Page 22 - Drumul_socialismului_1970_11

szr "nfftaMaM m
DRUMUL SOCIALISM ULUI • NR. 4922 • MIERCURI 4 NOIEMBRIE 1970
Mir -

C JVIN T,X R E A T O V A R Ă Ş U LU I ŞTEFAN V O ITE C

LA A D U N A R EA FESTIVĂ DIN C A PITA LĂ

nale determinate de victoria Programul de revendicări grevei, a fost asasinat, In în­ care trăim, mediul ţării noas­ sului învâţâmintului, ştiinţei, cu perioada corespunzătoare rll şi colaborării cu aceste
Marii Revoluţii Socialiste din al grevei generale, adoptat la chisoarea din Bacău, doctorul tre, solul fn care trebuie să artei şi culturii. a anului trecut. ţâri pe plan politic, diploma­
Octombrie, de prăbuşirea im­ întrunirea din 10-11 octom­ H. Aroneanu, vechi şi hotârît săpăm şi fiecare să aşezăm te­ Mersul înainte al societăţii Cea mai înaltă cinstire pe tic, economic, tehnieo-ştiinţi-
periului habsburgic şi creşte­ brie 1920 a Consiliului Gene­ militant al mişcării socialiste. melia organizaţiilor noastre. este puternic stimulat de an­ care naţiunea noastră socia­ fic, militar, cultural.
rea frâmintârilor sociale în ral al Partidului Socialist şi Timp de 8 zile, muncitori­ Să reclădim casa noastră pe samblul de măsuri iniţiate de listă o aduce înaintaşilor, tra­ In acelaşi timp, România
te evenimente din hronicul întreaga lume s-a putut în­ a Comisiei generale a sin­ mea a opus o rezistenţă dîrză, o temelie de piatră masivă, partid pentru perfecţionarea diţiilor revoluţionare ale po­ dezvoltă larg relaţiile cu toate
luptelor de eliberare socială făptui prin lupta maselor dicatelor, cuprindea : respec­ sălbaticei represiuni dezlăn­ ca nici furtunile să nu o cla­ conducerii şi organizării eco­ porului român este munca ţările, fără deosebire de o-
şl naţională purtate de oa­ populare din România, idea­ tarea dreptului muncitorilor ţuite împotriva ei. Sub presiu­ tine. nici şuvoaiele să nu o nomiei, întregii activităţi so­ plînâ de abnegaţie şi elan pa­ rîndulre socială, militează
menii muncii, partidul nostru lul care a însufleţit de vea­ la asociere ; recunoaşterea de­ nea maselor, guvernul a pro­ mişte, nici cutremurele să nu ciale şi de stat. Este o constan­ triotic pentru transpunerea în pentru extinderea colaborării
comunist cinsteşte marile tra­ curi poporul nostru — reali­ legaţilor şi consiliilor munci­ mis eliberarea greviştilor a­ o zdruncine". tă a politicii partidului nos­ fapt a programului de edifi­ internaţionale, calea cea mai
diţii revoluţionare ale po­ zarea statului naţional unitar. toreşti din toate întreprinde­ restaţi, autorizarea reapariţiei Cristalizarea acestor con­ tru adîncirea neîntreruptă a care a societăţii socialiste eficientă de Întărire a păcii.
porului, minunatele fapte is­ Unirea din 1918 a deschis noi rile ; retragerea armatei din ziarului oficial al partidului — cluzii în conştiinţa militanţi­ democraţiei socialiste, crearea multilateral dezvoltate, adop­ Cu consecvenţă, partidul şi
torice ale forţelor sociale îna­ căi dezvoltării unitare a na­ fabrici şi suspendarea legii „Socialismul”, redeschiderea lor socialişti, a muncitorilor celor mai favorabile condiţii tat de Congresul ol X-lea al statul nostru promovează In
intate care au luptat, fără ţiunii române, a creat con­ pentru reglementarea conflic­ sediilor organizaţiilor munci­ înaintaţi a constituit rezulta­ pentru participarea maselor Partidului Comunist Român. relaţiile internaţionale princi­
preget, pentru propăşirea pa­ diţii prielnice propăşirii so- telor colective de muncă, des­ toreşti, constituirea unei co­ tul cel mai preţios al gre­ la conducerea ţării, pentru a­ Planul cincinal 1971-1975, e- piile independenţei şi suvera­
triei, pentru cauza socialis­ cial-econoniice a ţârii, în fo­ fiinţarea stării de asediu şi misii superioare de arbitraj vei generale şi tocmai prin firmarea plenară a persona­ Iabornt sub îndrumarea direc­ nităţii, egalităţii în drepturi,
mului şl comunismului. losul maselor largi ale popu­ a cenzurii — cerinţe de in­ care să soluţioneze revendică­ acer si â mare bătălie proleta­ lităţii umane, activitatea nea­ tă a conducerii partidului, neamestecului In treburile in­
Afirmîndu-se în arena Is­ laţiei. Dar burghezia şi mo- teres major pentru clasa mun­ rile muncitoreşti. ră din octombrie 1920 s-a în­ bătută pentru înfăptuirea personal o secretarului său terne şl avantajului reciproc
toriei încă la mijlocul veacu­ şierimea au folosit acest act citoare şi masele largi ale po­ Trebuie, desigur, remarcat scris la loc de cinste în Isto­ principiilor de dreptate şl e­ general — tovarăşul Nicolae — singurele în măsură să a­
lui trecut, într-o perioadă de pentru întărirea dominaţiei porului. Conducerea mişcării că în organizarea şi conduce­ ria clasei noastre muncitoare, chitate socială. Ceauşescu — stabileşte sarcini sigure statornicirea între sta­
profunde frâmîntârl sociale, lor de clasă, intensificînd ex­ socialiste şi sindicale averti­ rea grevei s-au manifestat li­ a întregului popor român. în­ Dacă în urmă cu 50 de ani, deosebit de importante pen­ te o unor raporturi bazate pe
clasa noastră muncitoare este ploatarea, măsurile represive za guvernul că dacă nu vor nele slăbiciuni, ca rezultat al văţămintele grevei aveau să clasa muncitoare din Româ­ tru continuarea în ritm sus­ stimă şi încredere reciprocă.
