Page 23 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 23
DRUMUL SOCIALISM ULUI • NR. 4922 » MIERCURI 4 NOIEMBRIE 1970 3
In atenţia pomicultorilor
R A D IO
Alegeri în organizaţiile U.T.C. de ştiinţă şl tehnică pentru şco Aplicarea tratamentelor fitosa-
PROGRAMUL I : 6,05—8,30 Mu
zică şi actualităţi; 9,30 Viaţa căr
ţilor; 10,10 Curs de limba germ a
nă; 10,30 Vreau să ştiu (emisiune
lari); 11,05 Concert de muzică co
rală; 11,30 Selecţluni din operete;
11.45 Pe teme de protecţia m un
Problemele de fond, ridicate Pregătirea pentru o muncă cii; 12.00 Pagini muzicale de m a
şl dezbătute In adunarea ge de o înaltă calificare cere pa 12.30 Melodii populore; 13,03 Ra nitare de iarnă la pomii fructiferi
re popularitate; 12,25 ştiinţa la zi;
nerală de alegeri de la Şcoa ie pregătim pentru siune, dragoste, Izvorîte din
la profesională din Gurabar bucuria meseriei cîştigate. diojurnal; 13,10 Avanprem ieră co
tidiană; 13,22 Muzică uşoară; 13,43
za, vizau, prin finalizarea lor, Cum mergem în producţie, ce Cintece Inspirate din lupta parti O pomicultură modernă, din vigoare, fapt care duce, In timpul lucrului se vor fo
un viitor nu prea îndepărtat se aşteaptă de la noi, cum dului ; 14.00 Piese de estradă ; rentabilă nu poate fl conce în final, la uscarea lor. La losi mânuşi 'de cauciuc, haine
— acela al transformării ele a răspunde cu competentă vom răspunde Ia rîndul nos 14.10 Transmisiuni sportive de la pută fără organizarea temei noi în ţară a apărut in 1932 de protecţie şi mască de ga
ze. Este foarte important de
Arad ş) Bucureşti : optimile de
vului de azi în muncitorul de tru pentru tot ce am primit finală ale cupelor europene la nică a acţiunii de prevenire şi s-a constatat că atacă pe cunoscut semnele de început
miine. Din această perspectivă, — iată cîteva din problemele fotbal; 1S.00 Radiojurnal: 16,20 şi combatere a bolilor şi dău ste 130 specii lemnoase. Cele ale intoxicaţiei. Ca sîmptome
pregătirea pentru o muncă care nu pot lipsi din preocu Melodii Îndrăgite; 10.30 Consulta nătorilor animali. Deoarece mai preferate specii pomico de intoxicare, in mod deose
ţie Juridică: 16.35 Selecţluni din
de înaltă calificare, pentru o pările de zl cu zi ale comite opereta „Prinţul din M adrid“ de numărul bolilor şî dăunători le sînt mărul, gutuiul, pru bit atrage atenţia o senzaţie
ţinută etică Ireproşabilă în cerinţelor producţiei tului U.T.C de la şcoala pro Lopez; 17,05 Antena tinerelului ; lor este extrem de mare, a nul şi piersicul. exagerată de bună dispoziţie,
Combaterea Păduchelui din
procesul de producţie consti fesională. Iar, pe lingă reali 17.30 Muzică populară; 18.03 Şti tacul acestora poate fi atît de San Jose se asigură prin tra urmată apoi de dureri de cap,
inţă. tehnică, fantezie: 18,30 Me
tuie preocupări de prim ordin zarea acestor deziderate de lodii de pretutindeni; 19,00 Gazeta puternic îneît provoacă pier oboseală, transpiraţii abun
ale comitetului U.T.C., ale prim ordin, viaţa de organi radio; 19,30 Aşa clntă pe la noi ; derea recoltei în proporţie de tamente de iarnă, iar în eta dente, sete puternică, senza
pa actuală, ţinind seama de
tuturor celor veniţi să contri nu, şeful biroului învâţâmînt trenarea unui număr mare de zaţie se cere trăită cu toată 20.05 Tableta de seară: 20.10 Ml- peste 50 Ia sută sau chiar eterogenitatea plantaţiilor po ţie de căldură. In cazuri mai
crorecltal Lulgl Tonescu; 20.20 A r
buie la formarea viitorilor de la IM. Barza — creează o elevi în activitatea acestor intensitatea în toată comple gheziană; 20,25 Zece melodii pre distrugerea ei totală. In cele micole, de pericolul pe care grave apare lipsa poftei de
