Page 21 - Drumul_socialismului_1970_11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂ'

%

■ Ceremonialul instalării noului
?
\ preşedinte al Republicii Chile
\
& Un comentariu al agenţiei

China Nouă

!
■ Convorbirile polono—vest-

germane
\

■ Curier
X

ANUL XXII. NR. 4922 MIERCURI 4 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

VIZITA TOVARĂŞULUI Adunarea festivă din Capitală cu

NICOLAE CEAUŞESCU prilejul aniversării a 51) de ani de

¡N R. S. F. IUGOSLA VIA la greva generală a muncitorilor

Plecarea din Capitală Au început convorbirile din România

Marti dimineaţă, a părăsit La plecare, pe aeroportul
Capitala, plecînd în R S.F. Iu­ Bâneasa, erau prezenţi tova­ între preşedintele Marti dupa-amiaz3, la Ate­ Drâgan, Petre Lupu, Manea efervescenţă social-politîcâ şl
goslavia, tovarăşul Nicolae răşii Emil Bodnaraş, Paul NI- neul Român a avut loc aduna­ Mânescu, Dumitru Popescu. ideologică ce au precedat crea­
Ceauşeseu, secretar general al culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Leonte Răutu. Vasile Vîlcu. rea partidului al cărui glorios
Partidului Comunist Român, Virgil Trofin, Maxim Ber- rea festivă, organizată de Co­ Iosif Banc, Miron Constanti­ semicentenar va fi în curînd
Bucureşti
mitetul
municipal
preşedintele Consiliului de ghianu, Florian Dănâlache, Nicolae Ceausescu al P.C.R., cu prilejul aniver­ nescu. Mihai Dalea. Mihai Ge­ sărbătorit. Aniversarea grevei
Stat al Republicii Socialiste Constantin Drâgan, Janos Fa- sării a 50 de ani de la greva re, membri ai Comitetului generale a muncitorilor din
România, care va face o vizi­ zekas, Petre Lupu, Manea Mâ- generală a muncitorilor din Central al Partidului Comu­ România din anul 1920 a
tă de prietenie în această ţa­ nescu. Dumitru Popa, Dumi­ şi preşedintele România. nist Român, ai Consiliului de subliniat vorbitorul — este tot­
ră, la invitaţia tovarăşului lo­ tru Popescu, Leonte Răutu, Stat şi ai guvernului, condu­ odată un prilej de cinstire a
sip Broz Tito, preşedintele Re­ Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, In prezidiul adunării au luai
publicii Socialiste Federative Ştefan Voitec. Iosif Banc. Mi­ loc tovarăşii Emil Bodnaraş cători ai organizaţiilor dc masă glorioaselor tradiţii ale mişcă­
Iugoslavia, preşedintele Uniu­ ron Constantinescu, Mihai Da- Paul Niculescu-Mi7.il, Gheor­ şi instituţiilor centrale, vechi rii noastre muncitoreşti, a dru­
ghe
Trofin,
Virgil
Pană,
nii Comuniştilor din Iugosla­ lea, Mihai Gere, Ion Ilieseu, losip Broz Tito Florian Dănâlache, Janos Faze- militanţj, ai mişcării muncito­ mului eroic străbătut în în­
făptuirea intereselor vitale ale
reşti. participanţi la greva ge­
via. Ion Ioniţâ, Vasile Patilineţ,
împreună eu tovarăşul Ion Stânescu, vicepreşedinţi kas. Dumitru Popa, Gheorghe nerală din 1920. academicieni poporului român, a năzuinţe­
Nicolae Ceauşeseu au plecat ai Consiliului de Miniştri, In cursul dupâ-nmiezii de In cadrul convorbirilor s-a Stoica. Ştefan Voitec. vechi şi alţi oameni dc ştiinţă şi lor sale cele mai înalte.
tovarăşii : 11 ie Verdeţ, mem­ membri ai C.C. al P.C.R., ai marţi, la palatul rezidenţial făcut o largă trecere în re­ militanţi ai mişcării muncito­ cultură, generali şi ofiţeri, Despre cea de-a 50-a ani­
bru al Comitetului Executiv, Consiliului de Stat şi ai guver­ de la Brdo kod Krani, au în­ reşti — Chivu Stoica. Constan­ cadre didactice, reprezentanţi versare a grevei generale din
al Prezidiului Permanent al nului. conducători ai institu­ ceput convorbirile oficiale în­ vistă a raporturilor de prie­ tin Pîrvulescu. Anton Brei­ ni oamenilor muncii din între­ 1920 a vorbit tovarăşul Ştefan