continuatoarea luptelor duse împotriva mişcării revoluţio­ fi satisfăcute revendicările ce­ lipsei de omogenitate din con­ se materializeze în hotărîrile nia desfăşura dîrze bătălii so­ ţinut a industrializării socia­ Poporul român acordă şi va
de poporul român, de-a lun­ nare a maselor muncitoare — rute. „muncitorimea din în­ ducerea partidului Socialist, al istoricului Congres din mai ciale pentru o viaţă mal bună liste, dezvoltarea intensivă şl acorda şi în viitor sprijinul
gul milenarei sale existenţe, forţa hotârîtoare a realizării treaga tară va fi chemată ca existenţei unor concepţii şi 1921. care a decis transfor­ şi libertăţi democratice, as­ multilaterală a agriculturii, său neprecupeţit popoarelor
împotriva împilării şl a do­ unităţii de Btat şi a progresu­ printr-o grevă generală să ob­ practici reformiste. Lozinca marea partidului socialist în tăzi ea se afirmă ca forţă so­ promovarea largă a progre­ care luptă împotriva imperia­
minaţiei străine, pentru li­ lui României. ţină toate aceste drepturi şi „în timpul grevei toată lumea partid comunist, pe temeliile cială conducătoare In stat, ca sului tehnic, sporirea efi­ lismului şl neocolonialismului,
bertate şl dreptate socială, In perioada puternicelor libertăţi de care sînt legate stă acasă, nu se face nici o ideologice ale marxism-leni- principal factor al construc­ cienţei întregii activităţi eco­
pentru unitate de stat şi cu­ mişcări sociale care au cu­ interesele ei cele mai vitale". demonstraţie” a dus, după nismului. ţiei socialiste, al înfloririi nomice. Pe această cale, extinde colaborarea cu ţările
cerirea neatîrnârli patriei, prins România, Bucureştii, a- Programul de revendicări cum se ştie, la slăbirea rezis­ După cum a subliniat to­ multilaterale a patriei. Ţără­ România se va apropia tot care şi-au cucerit independen­
pentru asigurarea dezvoltării vînd o mare concentrare pro­ înaintat guvernului, hotârîrea tentei muncitorimii, a înlesnit varăşul Nicolae Ceauşescu, nimea, care cu decenii în mai mult de nivelul statelor ţa şi luptă pentru afirmarea
neîntrerupte a societăţii pe letară, au devenit centrul de de a declara greva generală pulverizarea forţei acţiunii „crearea partidului comunist, urmă se zbâtea în nevoi şi avansate economic, îşi va lor de sine stătătoare.
aceste meleaguri» Bogatâ în unde a pornit semnalul mari­ au avut un puternic ecou în greviste. Conducerea partidu­ detaşamentul de avangar­ sărăcie, este astăzi stăpînâ pe spori mai puternic avuţia so­ Tara noastră se pronunţă
acţiuni măreţe şi evenimente lor acţiuni muncitoreşti. In toate straturile sociale. Perso­ lui socialist şi a sindicatelor, dă al clasei muncitoare, pe pâmîntul pe eare-l munceşte cială. va asigura creşterea consecvent pentru soluţiona­
politice de largă rezonanţă ziua de 14 noiembrie 1918, a­ nalităţi de seamă ale vieţii reflectînd orientarea elemen­ baza ideologiei marxist-Ieni- cu hărnicie, participă activ mai dennrte a standardului rea pe cale paşnică a conflic­
internă şi Internaţională, Is­ păruse pe străzile Capitalei publice româneşti, printre ca­ telor oportuniste, a chemat niste a constituit un moment alături de clasa muncitoare la de viaţă al întregii popu­ telor dintre state, pentru în­
toria mişcării muncitoreşti e- ziarul intitulat „Trăiască So­ re Nicolae Iorga, dr N. Lupii, de cca mai mare importantă conducerea statului. Făurită laţii. cetarea agresiunii S.U.A. în
vldenţiazâ rolul clasei mun­ cialismul 1" Era un strigăt de Gala Galaction, prof dr. C. I. muncitorimea să înceteze gre­ in istoria proletariatului din în focul luptei pentru instau­ Chezăşia progresului multi­ Vietnam, pentru rezolvarea
citoare dc viguroasă forţă mo­ bucurie, ţîşnit din mijlocul Parhon, N. D Cocea, Octav va. Dar în multe localităţi, a­ România. Prin aceasta lupta rarea puterii populare, alian­ lateral al patriei socialiste o prin mijloace politice n con­
trice a progresului României, poporului român, era un Bâncilâ şi alţii, au luat pozi­ colo unde în fruntea comitete­ revoluţionară se ridică pe o ţa muncitoreascâ-ţârăneascâ constituie întărirea rolului flictului din Orientul Apro­
ataşamentul său nemărginit steag de luptă. A urmat apoi ţie faţă de atitudinea rigidă lor de grevă se aflau elemen­ treaptă superioară, se dA un s-a ridicat pe trepte superi­ conducător al Partidului Co­ piat. pentru stingerea focare­
faţă de Ideile socialismului, puternica demonstraţie a şi vexatorie a guvernului A- te revoluţionare, muncitorii nu puternic avînt procesului de oare ca urmare a victoriei munist Român. lor de nelinişte şl încordare
faţft de cauza Independenţei muncitorimii din Capitală din verescu, exprimîndu-şi sim­ continuat lupta pînă spre mij­ clarificare ideologică, politi­ noii orînduirl. a transformă­ In preajma aniversării se­ existente în lume,
şl suveranităţii patriei Pro­ ziua de 13 decemhrie 1918, re­ patia şi aprobarea faţă de locul lunii noiembrie, hotârîţi că a mişcării muncitoreşti, rilor intervenite în structura micentenarului său, partidul O atentie deosebită acordă