muncitori. prelungire exagerată a peri cercuri, ca şi o desfăşurare xitatea aspectelor pe care le ferate : 21,00 voclte arte) m oder mai multe cazuri atacul are îl prezintă pomii răzleţi şi de mîncare, greaţă, uneori văr
Un procentaj de 60“ la sută oadei de acomodare la locul conştiincioasă şi disciplinată a ridică. O viaţă tinerească in ne: 21.20 Pe strune de chitară : efecte negative şi asupra re gradul de infestare al unor sături, insomnii, agitaţie. Ca
21.30 Moment poetic; 21..75 Solista
elevi cu medii între 5 şi 7 şi de muncă, stagnări în proce practicii ar înlătura, cu sigu tensă, tumultuoasă, dar canali serii — Mina; 22,00 Radiojurnal : coltei viitoare. In majoritatea livezi, tratamentele de iarnă prim ajutor, dacă intoxica
cazurilor pornii
sînt slăbiţi,
un număr relativ mare sul de producţie". Unei ase ranţă, cazurile de absolvenţi zată atent înspre armonioase 22 20 Sport: 22,30 Concert de mu pierd frunzele şi nu mai pot făcute trebuie obligatoriu rea s-a produs prin înghiţi
zică uşoară; 0,03—5.00 Estrada noc
de absolvenţi care nu au reu menea probleme îi răspunde care, puşi în faţa unor eşanti împliniri viitoare. Garanţia turnă. forma muguri floriferi pentru completate cu tratamente de rea produsului se vor provo
şit să promoveze examenul de propunerea utecistului Ioan oane de minereu sau a unor realizării lor o constituie an PROGRAMUL II: 6.00 Program anul următor. Dacă nu se fac vară. Tratamentele de iarnă ca accidentatului vărsături
absolvire în prima sesiune Popa, din anul III A, strun piese nu le recunosc, nu le pot trenarea fiecărui utecist la m u2ical de dim ineaţă; 7,00 Radio tratamentele necesare, pomii se aplică numai în timpul re după care i se va administra
sînt, bineînţeles, semnale de gari : a se crea elevilor din stabili proprietăţile, nu ştiu munca desfăşurată de comitet, jurnal; 7,i5 Program muzical de slăbesc de Ia an Ia an, Intră pausului vegetativ, adică în- cărbune medicinal 5-10 g şi
alarmă care cer măsuri ime ultimii ani posibilitatea trece să le folosească. E un fapt se atribuirea de responsabilităţi dimineaţă (continuare); 8.10 Tot în declin şî se usucă înainte cepînd din luna noiembrie, 25-30 g sulfat de sodiu. Este
înainte ; a,23 Mari interpreţi: Pa-
diate de îmbunătăţire a pro rii, în timpul practicii, prin sizat şi de Viorel Ghileanu, precise. „Caietul de sarcini", bto Casais, dirijor; 9,00 Piese co de vreme. De menţionat că după căderea frunzelor şî pt- total contraindicată adminis
cedeelor individuale şi colec cît mai multe secţii pentru n maistru principal la atelierul- cu o filă rezervată fiecărui rale; 9.15 Muzică populară: 9,45 toate lucrările de îngrijire nâ Ia începutul umflării mu trarea sulfatului de atropină.
Fragm ente din opera. „Béatrice di
tive utilizate în pregătirea te putea cunoaşte producţia sub ininâ Barza, intr-o discuţie utecist, şi absolut obligatoriu T em a" de Bellinl: 11,00 Melodii aplicate rămîn fără rezultat gurilor de rod. Substanţele In caz de intoxicare acciden
oretică : consultaţii, studiu in toate aspectele eî, pentru a se referitoare la prezenţa în pro la nivelul organizaţiilor de populare; 11,20 interpreţi care sau au efecte palide, dacă nu folosite mai frecvent în tra tatul va fi transportat de ur
dividual în bibliotecă, ajuto realiza fixarea, prin practică, ducţie a actualilor absolvenţi bază, va contribui la activiza ne-au vizitat tara; 11.30 Arii din se execută corect şi în timpul tamentele de iarnă sînt : Di- genţă la spital.