CC. al P.C.R., prim-vicepre- ţiilor centrale şi organizaţiilor tre Nicolae Ceauşeseu, secre­ tenie şi colaborare în conti­ tenhofer. acad. P. Constanti- prinderi bucurestene Voitec. membru al Comitetu­
şedinlc al Consiliului de Mi­ obşteşti. tar general al Partidului Co­ nuă dezvoltare dintre cele do­ nescu-Ia.şi, C. Paraschivescu- Adunarea festivă a fost des­ lui Executiv al CC. al P.C.R.,
niştri, Emil Drăgăneseu, mem­ Au fost de faţă Bojidar Bu- munist Român, preşedintele uă ţări, s-a efectuat un schimb Bălăceanu, participanţi ln chisă de tovarăşul Dumitru preşedintele Marii Adunări
bru al Comitetului Executiv cumirici, însărcinat cu afaceri greva generală din 1920 — Popa. membru al Comitetului Naţionale.
al C C al P.C.R., vicepreşedin­ ad-interim al R.S F. Iugoslavia Consiliului de Stat al Repu­ de păreri cu privire la pro­ Marin Popa, State Ciuhurezu Executiv al C.C. al P.C.R. Cuvîntarea a fost subliniată
te al Consiliului de Miniştri, blicii Socialiste România, şi blemele actuale ale vieţii in­ şi Ion Felea. Valter Tosif. se­ prim-secrctar al Comitetului în repetate rîndurî cu puter­
Vasile Vlad, şef de secţie la la Bucureşti, şi membri ai losip Broz Tito, preşedintele ternaţionale. cretar al C.C. al U.T.C., Ale­ municipal Bucureşti al P.C.R. nice aplauze.
C C. al P C.R .. şi Nicolae Eco- ambasadei iugoslave. Republicii Socialiste Federa­ Convorbirile s-nu desfăşu­ xandrina Amza. muncitoare primarul general al Capitalei,/ După adunarea festivă, con­
beseu, adjunct al ministrului Ia Atelierele centrale I.T.B. care a arătat. între altele, că ducători ai partidului şi statu­
afacerilor externe. (Agerpres) tive Iugoslavia, preşedintele rat într-o atmosferă cordială, Constantin Enache. muncitor lui nostru s-au întreţinut cu
Uniunii Comuniştilor din Iu­ prietenească, de înţelegere re­ Aspect din secţia de spă­ la Uzinele „Electromagnetica''. evocarea grevei generale pro­ participanţi la greva generală
goslavia. ciprocă. tare a bobinelor de mătase In sală se aflau tovarăşii iectează o puternică lumină a muncitorilor dîn 1920.
Sosirea la Kranj ca „Vîscora" Lupeni. Maxim Berghîanu, Constantin asupra evenimentelor de marc (Agerpres)
artificiala, produsă de Fabri­
KRANJ 3. — Trimişii spe­ Impretină cu conducătorul Dineu oferit în cinstea Foto : N. MOLDOVEANU
ciali transmit : Marele centru partidului şi statului nostru
industrial şi cultural al Slo­ au sosit tovarăşii Ilie Verdeţ,
veniei, Kranj, împodobit săr­ membru al Comitetului Exe­
bătoreşte, a făcut o entuzias­ cutiv, al Prezidiului Perma­ preşedintelui
tă primire tovarăşului Nicolae nent al C.C. al P.C.R, prim-
Ceauşeseu, care a sosit marţi vicepreşedinte al Consiliului In pagina a lll-a
intr-o vizită de prietenie în de Miniştri, Emil Drăgăneseu, Nicolae Ceauşeseu sniu vuitei;
Iugoslavia membru al Comitetului Exe­
Ln ora 11,30, ora locală, a­ cutiv al C.C. al P.C.R., vice­
vionul prezidenţial în care preşedinte al Consiliului de © Alegeri in organi­
se afla tovarăşul Nicolae Miniştri, preşedintele pârtii Marţi seara, preşedintele lo­ lui şi statului nostru. zaţiile U.T.C.
Ceauşeseu, secretar general al române în Comisia mixtă de Aniversăm 50 de ani de la culminant al luptelor socia­ problemelor fundamentale ale
Partidului Comunist Român, colaborare economică româ- sip Broz Tito a oferit in sa­ Din partea iugoslavă au @ întrecerea socialis­ greva generală din octombrie le care au cuprinş ţara noas­ societăţii româneşti, capacita­
preşedintele Consiliului de no-iu.coslavâ. Vasile Vlad. şef loanele palatului rezidenţial fost prezenţi Stane Dolanţ, 1920 — a spus vorbitorul tră in perioada următoare tea sa de a conduce destine­