letariatul român s-a ridicat primată sălbatic de guvernul dreptele cerinţe ale muncito­ să impună satisfacerea depli­ dezvoltării conştiinţei de cla­ economică şi socială. O con­ partidul şi statul nostru înfăp­
cu neînfricare împotriva ex­ liberal, demonstraţie care s-a rimii. Intr-un articol intitulat nă a revendicărilor lor vitale. să a proletariatului şi celor­ tribuţie de preţ la dezvolta­ nostru comunist constituie o tuirii securităţii în Europa,
ploatării şl asupririi burghe- înscris în Istoria patriei ca semnificativ „Cereri socialis­ Lupta justă a oamenilor lalte mase muncitoare ale po­ rea ţârii este adusă de inte­ invincibilă forţă politică, în creării climatului de încrede­
rîndurile căruia activează cu
zo-moşlereştl, pţntru obţine­ o eroică ridicare împotriva o­ te“, Nicolae Iorga, la 19 oc­ muncii s-a bucurat de larga porului. Continuind lupta de lectualitatea noastră, profund însufleţire şi înaltă răspunde­ re şi apropiere între popoare­
rea unor condiţii mal bune presiunii capitaliste. tombrie 1920, scria : „Cereri­ simpatie a opiniei publice. O veacuri pentru eliberarea so­ devotată cauzei socialişmului. le acestui continent, pregătirii
de viată, a unor drepturi şi le înseşi necesită a fi cerce­ puternică mişcare de solidari­ cială şi naţională, cele mai Rezolvarea în spirit mar­ re cei mai înaintaţi fii ai po­ condiţiilor pentru convocarea
libertăţi pe măsura locului . In pofida represiunii de la tate. Şi, cercetindu-Ie, ajungi tate cu cei arestaţi şi întem­ bune tradiţii ale mişcării xist-leninist a problemei na­ porului nostru : muncitori, ţă­ unei conferinţe general-euro-
pe care îl ocupă în producţia 13 decembrie 1918, muncitori­ la o încheiere care, fără a le­ niţaţi, de protest împotriva muncitoreşti şi socialiste din ţionale. asigurarea deplinei e- rani, intelectuali — români, pene, cu participarea tuturor
materială, fiind exponentul mea participa activ la lupte­ galiza procedura sindicatelor, samavolniciilor guvernului România, partidul comunist gnlilâţi în drepturi a tuturor maghiari, germani şi de alte statelor Interesate.
fidel al intereselor vitale ale le revendicative, îngroşa baza îi dă acea sancţiune morală s-a afirmat în întreaga ţară, este în noile condiţii istorice cetăţenilor, fără deosebire de naţionalităţi. Trăsătura defi­ Detaşament activ al forţe­
celor mal largi pături socia­ de masă a partidului socia­ care nu depinde de consecin­ cuprinzînd alături de munci­ exponentul fidel al interese­ naţionalitate, au pus baze so­ nitorie a partidului este uni­ lor socialismului şi păcii. Par­
le. Impunătoarea grevă gene­ list şi a sindicatelor, da forţă ţele unui act, ci de principi­ tori, păturile neproletare — lor clasei muncitoare, ale în­ lide prieteniei frăţeşti dintre tatea lui indestructibilă, co­ tidul Comunist Român îşi în­
şi avînt acţiunii lor revoluţio­
rală a muncitorilor tipografi nare. Un moment de o sem­ ile lui. Intr-un cuvînt, se cere intelectuali, meseriaşi, func­ tregului popor. Inrepind din eziunea în jurul conducerii tăreşte continuu legăturile de
şl ceferişti bucureşteni din d-Ior Traneu, Averescu, Arge- ţionari. In apărarea grevişti­ acest moment, clasa munci­ poporul român şi naţionalită­ sale, în frunte cu secretarul prietenie şl solidaritate cu
anul 1088, marile greve ale nificaţie deosebită î-a consti­ toianu şi celorlalţi să revină lor, la nenumăratele procese toare, sub conducerea parti­ ţile conlocuitoare. S-a ci­ general al partidului — tova­ partidele frăţeşti, cu organiza­
tuit greva muncitorilor pe­
muncitorilor din industria mi­ trolişti din Valea Prahovei, asupra unei politici de abu­ care li s-au intentat, au acţio­ dului comunist, a fost pre­ mentat trainic unitatea so- răşul Nicolae Ceauşescu — le­ ţiile democratice, progresiste,
nieră de la sfîrşitul secolului din vara anului 1919, care a zuri, să intre ei in lege şi pe nat jurişti de vază ca Radu zentă şi şi-a spus cuvîntul cial-poiitîcâ a întregului po­ gătura organică cu poporul. A- militează ferm pentru întări­
al XlX-lea, greva generală pe generat o vastă solidaritate lingă aceasta să realizeze mă­ Rosetti, Dem. Dobreseu, Gr. în toate evenimentele mai im­ por în jurul partidului co­ ceasla reprezintă izvorul ne­ rea unităţii mişcării comunis­
întreaga Transilvanie a fero­ de clasă. In acelaşi timp, cre­ car n parte din făgăduielile Iunian, C. G. Costaforu, N. D. portante ale tării, s-a situat munist, unitate care consti­ secat al tăriei partidului, îi te şi muncitoreşti, a tuturor
viarilor din 1904, grevele ge­ dincios vechilor sale tradiţii pe care de atîtea ori inşisi Cocea, Vasileseu-Nottara, C. in fruntea luptei pentru pro­ tuie o puternică forţă motri­ dă posibilitatea să acţioneze forţelor antiimperialiste ale
nerale ale muncitorilor din internaţionaliste, proletariatul domniile lor Ic-au făcut, şti- Paraschivescu-Bâlâceanu, Lau- gres social”. ce a societăţii noastre. ca forţă propulsoare a progre­ contemporaneităţii. Sîntcm
Bucureşti, Brăila, Ploieşti din din România a organizat pu­ indu-Ie fireşti”. rentiu Oanea şi alţii. Ecoul Vorbitorul a arătat în Profundele prefaceri petre­ sului întregii societăţi, ca în­ convinşi că prin eforturile co­