a problemelor teoretice însu
rarea elevilor rămaşi în urmă şite. In acest sens, vizitarea ai şcolii profesionale. rea tinerilor, la întărirea con opereta „Mam’2elle Nitouche“ de optim toate tratamentele flto- butox în concentraţie de Centrele teritoriale de pro
Hervé;
12,03 Avanprem ieră coti
etc. altor unităţi industriale cu Concursurile pe teme de ştiinţei propriei valori, la ve diană; 12.15 Concert de priru; 13.00 sanitare. 1—1,5 la sută, şi uleiul hor tecţie a plantelor şi subcen-
Atenţia deosebită acordată tehnologie organizate in pe rificarea posibilităţilor multi Melodii de Radu Şerban; 13,15 ticol (Hortitox) în concentra trele lor sînt bine pregătite
Peste puţin timp pomicul-
practicii e pe deplin justifica specific apropiat meseriei pen rioada trecută de comitetul ple de care dispun. O eviden Scene din opereta „Lysistrata" de toriî se vor găsi în plină ac ţie de 3—5 la sută. Rezulta pentru executarea tratnmenle-
Gherase Dcndrlno; 13.30 Unda ve
tă de problemele pe care le tru care se formează în şcoală U.T.C. de la Şcoala profesio ţă precisă a modului în care selă (reluare); 14,00 Orchestra de ţiune de executare n trata tele practice au demonstrat lor de iarnă, dispunind de
constituie un util schimb de
„Crişana"
din
muzică populară
ridică prezenţă actuală în pro experienţă. nală Gurabarza se cer conti tinerii îşi îndeplinesc astăzi O radea: 14,30 Melodii Interpretate mentelor de iarnă la pomii că este bine ca în timpul re substanţe de combatere în
ducţie a celor aproape 50 de nuate, cu antrenarea tuturor sarcinile ce le revin consti de Elena Zamora şl Cristian Va- fructiferi, urmărind în mod pausului vegetativ să se exe cantităţi suficiente, eficace şi
absolvenţi ai şcolii profesio O strînsă legătură cu viitoa elevilor. De asemenea, preo tuie şi oglinda prezenţei lor sile: 14,55 Ştiinţa la zl; 15,00 ‘P u deosebit combaterea Păduche cute două tratamente (unul gratuite, precum şi de apa
blicitate radio; 15.20 introducere
nale repartizaţi, în acest an, rea formaţie a elevilor şcolii cuparea comitetului U.T.C. de viitoare — de muncitori spe şl clntecul Anuţel din opera „Pă lui din San Jose. a altor coc- cu Dibutox, iar altul cu Hor ratura necesară. Ele stau la
în diferite sectoare ale I M. profesionale o au şi cercurile a crea dialoguri ale meseriilor cializaţi — care vor şti să răs durea vulturilor" dc Tudor Ja r cide şi ouălor acestora, pre titox) la un interval de cel dispoziţia tuturor unităţilor
Barza. „O cunoaştere superfi de tehnologia meseriei, cărora, între muncitori cu o înaltă da; 15,30 Radio-şcoalâ ; 16,00 Ra cum şi a ouălor de insecte, puţin 3-4 sâptâmînj. Trata agricole şl a întregii popu
diojurnal; IC.20 Sonata nr. 3 op.
cială a secţiilor întreprinderii după cum arăta elevul Barbu calificare şi elevii şcolii con pundă. cu promptitudine şi 4S in do m inor pentru vioară şl acarienî etc. mentele se execută prin îm laţii, asigurînd în permanen
în perioada şcolarizării — a Silvestru, e necesar să li se stituie iniţiative care se aş competenţi, oricăror probleme pian de Edvard Grleg : 16,30 Pe băierea pomului, pe timp fru tă asistenţa tehnică necesară
răta tovarăşul Liviu Petrucea- acorde o atenţie sporită. An teaptă continuate. ivite la locul de muncă. teme medicale; 17,00 Melodii din Dintre dăunători, Păduche mos, fără ploaie şi fără să fie pomicultorilor. Executînd la
filme; 17.35 Teatru serial; 18.03 le din San Jose este foarte timp şi corect toate tratamen
Concert de muzică populară ; periculos. El acţionează prin zăpadă, chiciură sau gheată
38.30 Curs de limba germ ană ; pe ramuri, iar temperatura să tele. se vor asigura condiţii
întreprinderea de construc „Cu totul singulară in mun 18.30 365 de cintece; 19.00 Revista înţeparea ramurilor în stratu nu fie sub 0° C în cazul pentru obţinerea unor pro
ţii siderurgice Hunedoara în ca politică din cadrul orga Şlagărelor : 19.30 Meridiane lirice ; rile de la suprafaţă (coajă), produsului Dibutox şi pînâ ducţii sporite de fructe, con
registrează, cu fiecare an, noi Cind întărirea rindurilor nizaţiei de tineret de la în 19.30 Noapte bună. copil; 20.00 sueînd seva şi lâsînd în lo la —6° C în cazul produsului stante şi sănătoase, ridicînd
Prime audiţii de m u2tcâ de ca
succese, de însemnătate deo treprinderea noastră, ne spu meră rom ânească; 20.15 Teatru cul de injectare o substanţă Hortitox. în mod substanţial valoarea
sebită pentru economia noas ne tovarăşul Cornel Covaliov, radiofonic: 21,19 Arii din operele toxică. In cazul cind atacul O deosebită atenţie se cere întregului ndstru patrimoniu
tră naţională. La scara între secretarul comitetului de par lui W agner; 21.40 Muzică de es este puternic, fructele au un acordată manevrării şi folo- pomicol.