Stat al Republicii Socialiste de secţie la CC. al P.C.R, de la Brdo kod Krani un di­ Duşan Gligorievici, Serghei tă — forţă dinamizatoa­ — una din cele mai glori­ primului război mondial, cea le poporului, afirmîndu-se ca
România, avion ce a fost es­ Nicolae Ecobescu/ adjunct al neu oficial în cinstea pre­ Kraigher, Franţ Popit, Stane re a întregii activităţi e­ oase pagini din istoria lupte­ dinlîi acţiune de mare am­ o prezentă activă în marele
cortat de Ia trecerea frontie­ ministrului afacerilor externe. conomice pe şantierele lor revoluţionare ale prole­ ploare a clasei muncitoare front al forţelor revoluţionare
rei de reactoare ale aviaţiei Deasupra clădirii aeropor­ şedintelui Nicolae Ceauşeseu. Knvcici, Iakşa Petrici, Iso de construcţii. tariatului din România împo­ desfăşurată pc cuprinsul în­ anticapitaliste pe plan inter­
militare iugoslave, a aterizat tului fluturau steaguri iugo­ Au participat, din partea Njegovan şi alte persoane o­ triva regimului burghezo-mo- tregii ţări. Clasa muncitoare naţional.
de
Această marc bătălie
pe aeroportul BrniUi, situat la slave şi române. română, Ilie Verdeţ. Emil ficiale iugoslave. © Aplicarea trata­ şieresc, pentru o viaţă mai s-a afirmat şi cu acest prilej clasă, care a zguduit puter­
drept forţa socială cea mai
circa fi km de frumosul oraş Drăgăneseu, Vasile Vlad. Ni­ Atmosfera ce a domnit in mentelor fitosanitare de bună, pentru libertăţi demo­ înaintată a societăţii, a de­ nic orînduirea burghezo-mo-
sloven Kranj, de la poalele IContinuaVc In paginó; a-o) colae Ecobescu, Vasile Şandru timpul dineului s-a caracte­ iarnă la pomii fructiferi. cratice şi progres social. Gre­ monstrat hotărîrea ei de a im­ şîerească. a fost expresia ma­
munţilor cu creste înzăpezite şi alte persoane care îl înso­ rizat prin cordialitate, căldu­ va general^, de acum cinci pune rezolvarea. în interesul turizării politice a clasei
Karavanko şi Alpii Kamnicî. ţesc pe conducătorul pnrtidu- ră, prietenie. decenii, reprezintă punctul tuturor celor ce muncesc, a noastre muncitoare, contribu­
ind totodată la îmbogăţirea
considerabilă a experienţei
sale de luptă. Prin învăţă­
mintele pe care le-a prile­
juit, greva generală a acce­
plenara coimuiui ăi ii.tx. lerat procesul de clarificare
ideologică şi politică din miş­
carea muncitorească, proces a
Ieri a avui loc, la Deva, tru perfecţionarea stilului şi 1060 — decembrie 1070 şi sar­ In ¡judeţul Hunedoara cărui încununare a constitui­
t-o crearea Partidului Comu­
plenara Comitetului judeţean metodelor de muncă, stabi­ cinile ce revin membrilor nist Român.
al U.T.C.. la care au partici­ lind sarcini care să determi­ U.T.C. pentru îndeplinirea Evocarea grevei generale
pat membrii Comitetului ju­ ne întărirea organizaţiilor hotărîrilor Congresului al s-a realizat în 10 luni din 1920 se înscrie In largile
deţean al U.T.C., comisia de U.T.C., creşterea capacităţii X-lea al Partidului Comunist acţiuni cu caracter politic şi
cenzori, secretari ni organiza­ lor de mobilizare n tineretu­ Român ; ideologic care au loc în în-
ţiilor de tineret din întreprin­ lui la întreaga viată economi­ Raportul comisiei judeţene tîmpinarea gloriosului jubi­
deri şi de la sate că şi social-culturalâ din ju­ de cenzori : leu al semicentenarului Par­
I a lucrările plenarei a luat deţ. Alegerea comitetului jude­ tidului Comunist Român. A-
parte tovarăşul Aurel Bulgă­ Plenara a holârît convoca­ ţean al U.T.C., a comisiei ju­ niversînd acest moment im­
rea, secretar a) Comitetului rea Conferinţei organizaţiei deţene de cenzori şi a dele­ 85,5 LA SUTA DIN PIANUL portant din istoria mişcării