anii 1907-1912, luptele eroice ternica grevă din 21 iulie La 20 octombrie 1920, în ur­ solidarităţii cu greviştii a răz­ continuare că cele cinci cute în ţara noastră pun în cercată călăuză pe calea fău­ mune ale tuturor partidelor
ale maselor exploatate din 1919 în semn de solidaritate ma refuzului brutal, provoca­ bătut şi în Parlament, unde, decenii care au trecut de evidenţă forţa constructivă a ririi societăţii socialiste multi­ comuniste şi muncitoreşti vor
Galaţi din iunie 1916 — ca să cu Rusia Sovietică şi cu Re­ tor, al guvernului de a-i satis­ pe lîngâ deputoţîi socialişti, la crearea Partidului Co­ poporului român, constituie lateral dezvoltate. putea fi depăşite actualele di­
amintim doar pe cele mai publica Ungară a Sfaturilor. face revendicările, muncitori­ au exprimat proteste o serie munist Român confirmă încununarea îndelungatelor Aslgurînd edificarea socie­
semnificative — sînt tot atî- mea din întreaga tară declară de personalităţi politice bur­ că partidul o răspuns în­ sale lupte, a muncii sale pli­ tăţii socialiste, neprecupeţind ficultăţi din mişcarea comu­
tea mărturii ale capacităţii Prin grevele şi demonstra­ greva generală. Ca o înflăcă­ gheze, cu vederi democratice. tru totul nădejdilor pe care ne de dăruire pentru asigu­ nimic pentru dezvoltarea e­ nistă internaţională, că forţele
de luptă, ale patriotismului ţiile de masă, prin alte for­ rată chemare la luptă au ră­ Ca una dintre cele mai de .şi le-au pus în el militanţii rarea progresului multilateral socialismului ş! păcii vor ohti-
şi internaţionalismului clasei me de luptă, clasa muncitoa­ sunat cuvintele manifestului seamă acţiuni din acea vreme revoluţionari, oamenii mun­ al patriei. Ele sînt rezultatul conomică şi culturală a ţârii, ne noi victorii In luptn îm­
muncitoare din România. In re a reuşit să impună satis­ Comitetului Executiv nl Par­ ale proletariatului internaţio­ cii din patria noastră. Orgn- înfăptuirii politicii partidului, partidul îşi îndeplineşte o potriva Imperialismului. penr
aceste aspre încleştări de cla­ facerea unor însemnate re­ tidului Socialist şi al Comisiei nal, greva generală a determi­ nîzînd lupta împotriva clase­ o confirmare strălucită a jus­ înaltă îndatorire atît faţă de tru pace şi progreş apej^h'
să cu forţele capitalului s-a vendicări sociai-politice. Toa­ generale a sindicatelor : „De nat manifestări de solidaritate lor exploatatoare, pentru de­ teţei acestei politici, înteme­ popor, care î-a încredinţat Aniversarea a 50 de ani de
călit proletariatul român, au te acestea au întărit încrede­ azi, toată muncitorimea, de la în numeroase ţâri ale lumii. plina eliberare naţională şî iată pe aplicarea creatoare a conducerea destinelor sale. cît la greva generală din octom­
crescut potenţialul şi experi­ rea sa în propriile forţe, au un capăt la altul al tării, a in­ Deşi nu a dus la satisface­ socială, partidul comunist a principiilor fundamentale ale şî o îndatorire înternaţionnlis- brie 1020 — a arătat vorbito­
enţa sa revoluţionară, gradul exercitat o Influenţă mobili­ trat în grevă... Muncitorimea rea tuturor revendicărilor înscris în istoria patriei ne­ marxism-leninismului la con­ tâ. contribuind la întărirea rul în încheiere, — are
de organizare a rîndurilor sa­ zatoare asupra maselor ne­ din România a intrat azi în muncitorimii, greva generală numărate pagini de eroism şi diţiile concrete ale României, forţelor socialismului şi păcii loc în preajma marii săr­
le, conştiinţa sa politică şi proletare care desfăşurau, de lupta cea mai mare pe care a din octombrie 1920 a repre­ abnegaţie revoluţionară. Sub a hotărîrii cu care partidul în lume. bători a poporului nos­
maturitatea sa ideologică. asemenea, acţiuni revoluţio­ dus-o vreodată Din această zentat un moment hotărîtoi conducerea sa, poporul mun­ Slujeşte interesele vitale şi Intr-o strînsâ unitate cu po­ tru — semicentenarul Par­
Avîntul revoluţionar care a nare împotriva exploatării şi luptă ea va ieşi — ea va tre­ spre o nouâ ascensiune a miş­ citor a străbătut un drum năzuinţele poporului român. litica sa internă, partidul des­ tidului Comunist Român. Per­
a regimului reacţionar bur-
cuprins ţara în perioada 1918­ bui să iasă victorioasă, pentru cării muncitoreşti, avînd pro­ lung de lupte şi victorii, a Aniversarea a 50 de ani de făşoară o vastă activitate pe manent. partidul nostru cul­
1920, treaptă mai înaltă a ghezo-moşieresc. Puternice că dreptatea este de partea ei. funde urmări în viaţa politică înlăturat dominaţia claselor Ja greva generală din octom­ plan internaţional Principii­ tivă şi acordă o înaltă cinsti­
luptei de clasă, a fost gene­ frâmintări au cuprins ţărăni­ Greva generală de azi este şi socială a ţării. Ea a consti­ exploatatoare si a imperialis­ brie 1920 are loc în condiţi­ le şi coordonatele fundamen­ re bogatelor tradiţii ale luptei
rat de situaţia social-econo- mea hotârîtâ să impună în­ greva muncii împotriva para­ tuit o viguroasă şi eroică bă­ mului străin, devenind pen­ ile în care întregul nostru po­ tale ale politicii externe a revoluţionare a poporului