tradă; 22.00 Sâptâm lna culturii so
gii întreprinderi, în care lu organizaţiei de tineret tid de la I.C.S.H. — situaţia vietice; 23,05 Discuri rare; 24,00 aspect neplăcut şî putrezesc Ing. VIOREL BALOTA
crează peste 1 200 de uteciştl, creată la sfirşîtul acestui tri •Tocuri de prim ăvară şl „Ibcrlfl" repede atunci cind sînt puse rii produsului Dibutox. aces şeful Centrului
la nivel de şantiere sau lo mestru reprezintă o regreta din ciclul „Imagini pentru orches la păstrare, ţesuturile ramuri ta fiind foarte toxic pentru teritorial de protecţie
turi, tinerii sînt prezenţi cu bilă lipsă de control a comi tră" de Debussy; 0,30 Ja 2Z. lor se usucă şi pomii îşi pierd om şi animale cu sînge cald. a plantelor Orâştie
iniţiativa şl priceperea lor, tetului coordonator U.T.C., a
contribuind pretutindeni la „scapă" din atenţie birourilor şi comitetelor
respectarea angajamentelor U.T.C., o preocupare prea
luate. Dar, pe- lingă cel înca slabă privind pregătirea tine
draţi în mod exemplar în rilor neutecişti pentru intra
munca şi viaţa de şantier, se rea lor în organizaţie. La Producţia proprie de piese de schimb
întîlnesc, totuşi, şi cazuri de creazâ un număr de neute- ceputul anului au fost pri nivelul comitetului coordona
tineri cu absenţe nemotivate, cişti aproape egal cu cel a) miţi 27 de ulecişti, remarcăm tor U.T.C, se impune mai
certaţi cu disciplina in mun uteciştilor. De fapt, aprecie decalajul extrem de mare în multă claritate şi operativi
că, la a căror transformare, rile inginerilor Leonhart A trimestrul trei, cind au fost tate, stabilirea şi transmite are deja o soluţie favorabilă. aceasta realizăm şi piese de organizatorice vizează intro
organizaţia U.T.C. e chemată dalbert, locţiitorul şefului primiţi numai doi membri. rea sarcinilor comitetelor De asemenea, specialiştii noş schimb pentru utilajele pro ducerea termenelor obligatorii
să contribuie direct, printr-o şantierului 1 şi Dorin Gaiţa, Dar neglijenţa comitetelor U.T.C. la nivel de şantier, tri au asimilat şi introdus în venite din import. Numai a- de fabricaţie la piesele de se
îndrumare atentă, perma secretarul organizaţiei U.T.C. U.T.C. de la şantiere, sectoa sectoare, secţii, orientare dar fabricaţie pompele centrale de ceaslâ acţiune va aduce eco rie, optimizarea loturilor de
nentă. lotul V al şantierului vin să re şi secţii a mers atît de de şi tragere la răspundere a presiune şi alte accesorii pen nomiei cr scutire de efect va fabricaţie, specializarea oame
E şi cazul şantierului nr 1, confirme părerea maistrului parte îneît cereri discutate celor ce nu-şi îndeplinesc a- — Ati afirmat că ritmul tru partea hidraulică a stîlpi lutar de peste 30 milioane lei. nilor pe anumite produse. Ne
de trei ani fruntaş în între Dejeu. Ele subliniază preocu în adunările generale în iu tributiile. ° de introducere in fabricaţie lor. — Deşi realizările amin străduim să perfecţionăm în
cerea socialistă, cu drapelul parea redusă a organizaţiilor lie sau august n-au fost înain Printr-o îndrumare şi un a slîlpului întrece previzi In privinţa pieselor meca tite sînt concludente, ex treaga activitate de lansare,
de fruntaş pe întreprindere U.T.C. pentru stabilizarea ti tate la comitetul U.T.C. al control permanent al organi unile. Dar mai este o rea nice pentru utilaje, le produ ploatările resimt încă se programare Şi urmărire a fa
pentru acţiuni de muncă pa nerilor pe şantier, crearea u I.C.SH decît în... octombrie. zaţiei de partid de la fiecare litate, şi anume aceea că cem într-o oarecare măsură rios lipsa pieselor. Din cc bricaţiei.
triotică. unde, după cum se nor legături de prietenie, De ce ne-am pomenit, to şantier sau lot. prin activi ritmul scoaterii din uz a în atelierele minelor Pentru cauze ? Declaraţiile interlocutorilor
arăta in darea de seamă şl pentru cuprinderea noilor ve tuşi, la sfirşîtul trimestrului zarea muncii fiecărei organi stil pi lor este foarte accen piesele cu tehnicitate ridica — Pentru că avem chiar degajă o notă generală de op
în luările de cuvînt din ca niţi în colectivul şantierului, III, cu o asemenea situaţie zaţii U.T.C., situaţia actuală tuat. Pe de altă parte, la tă, cum sînt cele pentru com noi înşine o serie de proble- timism, susţinută de faptul că.