judeţean dc partid. j'udeţene Hunedoara a U.T.C. gaţilor la Congresul al IX- noastre muncitoreşti, ca şî al-
Plenara a dezbătut activita­ pentru luna decembrie 1070, lea al Uniunii Tineretului Co­ Luerind din zori şi pînă in noapte pe ogoarele cooperativei
tea desfăşurată de comitetele cu următoarea ordine dc zi : agricole din llia, tractoriştii Ion Joldea, Gheorghe Sorea, Ion
judeţean, municipale, orăşe­ munist. Dimperiu şi Roman Dânilă, pe care vi-i prezentăm în fotogra­ (Continuare «in pag. a 2*a)
neşti şi comunale ale U.T.C. Darea de seamă privind ac­ In încheierea lucrărilor ple­ fie, şi-au adus o contribuţie de seamă la executarea insămin-
în domeniul muncii organiza­ tivitatea organizaţiei judeţene narei a luat euvîntu) tovară­ ţărilor de toamnă. Foto : I. SIBIŞAN ANUAL UE INVESTIŢII
torice şi al vieţii de organi­ a U.T.C. în perioada ianuarie şul Aurel Bulgărea.
zaţie şi a supus discuţiilor o „EXPOZIŢIA CĂRŢILOR
seamă de probleme de fond SOVIETICE“
privind munca desfăşurată După 10 luni de muncă intensă la noile obiective e-
conu ice şi social-cultura le, beneficiarii şi constructo­ Ateneul Român adă­
pentru continua consolidare rii din judeţul nostru au încheiat un bilanţ remarca­ posteşte, incepînd de
politică şi organizatorică a PRODUCŢIA PROPRIE DE PIESE DE SCHIMB bil. Au fost materializate fonduri de investiţii în va­ marţi „Expoziţia cărţi­
organizaţiilor de tineret, pen- loare de 2,17 miliarde lei, din care 1,3 miliarde lei con­ lor sovietice" închinată
strucţii-montaj, ceea ce echivalează cu 55,5 la sută şi centenarului naşterii lui
să satisfacă integral nevoile respectiv 84,7 la sută din planul anual. V. I. Lenin. Expoziţia, or­
AL 265 000-LEA Rezultatele cele mai valoroase s-au înregistrat la În­ ganizată de Comitetul
TRACTOR ROMANESC treprinderea electroccntralc Deva, Combinatul side­ de Stot pentru Cultură
rurgic Hunedoara, Regionala de căi ferate Deva. Com­ şi Artă, se înscrie in ca­
De pe bandu de mon­ binatul de exploatare şi industrializare a lemnului De­ drul programului de
taj a uzine! braşovene e x p l o a t ă r i l o r miniere va, beneficiari care deţin ponderea în planul de in­ schimburi culturale între
vestiţii al judeţului, şi ale căror obiective au mare
România şi U.R.S.S. şi
a coborît tractorul cu urmează după expoziţia
numărul de fabricaţie importanţă pentru economia naţională. de carte românească,
265 000 In cei 24 de Exploatările miniere din Pentru satisfacerea necesi­ echipamentul dc susţinere — năin greutăţi la producerea Un aport deosebit l-au adus şi colectivele de mun­ deschisă în varo anului
□ ni care au trecut de la Valea Jiului, în care tehnica tăţilor, conducerea Centralei ne-a spus ing. George Moşescu, ventilelor şi a garniturilor de că dc la şantierele „Energoconstrucţia" şi 3 izolaţii
fabricarea primului trac­ modernă a devenit o compo­ cărbunelui Petroşani a primit consilier la centrala cărbune­ elnnşare. Mintia, care şi-au îndeplinit deja planul anual, „Encr- trecui (a Moscova şî
Riazan.
tor românesc, uzi­ nentă esenţială a producţiei, sarcina să elaboreze şi să tra­ lui. In prim plan sînt stîlpii Pentru 1971, deşi ne-am pro­
Cele 2 000 de volume
na braşoveană a eu' se plasează în rîndul marilor ducă in fapt un amplu pro­ hidraulici. La ora actuală a­ pus să producem în totalitate gomontaj“ Mintia, t.C.S. Hunedoara, Întreprinderea de din domeniul literaturii
noscut o continuă dez­ unităţi consumatoare de piese gram de asimilare, diveisifi- vem circa J5 000 de stilpi care stîlpul nu avem oţelul nece­ gonstruepii forestiere Deva, Şantierul C.C F. nr. 17 Pe­