mică şi politică creată în făptuirea reformei agrare. zitismului, este greva flâmin- tălie de clasă a tuturor mun­ tru prima oară deplin stă- por îşi concentrează energi­ României, caracterizată prin muncilor, vâzînd în ele com­
România la sfîrşitul primului S-au extins mişcările cu ca­ zilor împotriva îmbuibaţilor, citorilor din România, din pîn pe propria-i soartă. Sub ile creatoare pentru îndepli­ realism şi principialitate mar- ponenta de cel mai mare preţ
război mondial. racter revoluţionar în arma­ este greva cinstei împotriva toate centrele şi localităţile ei aceeaşi conducere încercată, nirea prevederilor de plan pe xist-leninistâ, au fost recent a patrimoniului moral şî spi­
Manifestare puternică a tă Succesele de răsunet înre­ necinstei şi a jafului... Trăias­ industriale» Una dintre carac­ poporul român a păşit în anul 1970 şl realizarea cu reafirmate, de la tribuna se­ ritual al naţiunii, un mijloc
siunii jubiliare a Organizaţiei
contradicţiilor Interimperialis- gistrate de mişcarea socialis­ că greva generală ! Trăiască teristicile cele mai importante cea mal luminoasă epocă din succes a întregului cincinal, Naţiunilor Unite, dc către to­ de mare eficienţă în educarea
te, războiul provocase în ţa­ tă în campaniile electorale socialismul !”. ale grevei generale a fost îm­ istoria sa — epoca socialis­ pentru pregătirea condiţiilor varăşul Nicolae Ceauşescu. în revoluţionară patriotică şi in-
de trecere la viitorul plan de
ra noastră uriaşe distrugeri din aceşti ani, cînd au fost a- Ca un fluviu care-şi adună pletirea organică a revendică­ mului — în care au devenit ». cuvîntarea sa de largă rezo­ ternaţionalistă, a tinerelor ge­
materiale şi enorme pierderi îeşi un număr însemnat de apele din numeroasele pîraie rilor economice cu cele politi­ realitate idealurile a nenumă­ cinci ani de dezvoltare a e- neraţii. a tuturor celor ce
de vieţi omeneşti. Grelele reprezentanţi socialişti în par­ ce ţîşnesc din adincuri, greva ce. Clasa muncitoare, con­ rate generaţii de militanţi re­ conomîe! naţionale. Datorită nanţă internaţională — stră­ muncesc. Evocarea trecutului
consecinţe ale războiului e­ lamentul ţării erau o expre­ generală strîngea la un loc ştientă de rolul el istoric, s-a voluţionari. Imensă este bu­ măsurilor luate de conduce­ lucită expresie a aspiraţiilor de luptă, împletită cu lumi­
rau agravate de represiuni­ sie profund grăitoare a Stă­ acţiunile greviste din toată ţa­ ridicat nu numai pentru cuce­ curia celor care au trăit, cu rea de partid şi de Stat, e- vitale de pace şi progres noasele perspective pe care
social ale poporului nostru, a
le şi abuzurile sâvîrşite de rii de spirit clocotitoare de ra, constituind valul revolu­ rirea unor condiţii maî bune cinci decenii in urmă, zilele fortnrilor susţinute ale oame­ lc-a deschis Congresul al X-
autorităţile şi trupele Puteri­ care erau animate muncitori­ ţionar de cea mai mare ampli­ de muncă şi de viaţă, ci şi marii încleştări de clasă din nilor muncii, producţia a con­ ataşamentului său fierbinte In Ica al Partidului Comunist Ro­
lor Centrale, care ocupaseră mea, toate păturile sociale o­ tudine Peste 400 000 de mun­ pentru dobîndirea unor largi octombrie 1920. şî cărora le-a tinuat să crească în ritmuri cauza socialismului, păcii şi mân. însufleţeşte întregul nos­
timp de doi ani o mare parte ropsite citori şi alţi salariaţi au lăsat libertăţi politice, acţionînd în fost dat să trăiască zilele de înalte. în ciuda greutăţilor înţelegerii între popoare. tru popor în eforturile lui dă­
a teritoriului românesc ; Ja­ Clasele conducătoare, ca- lucru), înrolîndu-se în lupta numele întregului popor, pen­ azi ale definitivei biruinţe a provocate de calamităţile na­ In spiritul acestei politici, ruite transpunerii în viaţă
furile cotropitorilor, sistema­ re-şi vedeau ameninţate privi­ tru înfrîngerea politicii cercu­ noii orinduiri. turale Planul producţiei in­ partidul şi statul nostru si­ a programului de făurire a so­
tic organizate, au secătuit li­ legiile, au hotârît să treacă grevistă. Nu a existat oraş, rilor reacţionare dominante şi Un factor hotârîtor a] vic­ dustriale pe cele trei trimes­ tuează în mod ferm, în cen­ cietăţii socialiste multilateral
teralmente tara. Toate aces­ la contraofensivă împotriva centru industria), în care oa­ imprimarea unui curs demo­ toriei revoluţiei şi construc­ tre din acest an a fost în­ trul activităţii lor internaţio­ dezvoltate, de înflorire neîn­
tea au avut ca urmare dez­ mişcării muncitoreşti. Adus menii muncii s3 nu se li înca­ cratic în dezvoltarea Româ­ ţiei socialiste în România l-a deplinii şi denâşlt. înrecis- nale, întărirea prieteniei şi a­ treruptă a patriei şi asigura­
organizarea activităţii eco­ la cîrma ţârii, la 13 martie drat în această mare încleşta­ niei. constituit realizarea unităţii trîndu-se un ritm de creştere lianţei frâteşli cu toate ţările re a unei vieţi fericite întregii
nomice. fapt care s-a râsfrînt 1920, guvernul de mînă for­ re de clasă. Oprirea lucrului Burghezia şi moşierimea politice şi organizatorice a de 12,4 la sulă, comparativ socialiste, adîncîrea cooperă- noastre naţiuni socialiste.