drul adunării generale de ale insuflarea încrederii în mun privind primirea în U.T.C. ? se va schimba in cel mai fabrica din Vulcan se ma bine, pluguri, maşini de în ¿me pe care trebuie să le re asimilarea şi extinderea pro
geri a comitetului U.T.C. pe ca pe care sînt chemaţi să o „Datorită lipsei de preocupa scurt timp. E un imperativ al nifestă multe dificultăţi şi cărcat şi de transport etc., u zolvăm In primul rînd ne ducţiei proprii de piese de
şantier, se manifestă încă o desfăşoare. re a comitetelor U.T.C. din muticii de organizaţie .şi a deficiente tehnice şi orga zina de -utilaj minier are un -lipsesc meseriaşii calificaţi. schimb — acţiune complexă,
fluctuaţie de la un loc de Aprecierile de mai sus ar întreprindere, datorită chiar ceasta cu atît mai mult cu nizatorice care frinează program propriu de asimilare Pentru a-i avea, am organizat de dificultate şi durată — a
muncă la altul, de la o mese putea fi generalizate şi din lipsei noastre de control" — cît ne aflăm într-o întreprin producţia. şi producţie. Putem spune că cursuri de scurtă durată şi cali demarat satisfăcător. Meca
rie la alta, există absenţe colo de „graniţele" şantieru ne spune tovarăşul Ioan Co- dere în care calitatea de ute — Este adevărat că la Vul o mare parte din reperele şi ficarea la locul de muncă. Tin nismul declanşat este însă de
nemotivate, semne de neîn lui 1, aspecte asemănătoare mănescu, prim-secrelar al can avem foarte multe proble subansamblele utilajelor pro dem, de asemenea, să moder parte de a fi reglat conform
credere a tinerilor în munca întî)nîndu-se şi în munca ce Comitetului municipal Hune cist înseamnă un plus de con me. In primul rînd este însăşi duse atît în tară cît şi în stră nizăm tehnica, tehnologia şi cerinţelor exploatărilor. Este
lor Maistrul Adrian Dejeu, lorlalte comitete. O spune doara al U.T.C. „Din cauza ştiinţă a frumuseţii muncii modalitatea de organizare a inătate se fabrică în mod cu organizarea. Pe măsură ce nevoie din partea conducerii
locţiitorul secretarului comi numărul extrem de redus al scăpării, în ultima vreme, a noastre, un plus adăugat le uzinei. Acolo trebuie întărită rent şi satisfăcător la U U M. vom valorifica aceste resurse centralei de continuitate şi in
tetului de partid de la şan primirilor în U.T.C. pe în acestei probleme de sub con gitimei mindrii izvorîte din conducerea, sînt maşini mo Petroşani. interne vom avea posibilitatea sistenţă in eforturi pentru a
tierul nr 1, găsea cauza aces trolul comitetului coordona măreţia obiectivelor pe care derne care încă nu sînt regla — Cum asiguraţi exploa să creştem nivelul de produc provizionarea uzinei de utilaj
tei stări de faple şi in slaba treaga organizaţie din între tor", motivează Mihai Schnei te, există tehnologii care tre tările cu piesele necesare a- ţie, complexitatea produselor. cu metalul de calitate necesar,
activitate privind primirea de prindere în trimestrul al trei le realizăm". buie aplicate în anul viitor tît cantitativ cît şi ca struc De altfel este stabilit ca uzina asigurarea forţei de muncă de
noi tineri în organizaţie, mai lea r 10 (!). Referindu-se doar der, secretarul comitetului co dar In acest sens nu s-a făcut tură t — l-am întrebat pe să-şi însuşească produse tot înaltă calificare, urmărirea ri
ales că pe acest şantier lu- la şantierul 1, unde de la în ordonator U.T.C, de la I.C.S H. ILEANA LASCU mai complexe, cu tehnicitate
nimic, procesele tehnologice tovarăşul ing. Gheorghe guroasă a înfăptuirii progra
nu au fost cercetate. In aces Olaru, directorul uzinei de ridicată, cele cu complexitate mului de asimilări şi perfec
tea rezidă calitatea necores- utilaj. mică urmînd să le producă ţionarea relaţiilor dintre ex
punzâtoare a unor piese, du — Aceasta constituie de exploatările în atelierele pro ploatări şi uzina dc utilaj.
v\ict& („Cultural"): LONEA : rabilitatea redusă a stîlpilor fapt preocuparea noastră de prii. De cea mai mare Importan
Pentru producţia anului vii
Don Juan fâră voie t,.Mine
„Mîndră-i CINEMA ru l“) ; PAROŞENI: Gallleo-Ga- hidraulici. bază şi consider că am satis tor am întreprins măsuri de ţă este normalizarea situaţiei
făcut corespunzător cerinţele.
