest ţinut de Io capă­ mult de 145 de trofee ; unul soorelui ne-a prins deasupra Io aceşti „vecini de cosă" o
Iugoslavia dc a-şi aduce şi pe şl cooperare, de pace şi secu­ tul lumii. Cît cuprinzi cu ochii dintre ele constituie „recordul" rîuiui Piquiri, in apropierea ranţo unei situaţii mai bune. toare răpăitului de castaniete însemnat o mică aventură,
viitor contribuţia activă la ritate. Pornind de la aceasta, în zare, doar unduirea molco­ mondial ca mărime. Toţi colo­ fermei unui francez. Morcel Acea cabană a începuturilor scoase de pasărea „Joao Tu- pentru că ghidul meu m-a
cauza apărării şi întăririi pă­ ele vor depune în continuare mă o colinelor, acoperite de nii „pontanolului" formează o Louvet nu este prea vorbăreţ : moi există încă, aproape devo­ rutu”. Tot noaptea ne vizitea­ condus nu pe drumul drept, ci
cii, de a milita pentru instau­ eforturi şi vor sprijini dez­ verdele savanei, sumbru ca o o pătruns într-un defileu în­
rarea unui climat de desti#- voltarea colaborării, prieteniei mărturie a sărăciei terenului. gust şi întortocheat în care a-
dere, de înţelegere şi de lar­ şi relaţiilor de bună vecină­ Doar panglica şerpuitoare a ri- veom impresia că avionul nos­
gă colaborare internaţională tate dintre popoarele balcani­ urilor este însoţită de verdele tru va fî măcinat între stîncile
viu ol unei vegetoţii mai bo­
între toate statele, indiferent ce, extinderea colaborării eco­ puţin intens colorote se strîng hu» mu şi dezgolite. Şi pe drum om vă­
de orînduirea lor socială, pen­ nomice, tehnice, ştiinţifice, cul­ gate. In locurile în core sava­ zut alte minuni ale ţinutului :
tru afirmarea dreptului Ia turale şi a altor forme de co­ na este stropită cu pete moi muşuroaiele de termite, adevă­
viaţă liberă al fiecărui popor laborare reciproc avantajoase, rată plagă o pădurii brazilie­
Părţile au evidenţiat Impor­ pe baza respectării principii­ apele ploilor sau ale nurilor ne. lacurile rotunde cu apă să­
tanţa deosebită pe care o are lor independenţei şi suverani­ ce-şi mînâ undele în căutarea rată, înconjurate de cercuri al­
în acest scop respectarea nea­ tăţii naţionale, egalităţii tn altor şi altor rezerve pentru be formate de sare. De sus,
bătută în relaţiile dintre toa­ drepturi, neamestecului în tre­ lungul drum spre ocean. comunitate stranie, l-am cu­ pe umerii lui au apăsat durii rată de pădure ; mi-a arătat-o ză şi topirii şi chiar şerpii. din ocrotitoorea carlingă o a-
te statele a principiilor Car­ burile interne, integrităţii te­ Privirile obosesc câutînd o- noscut pe mulţi dintre ei şi fie­ ani petrecuţi în Indochina. Aici. din avion cu o aparentă indi­ N-om avut de loc curiozitatea vîonului, abîo poţi bănui for­
tei O N.U ritoriale şi a dreptului fiecă­ şezârile omeneşti. Ai impresia care are o istorie posionantă ospitalitatea este un lucru sa­ ferenţă, dor emoţia core-i voa­ sâ aflu cît de periculoşi erau. fota primejdiilor care frămîntă
Cele două părţi au subli­ rui popor de a-şi hotărî singur că zbori peste un deşert verde, o ceea ce ¡-a adus în Mato cru, iar Louvet nu a făcut ex­ la vocea m-a făcut să înţeleg Lumea lui Lancio şi o lui savano şi marele „pantanal".