dureros asupra condiţiilor de te, prezidat de generalul A- în toate ramurile principale ale şi-au dat seama că oprirea clasei muncitoare, prin unifi­
trai ale oamenilor muncii de verescu a trecut la măsuri de industriei şi transporturilor, grevei generale nu însemna carea în anul 1948 a celor do­
la oraşe şi sate Şomajul şi stăvilire a mişcării muncito­ în industria metalurgică, mi­ înfrîngerea clasei muncitoare uă partide muncitoreşti —
specula, feluritele amenzi, au reşti, de interzicere a greve­ nieră, petroliferă, textilă, ali­ şi, cil atît mai puţin, lichi­ partidul comunist şi partidul Integrarea profesională—deziderat
înrăutăţit mult situaţia ma­ lor, întrunirilor, desfiinţarea mentară, în transporturile fe­ darea mişcării revoluţionare social-democrat — într-un sin­
terială a clasei muncitoare, au consiliilor muncitoreşti, rein­ roviare. navigaţia maritimă şi din România. Semnificative în gur partid marxist-leninist,
redus nivelul ei de trai In troducerea gărzilor militare fluvială i paralizat întreaga acest sens sînt aprecierile în- România fiind printre pri­ major pentru formarea cadrelor
acelaşi timp, lipsa de pămînt în fabrici, reinstaurarea .cen­ activitate economică. Parcă vetcratului reacţionar Arge- mele ţâri în care s-a realizat
şl inventar agricol, ca şi ni­ zurii şi înăsprirea stării de viaţa încremenise. Se adeve­ toianu, pe atunci ministru de această unitate. După cum
velul ridicat al preţurilor asediu. reau cele scrise atît de suges­ interne : „Lupta începuse, ea este cunoscut, unificarea a Deziderat major al unei e­ Pornind de la acest dezide­ întreprinderi. Comandamente­
produselor industriale apăsau Clasa muncitoare a răspuns tiv în ajunul grevei generale nu se sfîrşise prin înfrîngerea fost rezultatul unui îndelun­ conomii socialiste, angajată rat, la indicaţiile Comitetului le. formale din reprezentanţi
din greu asupra ţărănimii măsurilor reacţionare ale gu­ de ziarul democrat „Chema­ grevei ; acesta era adevărul şi gat şî laborios proces, înce­ cu toate forţele pe calea dez­ judeţean al U.T.C., organiza­ ai întreprinderii şi ai şcolii
muncitoare Consecinţele a­ vernului prmtr-o nouă şi vi­ rea" : „Pentru întîia oară în zîle din ce în ce niai grele ne put încă înainte de eliberarea voltării multilaterale, pregă­ ţiile de tineret din şcolile pro­ (şi în care n-ar fi fost nea­
cestor stări de lucruri, în ne­ guroasă intensificare a lupte­ vremurile acestea mari, revo­ aşteptau. O ştiam cu toţii la ţârii şi continuat în focul re­ tirea şi integrarea forţei de fesionale au iniţiat dezbateri venită şl includerea secreta­
contenită agravare, se reper­ lor Mişcările greviste se des­ luţionare, ţara va domni, sub Interne. Conducătorii comu­ voluţiei populare —'de adîn- muncă calificate presupun o cu conducerile din întreprin­ rului U.TC. pe şcoală) nu
cutau şi asupra altor catego­ făşurau val după val, cuprîn- domnia gravă şi mută a gre­ nişti explicau insuccesul lor cire a colaborării între parti­ activitate amplă, minuţios în­ deri şi şcoli privind modul s-au constituit în toate uni­
rii ale populaţiei — micii zînd toate legiunile ţârii şl vei generale“. prin experienţa începuturilor dele comunist şi social-demo­ tocmită, ancorată cu profun­ de desfăşurare a procesului tăţile. iar acolo unde s-a fă­
meseriaşi, cen mai mare par­ toate detaşamentele importan­ In lata întregii târî, for la şi nu se gîndeau o clipă să crat, de apropiere tovărăşeas­ de implicaţii sociale în con­ de instruire practică, urmă­ cut acest lucru, existenţa lor
te a intelectualităţii. te ale clasei muncitoare. In- proletariatului român a apă­ se dea bătuţi". că între militanţii şi membrii textul măsurilor ■ preconizate rind stabilirea unor forme a fost fictivă. Ca urmare, re­
In aceste condiţii se dez­ cepînd din august 1920, în rut în acele zile în toată ma­ Însemnătatea luptelor gre­ lor. de clarificare politico-î- de partidul şi statul nostru care să asigure condiţii opti­ partizarea elevilor pe secţii
voltă impetuos lupta revolu­ toate centrele muncitoreşti sivitatea şi măreţia ei. In viste din octombrie 1920 a de­ deologică, de însuşire a ideo­ pentru formarea şl creşterea me acestui proces, atît în a- nu s-a făcut în concordanţă
ţionară, o dată cu intensifi­ din ţară au loc greve gene­ mod impresionant s-a manîîes- păşit cu mult cadrul momen­ logiei revoluţionare, marxist- cadrelor. Condiţionată de di­ teliere-şcoalâ cît şi în între­ cu posibilităţile existente în
Ieniniste. Crearea partidului
carea procesului de reorgani­ rale locale împotriva legii lal, în timpul grevei, unitatea tului respectiv, urmările lor unic al clasei muncitoare, namica dezvoltării sociale, in­ prindere Rezolvarea unor unităţile economice, ajungtn-
zare politică şi sindicală, a pentru reglementarea conflic­ oamenilor muncii, indife­ răsfrîngîndu-se pozitiv asupra punînd capăt sciziunii de pe­ tegrarea profesională este un probleme administrative care du-se la imposibilitatea efec­