lllcl („Energia"); PETR1LA : Apoi intervine exploatarea. la Fabrica de stilpi hidrau
DEVA : Clipa de libértale O nuntă cum n-a mal fost Din cauza tehnologiilor nesa- In primele trei trimestre am îmbunătăţire a tehnologiilor lici de la Vulcan. Această
Valea Jiului <4 ia*); StM FniA : Străinii („Mu („M uncitoresc"); VULCAN: Cu tisfâcâtoare de lucru în abata produs peste 1 800 tone piese de fabricaţie, cum sînt turna unitate de perspectivă pentru
(„Patria"); Noul angajat („Ar
mine nu, madam ! („M uncito
rea şi presarea la cald, forja
reşul"); HUNEDOARA: De resc") ; BARBATEN1: Lupii albi je, un număr mare de stilpi se de schimb în valoare totală de progresul tehnic în mineritul
şapte ori şapte şl Misteriosul („6 A ugust"); URICANI: Tandre distrug prematur. Numai In 17,2 milioane lei. Producţia rea in matriţe închise. S-au nostru merită să se bucure de
Aşa se intitulează specta 12.00 Fotbal. Transmisiuni de la X din Cosmos („Siderurgis- le („7 Noiem brie"); ORAşTIE: Vulcan. în acest an, sînt rupţi creşte în acest trimestru, ast îmbunătăţit şi tehnologiile de
colul folcloric susţinut de meciurile ; Steaua — PSV tul*'); CALAN: S i trăim pini Familia Tolh i„ m ' >- Moli peste 100 bucăţi, adică echi fel că pe întregul an vom re tratare termică care s-au ex un tratament preferenţial din
Flandi'r«» (..FlarArs-i t GfOA-
(„11 Iunie");
luni
formaţia Casei de cultu Eindhoven ¡ u. T. A. — CA li torul cu bagaj TEL1UC : GIU-BA1: Cu dirijabilul spre valentul a mai mult de 300 000 aliza aproape 2 500 tone. cu tins deja la peste 700 tone partea conducerii centralei
(„Mine
ră a sindicatelor din Pe Steaua Roşie Belgrad ; rul") ; GHELAR : Prizoniera Polul Nord; HAŢEG: Doi băr lei. o valoare de peste 30 milioa de piese şi repere. Măsurile cărbunelui.
Dinamo Bucureşti — F.C,
troşani în a doua ju Liverpool | din Caucaz („M inerul"); PETRO baţi pentru o moarte („Popu — Programul de asimila ne lei. Pentru anul care vine
ŞANI: Tatăl meu cAnitanul
mătate a lunii octom 18.00 Unlversnl-şoiron — enci Slflpln pe sltuatle („7 Noiem lar") ; BRAD: Monştrii („Stea re prevede introducerea în este de remarcat faptul eâ vom
ua
roşie") :
GURABARZA :
clopedie pentru copil •
brie in localităţile Sarmi- 18.30 Cabinet economic TV; brie“); LIJPENl: RAIe(ll din Prizoniera din Caucaz („Mi fabricaţie şi a altor elemen produce 2 200 tone piese de
zegetusa şi Toteşti. Regia 19.15 Publicitate ; strada Păli şl Via Malla nerul"); ILIA : Jandarm ul se te de susţinere şi echipa schimb. între care cele prelu
artistică şi momentele ve 19,20 1001 de seri — emisiune („Muncitoresc“); Dragoste şl Însoară („Lumina"). mente crate vor predomina în pro Racordare
pentru ccl mici ;
sele au fost semnate de G. 19.30 Telejurnalul de searâ; — Este vorba de grinzile ar porţie de 90 Ia sută.
Negraru iar conducerea mu 20.00 Tele-clnemateca. „Miste ticulate care se fac la uzina Din punct de vedere al
zicală de G Popa. rul camerei nr. 19". O pe tre 6 (1 9 grade, iar m axim e de utilaj minier. Grinzile pro structurii, anul acesta am re
liculă poliţistă caracteri
le Intre 11 $1 15 grade.