niat că în rezolvarea proble­ destinele. de care omul o fugit ca de un Grosso. Sînt oameni puternici cepţie de Io regulă. La ferma enorma semnificaţie ce o ou Louvet este o lume a contras­ Pătruns pe jos in junglă, pasul
melor internaţionale este ne­ Cele două părţi au reafirmat blestem greu de descifrat. Co­ şi cumpătaţi, osemeni vechilor francezului om ouzit vorbin- pentru el aceste ruine. telor şi una din comunităţile iţi este plodit de mlaştinile în­
cesar să se respecte interese­ solidaritatea şi sprijinul lor sele sînt puţine şi rare ca şi pionieri, poote ceva mai bine du-se pentru prima dată des­ Cordial, Lancio s-o oferit cele mai internaţionale din ci­ şelătoare, de „jacarés" (maî
le tuturor popoarelor, iar la luptei eroice a poporului viet­ oamenii ; uneori prezenţa lor înzestraţi spiritual, deoarece pre Gianni Lancia, pe care să-mi fie ghid şi, groţie com­ te s-ou văzut. Nucleu) acesta mici decît crocodilii de Nil dor
elaborarea şi înfăptuirea mă­ namez şi a popoarelor din In­ este destăinuită de trimbele de pentru ei acest mod de viaţă l-om şi cunoscut in aceeaşi paniei sale, în zilele următoa­ de oameni trăieşte izolat, a­ nu mai puţin primejdioşi), iar
surilor care privesc pacea şi dochina împotriva intervenţiei fum ce se ¡nalţă din pădure este rezultatul unei alegeri. seară. Acest faimos italian, ca­ re, Mato Grosso nu mai avea proape autonom, şi totuşi in­ din aDe, de cohortele de peşti
securitatea generală să se a­ străine, pentru dreptul de a Aşa-numiţii „fazenderos" (fer­ Prin izolarea lor. fazendele re a fost pentru un timp rege­ nici un secret pentru mine. In credibil de solidar, co şi cum pironhos.
sigure participarea egală a tu­ hotărî liber şi de sine stătător mierii albi) ard părţi de pădu­ constituie mici lumi autonome le neîncoronat ol automobile­ primul rînd, om făcut cunoş­ ar li locuitorii aceluiaşi oraş în
turor statelor, indiferent de asupra soartei lor Ele au re­ re pentru o-şî procura păşuni. !a care este preferabil să o- lor, îşi ore, ca orice fazende- tinţă cu ferma compatriotului ciuda spaţiilor care-f despart. Din primejdiile şî frumuseţi­
mărimea lor levat necesitatea retragerii Căci „mlaştina" din Mato jungi cu avionul sau cu bărci­ ro care se respectă, istoria sa meu, o fermă model in adevă­ „Tam-tamul din Moto Grosso le de la Mato Grosso iţi ră-
S-a constatat cu satisfacţie complete a forţelor armate Grosso înseamnă şi întinsele le pe cursul rîurilor. Şi fozen- Cu zece onî în urmă, cînd ratul înţeles al cuvîntului : cea este cel core ne aduce infor­ mîn în minte solidaritatea oa­
că procesul de destindere, în­ ale S.U.A. şi aliaţilor lor de păşuni ce facilitează dezvolta­ dele constituie odevărote lumi Lancio o ajuns Io malul rîu­ maî mare turmă de vite. cea maţiile" - mî-o spus Lancia menilor veniţi de departe pen­
ţelegere şi colaborare in Euro­ pe teritoriul Vietnamului de rea creşterii vilelor, bogăţie şi prin mărimea lor. greu de lui San Lorenzo, pe aceste mai bună organizare, confortul rizind. In realitate, ei comuni- tru a smulge naturii liniştea
pa. la care România şi Iugo­ sud. Cambodgiei şi Laosului. potenţială nedeplin valorifica­ crezut pentru mintea noastră de locuri nu doineau decit jun­ cel mai rafinat. Confortul, da. câ prin radio, ¡şi fac vizite cu mult rîvnită. ospitalltotoo lor şi
slavia îşi aduc o contribuţie pentru a face posibilă soluţio­ tă. europeni obişnuiţi cu înghesu­ gla şi frigurile de boltă- La oricît ar părea de uimitor in ajutorul avionetelor şi-şi cum­ senzaţia stranie a acestui colţ
activă, se dezvoltă continuu. narea paşnică a conflictului Şi după ce am făcut cunoş­ iala bătrînului continent. Aici Cuibă, copîtala ţinutului. Lan­ Mato Grosso. Această „casă a pără ziarul de la Cuibă sau
Acest fapt este atestat de con­ din Indochina, pe baza acor­ tinţă din înălţimi cu Moto Gro­ totul se măsoară în sute de cio şi-o cumpărat termo după minunilor" ore instolaţie pen­ de la Campogronde, două miri de civilizaţie implintot în săl­
tactele tot mai vii şi mai bo­ durilor de ]a Geneva. Cei doi sso, ne-am îndreptat atenţia spre mii de hectare : ferma Bodo- obiceiul locului, trasînd-o pe tru aer condiţionat, un radio- oraşe la distanţă de 600 de băticia une1 naturi debordan­
gate în conţinut şi de acordu­ preşedinţi acordă un - sprijin locuitorii lui. Prima noastră cu­ quena de Rockefeller se desfă- hartă şî plătind-o pe loc. A emiţător destul de puternic km. te.
rile dintre un număr mare de deplin ultimelor propuneri
ţâri europene, încheierea Tra­ ale Guvernului Revoluţionar

Redacţia ji administraţia ilarului: Deva, str. Dr. Petru Grora nr. 33. Te lefoane: 12317 ţl 11588. Tiparuf: întreprinderea poligrafică Deva. 44065