muncitorimii ; se întăreşte telor de muncă, măsură dra­ rent de naţionalitate. In întregii dezvoltări a mişcării proces complex, ale cărui pre­ să coneure la buna desfăşu­ tuării unei practici concrele
continuu aripa de stînga din conică luată de clasele slă- teritoriile româneşti recent u- muncitoreşti din România. ste 20 de ani din mişcarea mise se pun încă din primele rare a practicii (U.U.M. Pe­ (secţia mecanică I C S.U , ter­
Partidul Socialist, determi- pîniloare pentru a stăvili nîte cu ţara au făcut parte din Pe baza experienţei grevei muncitorească, a sporit con­ contacte cu domeniul de ac­ troşani, Uzina de preparare mocentrala Mintia). Muncito­
nînd o linie tot mai pronun­ mişcarea grevistă Tdeea or­ comitetele de grevă, alături de generale, procesul de clarifi­ siderabil capacitatea de luptă tivitate şcolară corespunzător Gurabarza), o mai justă co­ rii, pe lîneâ care au fosl re­
a acesteia, a asigurat clasei
ţat anlireformislâ, revoluţio­ ganizării unei greve genera­ români, şi maghiari, germani, care politico-ideologicâ din muncitoare, întregului popor, intereselor şi aptitudinilor tî- relare a programului de in­ partizaţi să lucreze, nu au
nară Erau continuate, astfel, le pe tară, ca o forniâ mai sîrbi, revendicările vizînd, o rîndurile mişcării muncito­ forţa politică sub a cărei con­ nârulul. struire cu activitatea din constitui! întotdeauna exem­
vechile tradiţii ale partidului înaltă şi mai eficientă de dată cu îmbunătăţirea condi­ reşti s-a intensificat. Clasa ducere s-a înfăptuit măreaţa Ca elemente de bază în şcoli, sectoare (C.S.H., E,M. ple de conduită mornlâ. de
care încă înainte de război luptă, era lot mai mult îm­ ţiilor de muncă şi de trai, asi­ muncitoare a înţeles că ve­ operă de edificare a orîndui- pregătirea integrării profesio­ Lupeni, Preparatia Corceşti), pregătire profesională, nu ai*,
se situase in rîndul partide­ brăţişată de întreaga munci­ gurarea în fapt a deplinei e- chiul partid socialist, tactica riî noi, socialiste, pe pămîn- nale. şcoala şi organizaţia constituirea unor brigăzi de avut suficient simţ pedagogic
lor şi grupărilor de stînga torime. gnlitâti în drepturi a tuturor preconizată de el şi modul său tu! României. U.T.C au răspunderi poliva­ elevi practicanţi conduşi de (U U.M Petroşani. Atelierele
din Internaţionala a Il-a, a­ In fruntea celor care se cetăţenilor ţării, fără deosebi­ de organizare nu mai cores­ lente. urmărind, prin toate un muncitor calificat (U.U.M centrale Gurabarza).
poi al curentului zimmerwnl- pronunţau pentru greva ge­ re de naţionalitate. pundeau cerinţelor noii etape, Intr-un răstimp Istoric scurt, mijloacele folosite, realizarea Petroşani, Atelierele centrale Aceste deficienţe se reper­
dian, îndreptat împotriva răz­ nerală şi activau efectiv pen­ Ineercînd să oprească, prin că pentru a putea acţiona cu ţara noastră a cunoscut pro­ la elevi e unor cunoştinţe cu Gurabarza. Uzinele M.M.R, cutează negativ asupra inte­
boiului imperialist. tru pregătirea ei s-au aflat foiţă, mişcarea revendicativă succes împotriva claselor ex­ funde prefaceri înnoitoare. caracter formativ (dezvălui­ Stmeria), înfiinţarea — în ca­ grării rapide şi competente a
O puternică influenţâ asu­ militanţi şi activişti ai orga­ a muncitorimii, guvernul reac­ ploatatoare se impunea ca a­ Industrializarea socialistă. în­ rea şi cultivarea aptitudini­ drul uzinei — a unei secţii tinerilor în producţie. bine
pra desfâşurârii luptiior so­ nizaţiilor socialiste şi sindi­ ţionar al generalului Averes­ cest partid să fie profund în­ făptuită cu perseverenţă în lor, formarea interesului pro­ pentru practicant! (U. V. Câ- fiind ştiut faptul că forma­
ciale din România au avut cale, între care Gheorghe cu a dezlănţuit cea mai cum­ noit, transformat în partid aceşti ani, a determinat fesional) şi n unora cu carac­ lan), repartizarea lor pe 2 rea deprinderilor necesare
victoria Marii Revoluţii So­ Cristescu, Constantin Ivănuş, plită teroare. Omul care a ac­ comunist Preluînd şi dezvol­ schimbarea structurii econo­ ter informativ (iniţierea ele­ schimburi — înlesnindu-le instruirii profesionale este
cialiste din Octombrie, crea­ Alexandru Constantinescu, ceptat să sâvîrşească masacra­ tând tot cc era pozitiv în ex­ miei naţionale. Industria a vilor în cunoaşterea profesi­ posibilitatea de a lucra efec­ condiţionată de dragostea fa­
rea primului stat socialist Mihnil Gheorgbiu-Bujor, Con­ rea a 11 000 de ţărani în pri­ perienţa şi tradiţiile de luptă devenit ramura dominantă a unilor, a cerinţelor acestora, tiv pe maşini (CS.H., U.U.M. ţă de meserie, de pasiunen cu
din lume. Ideile marelui Oc­ stantin Mănescu, Gheorghe măvara anului 1907, instaura ale Partidului Socialist, noul producţiei materiale, princi­ a necesităţilor impuse de dez­ Petroşani) constituie doar ci- care fiecare elev se pregăteş­
tombrie au răscolit profund Nieuleseu-Miz.il, Al. Dobro- acum acelaşi regim de odioa­ partid trebuia să-şi aşeze în- pala sursă a venitului natio­ voltarea economiei). teva din măsurile concrete te zilnic.