La reuşita spectacolului zata printr-un ritm alert VREMEA duse de noi sînt bune pentru alizat circa 1 000 de repere,
o contribuţie deosebită şi-au şi plin (te neprevăzut ; PENTRU URMĂTOARELE o parte din locurile de mun multe fiind asimilate în ulti plenară la pulsul
21.30 Cadran internaţional :
adus-o artiştii amatori An 22.15 Gala marilor interpreţi DOUA ZILE că. Dar acolo unde se lucrea mul timp. Această acţiune se
tonica Lutnînaru, Viorica români — Petre Ştcf&nes- PENTRU 24 ORE Vremea devine schim bătoa ză sub tavan artificial şi pre va dezvolta şi maî mult în a-
Brinduşan, Constanţa Mare, cu-Goangfl i Vreme relativ cAlduroasâ, eu re. cu cerul mal mult noros. siune ridicată ele nu cores nu) viitor. La ora actuală noi
22,45 Telejurnalul de noapte: cerul tem porar noros. Local Vor cartea ploi interm itente. pund. De aceea am trecut la producem o serie de piese pen
Nicolae Siminic, Avram
23.00 închiderea emisiunii. va ploua Rlab. Vinlul va sufla Vlntul va sufla potrivit rtin o nouă formă de grindă care tru transportoarele de abataj,
Speranţă, Nuţa Scutaru. potrivit din nord-vest, Tem pe nord-vest. Tem peratura — In se va lamina la Hunedoara, vieţii normale
raturile minime vor oscila In- scădere uşoară. cum sînt angrenajele şi siste
astfel că şi această problemă mele de acţionare Paralel cu
llia, localitate greu lovită nobil i-au dăruit 1,250 litri
de inundaţiile din vara aces de sînge. Şi mama s-a însă
tui an, se racordează treptat nătoşit. Atunci mi-a spus:
la pulsul normal al vieţii şi . „Să donezi sînge, băiatul
î n t r e c e r e a s o c i a l i s t a - f o r j ă d i n a m i z a muncii creatoare. Oamenii dc mamei, oricînd va fi nevoie.
aici, cu sprijinul neprecupe
In spitale alifia bolnavi aş
ţit al organelor de partid şi teaptă acest dar pentru via
de stat, şterg urmele lăsate
de ape, adaugă elemente noi tă”.
t o a r e A A C TIV ITĂ ŢII EC O N O M IC E PE la monografia comunei. jurul prezenţei lor la llia.
Discuţia s-a canalizat in
Am vizitat de curtnd Jlia.
Era duminică, dar locuitorii Sînt peste 300 de tineri din
erau prinşi fu clocotul mun mai multe judeţe ale ţării.
întrecerea socialistă — ex telor au obţinut şi colectivele cii pe schelele refacerii. Din Au venit aici să înveţe o
presie a hotâririi unanime a loturilor 11, 13 şi 14, care susul străzii principale cobo meserie — meseria de şofer.
comuniştilor, a tuturor oame ŞAN TIERELE DE CO N STR U CŢII s-au încadrat, în general, în rau salopete albastre. Băieţi Au ajuns la mijlocul perioa
nilor muncii de a obţine re termenele de predare a lucră tineri, purtînd în miini lo- dei de şcolarizare de şase
zultate superioare prevederi rilor. O menţiune in plus pen peţi, hîrleţe, tîrnăcoape, se luni. Seria a început la 1 au
lor planului de producţie — tru lotul T3, care a realizat întorceau, marcaţi vizibil de gust dar, datorită preocupă
exercită o puternică forţă di re a obiectivului. Procedînd Comitetul sindicatului, la mai puţin de 260. La blocul permanentă preocupare pen 80 000 lei economii la preţul efort, de la muncă patrioti rii permanente şi competen
namizatoare asupra întregii astfel, cadrele tehnice au pu rîndul său, urmăreşte realiza 11 cu J00 apartamente, care tru organizarea muncii, asi de cost. Irt cadrul lotului 11, că. Am intrat in vorbă cu te a celor peste 25 cadre
activităţi economice Această tut face propuneri de schim rea angajamentelor pe forma are termen de predare la 30 gurarea formaţiilor de lucru şef de lot ing. Dan Cazan, se ei. Erau elevi ai şcolii de şo didactice şi instructori de
forţă se manifestă din plin şi bare a unor soluţii. Aceasta ţii de lucru şi loturi, anali noiembrie, se execută lucră cu materiale şi scule în ve putea face mai mult pentru feri profesionişti din locali practică şi dorinţei elevi
pe şantierul nostru. a permis înlocuirea betoane- zează îndeplinirea planului şi rile de finisaj. derea desfăşurării activităţii scurtarea termenelor de exe tate. Fuseseră la lucru la dig lor de a învăţa cit mai repe
Datorită conducerii nemij lor monolite cu prefabricate, angajamentelor în grupele Colectivul lotului 12 — şef de construcţii în cele mai bu cuţie a lucrărilor, dacă exis — Duminica — spunea c- de şi mai bine meseria, au