voltare şi modernizare, de schimb. Anul acesta, în sar pentru corpul acestuia. Am troşani, Şantierul hidrotehnic Valea Jiului şi altele. social-politice, tehnico-
ceea ce □ permis spori­ cadrul Centralei cărbunelui Rezultatele bune obţinute la nivelul judeţului in do­ ştiîntifice, beletristice şi
rea şî diversificarea pro­ Petroşani ]a un fond de 100 000 lansat in acest sens o temă de din domeniul artelor,
ducţiei. Anul acesta, se tone maşini, utilaje şi insta­ cercetare la Institutui de cer­ meniul investiţiilor nu pot compensa, in mod practic, prezente în expoziţie, o­
află în fabricaţie 6 ti­ laţii miniere sînt necesare cetări metalurgice pentru cir­ râniîncrile in urmă de la l.M. Ţebca, Centrala mine­ feră o imagine grăitoa­
puri de tractoare in mai 4 fiOO tone de piese de schimb, ca 100 probe care le vom face reurilor neferoase Deva, „Viscoza“ Lupeni, „Marmu­ re a activităţii prodigi­
oase pe care o desfă­
multe variante. într-o gamă sortimentală in­ în primul trimestru al anului ra“ Simeria, „Vidra“ Orăştie, U.M.M.R, Simcria şi şoară cele 130 de edi­
Concomitent cu acti­ cluzi nd aproape 5 500 repere. turi din U.RS S., ţară
vitatea pe care o desfă­ Din punct de vedere valoric, viitor, în intenţia de a lichida Consiliul popular judeţean. care deţine locul intii in
şoară pentru realizarea la fiecare I 000 lei fonduri fixe pînă la sfîrşitul lui 1971 im­ Faptul că Trustul de construcţii Deva, Grupul dc lume la producţia de
sarcinilor curente de sint necesare piese de schimb care sortimentală şi dc spori­ nu au asigurate piese dc portul de ţeavâ pentru stilpi. şantiere T.C.M.M. Petroşani, Direcţia judeţeană de
producţie, muncitorii, vnlorînd 60 lei. re a producţiei proprii de pie- schimb Problema acută este Sintetizînd, deci, cele de mai drumuri şi poduri nu şi-au realizat in luna octombrie carte şi unde s-au tipă­
rit in anii socialismului
inginerii şi tehnicienii □ - Cifrele sînt elocvente în a ■<c de schimb, repere şi suban- decj asimilarea tuturor repe­
cestei mori întreprinderi demonstra importanţa deose­ :mble. relor şi subansamblelor nece­ sus, putem spune că asimila­ planul dc producţie impune luarea unor măsuri ur­ peste 33 miliarde de vo­
lume. La loc de frunte
se pregătesc temeinic bită a pieselor de schimb. Dar — Cum s-au abordat a­ sare acestor utilaje. rea decurge peste aşteptări. gente şi eficace care să contribuie la accelerarea rit­ se află expuse operele
nu num ai alit. In condiţiile ceste probleme, ee dificul­ Aşa stînd lucrurile, ideca mului dc execuţie pe aceste şantiere, astfel incit la
pentru viitorul plan cin­ actuale şi îndeosebi în anul tăţi s-au soluţionat şi în ce noastră ambiţioasă a fost ca L. VISKI lui V. 1 Lenin, precum
cinal, perioodă in care viitor, eînd producţia carboni­ măsură sînt satisfăcute ce­ în anul acesta să fabricăm C. DUMITRU finele anului să se raporteze îndeplinirea şi depăşi­ şi cărţi despre viaţa şi
activitatea sa, apărute
uzina va fabrica anual feră depinde hotârîlor de bu­ rinţele de piese ale exploa­ cei puţin 1 000 stilpi cu toate rea planului de investiţii la toţi beneficiarii şi con­ în limbile a zeci de po­
3B 500 tractoare, in 14 na funcţionare a maşinilor r.i tărilor ? piesele produse la noi urmînd structorii din judeţ. poare din lumea întrea­
tipuri şi 100 de variante. utilajelor, asigurarea pieselor — Una din problemele di­ ca în viitor să generalizăm !Cont(nuare1¡i¿‘-(Mg. o :J-o) gă.
de schimb se impune ca o ne­ ficile ale centralei este aceea producţia. In acest sens s-au
voie presantă. a pieselor de schimb pentru depus strădanii dar intimpi-