conştiinţa clasei muncitoare, geanu-Gheren, lancu Olteanu, să represiune împotriva clasei ti'eaga activitate pe temelia de nal, temelia trainică a inde­ Perspectiva activităţii vi­ ale dezbaterilor organizate.
a maselor populare, însuile- Constantin Popovicî, Ilie Mos­ muncitoare, a purtătorilor săi granit a învăţăturii marxist- pendenţei şi suveranităţii de itoare a elevilor şcolilor pro­ Luerînd diferenţiat pe cate­ Sintem la începutul unui
ţindu-le în lupta pentru rea­ covici. Pândele Recheanu, II- de cuvînt. Este introdusă sta­ lenîniste, să adopte o politică stat. fesionale. necesitatea obţine­ gorii de tineri, organizaţiile nou an de instruire practică.
lizarea năzuinţelor de veacuri lenn Filipovîcî, Gheorghe M. rea excepţională pe tot cu­ consecvent revoluţionară, să Un proces de continuă mo­ rii unor deprinderi şi price­ U.TC. din şcolile profesiona­ Este de datoria fiecărei şcoli
ale poporului it»mân de eli­ Vasilesfu-Vasin, David Fa­ prinsul ţării. Comandamente­ se organizeze în aşa fel încit dernizare şi intensificare cu­ peri care să înlesnească rapi­ le au iniţiat, pentru elevii şi organizaţii de tineret să o-
berare naţională şi socială, bian, Alexandru Pătruţescu, le iau măsuri samavolnice să pontă acţiona ca detaşa­ noaşte agricultura socialistă, da lor acomodare cu produc­ ultimului an de studii, dezba­ sîgure condiţiile necesare ra
de libertate şi progres. După Gheorghe Teodoreseu, Then- pentru mobilizarea salariaţi­ ment de avangardă al clasei »sector important al economiei ţia. stâpînlrea utilajelor şi teri gen masă rotundă cu te­ practicii în producţie să i se
cum este ştiut, oamenii mun­ dor Iordăchescu, Dumitru lor din întreprinderile statu­ muncitoare, capabil să o con­ noastre. Ca rezultat al dez­ oiiloncelor de muncă mereu ma : „Viitorul absolvent fn- acorde importanţa cuvenită,
cii din România au salutat, Grofii, Leonte Filioescu. lui şi din unele întreprinderi ducă în lupta pentru emanci­ voltării generale a forţelor de mai perfecţionate impun va­ ţă-n faţă cu producţia" cu pentru ca viilorul detaşament
din primul moment, victoria Gheorche Stoica, Ion Ciolan, particulare Sediile organiza­ parea ei ş» a întregului popor producţie a crescut an de an lenţe multiple procesului de participarea reprezentanţilor de absolvenţi să facă. faţă
epocală n proletariatului rus, Lazâr Măglaşu.Eugen Rozvnni, ţiilor muncitoreşti sînt închi­ F.xprîmînd frâmîntărilr din venitul naţional, iar pe aceas­ instruire practică. Această întreprinderilor, facîHlînd ast­ problemelor complexe pe ca­
s-au solidarizat activ cu Re­ Koloman Millier, Ca ml Rai^ se şi devastate, presa socialis­ acel timp. din rîndurile cla­ tă bază, s-au înfăptuit siste­ instruire este latura de bază fel familiarizarea elevilor ni re le ridică economia noas­
voluţia din Octombrie, au iha. Petre Constant inescu- sei muncitoare, ziarul ..Socia­ matic măsuri pentru ridicarea a învâţâmîntuhh profesional, drepturile şi îndatoririle ce tră naţională.
participat In apărarea cu ar­ laşi. Zaharia Tânase, Ion F.- tă este suspendată : întruniri­ lismul“. în articolul ..Strînq.eţi nivelului de trai nT poporului care impune ca. la finele a­ le revin ca viitori muncitori
ma în mină a tinerei puteri lona. Mihnil Crucennu. losif le muncitoreşti sini interzise. rîndurile” scria* .»Teoria mar­ — obiectiv suprem al politi­ nului de studiu, absolventul calificaţi. Ing. IONEL STER
sovietice, fărînd dovada unui Ciser. dr. H. Aroneanu. Tan- Militanţi din conducerea par­ cii partidului şi stalului Via­ să se integreze în prescripţi­ In procesul instruirii prac­ şeful sectorului şcoli profe­
înalt şi ronscevent spirit in­ cu Jlicsru. Tiron Albnni, Vic­ tidului socialist, mii şi mii de xistă caro ne călăuzeşte ne ţa spirituală a naţiunii noas­ ile de calitate şi în ritmul de tice sînt încă lacune ce dove­ sionale şi de specialitate
inmune să cu n o aştem , in rîn­
ternaţionalist tor Rrâtfâteanu şt mulţi, mulţi muncitori sînt arestaţi şi tre socialiste devine tot mai muncă conform categoriei de desc insuficientă preocupare al Comitetului judeţean
In împrejurările mlernnţio- alţii. schingiuiţi In primele zile ale dul dinţii, împrejurările fn bogată, ca urmare a progre­ calificare din partea unor conduceri de al U.T.C.