locite a întrecerii socialiste fapt ce a dus la scurtarea sindicale, popularizează expe de lot Avram Tomuş — a ne condiţiuni şi a mobilizat ta mai multă preocupare pen levul Vasile Alecu, venit la atins deja un grad înaintat
de către organizaţiile de par timpului de execuţie şi creş rienţa pozitivă a brigăzilor şi construit şi dat în folosinţă întregul colectiv la îndeplini tru organizarea muncii, apro Şcoala de şoferi din llia toc de pregătire teoretică şi pro
tid, aceasta a făcut un impor terea gradului de rentabilita echipelor de constructori, ur cu o lună înainte de termen rea sarcinilor şi angajamen vizionarea punctelor de lucru mai dc pe plaiurile Mioriţei fesională. Maistrul instruc
tant salt calitativ. Urmărind te a* întregii activităţi. Ase măreşte înfăptuirea propune blocul 9 cu 100 apartamente, telor. Dintre formaţiile de lu şi folosirea din plin a tim tor losif Pădureanu ne spu
realizarea întocmai a sarcini menea soluţii au fost adopta rilor făcute de muncitori. pentru sinistraţi. Tot pentru cru se evidenţiază, prin con pului de muncă şî a utilaje — ieşim să-i ajutăm pe să nea că scria aceasta de e-
lor de plan şi îndeplinirea an te la executarea centratelor Coordonîndu-ne activitatea sinistraţi a fost dat în folo tribuţia adusă la realizările lor din dotare. Noi anali teni la treburile pe care Ic Icvi este o scrie bună, că cei
gajamentelor, comitetul de termice nr. 12 şi 13, la blocu şi acţionînd în comun cu or sinţă. înainte de termen, şî lotului, cele de zidari condu zăm periodic situaţia rea au. Unii dintre noi am fost mai mulţi dintre ei îşi dau
partid a orientat şi orientează rile 31, 16 şi 16 etc. De ase ganizaţia sindicală, de tineret blocul 12 cu 20 de apartamen se de comuniştii 11 ie Mihai, lizării planului la fiecare cu ei la muncile agricole. Cei interesul să-şi însuşească
eforturile constructorilor de menea, am stabilit, împreună şi conducerile tehnice ale lo te. Cu o lună sau 15 zile mai Dumitru Ghelasie, Sigismund lot in parte şi stabilim, îm mai mulţi insă mergem du noţiunile predate, sîn t oneşti
locuinţe spre factorii funda cu conducerea şantierului, ca turilor şi şantierului, am reu devreme au fost date în fo Szabo. Dumitru Hodiş, dul preună cu conducerea şantie- . minica şi lucrăm la digul şi disciplinaţi. La rîndul lor,
mentali ai eficienţei, pentru pentru fiecare obiectiv să se şit să concentrăm eforturile losinţă şi blocurile 7, fl, 33 şi gherii din echipa lui Adal- rului, noi măsuri care să im dc protecţie împotriva ape elevii au numai cuvinte de
ca la fiecare lot, formaţie de întocmească grafice de execu oamenilor pentru îndeplinirea 35 care însumează la un loc hert Nagy. zugravii din echi pulsioneze activitatea pe şan lor A iureşului. apreciere la adresa cadrelor
lucru, cit şi la nivelul şantie ţie pe tipuri de lucrări, pre planului şi angajamentelor, un număr de 270 apartamen pele conduse de Victor Rusu tier, urmînd ca parale! cu In jur s-au strîns mai didactice, a profesorului de
rului, pe baza identificării şi cum şi pe faze tehnologice. pentru scurtarea termenelor te. De asemenea, a fost con şi Andrei Danciu, mozaicarii terminarea şi predarea tutu mulţi elevi. Unii. purtau ban circulaţie !. Lupaş. secreta
punerii în valoare a resurse Aceste grafice sînt discutate de execuţie a lucrărilor şi struit şi dat în folosinţă, lot din echipa Jui Ioan Moca, ror obiectivelor ce le avem daje pc cile o mînă. Ne-am rul organizaţiei de partid
lor interne, să crească răs cu maiştrii şi şefii de echipe predarea acestora în cele maî înainte de termen, şi liceul cu precum şi instalatorii din e în plan pe acest an să pre dumirit repede ce semnifi din şcoală, a maistrului 1.
punderea individuală şi co şi se stabilesc termene de multe cazuri înainte de ter 20 de clase din cai ticnii Dacia, chipele conduse de Ştefan gătim front de lucru cores cau ele. Băieţii fuseseră la Barcan, a celorlalţi, profesori
lectivă faţă de plan şi an predare pentru fiecare obiec men beneficiarilor de inves căminul de la liceul pedago Ruhman, Vasile Zmeu, Caroi punzător pentru anul viitor spital unde donaseră onori şl instructori care-i orientea
gajamente, respeetuL pentru tiv în parte. Periodic anali tiţii. Astfel, am reuşit să i'ca-* gie cu 230 de locuri, căminul Şuier. Un merit deosebit 51 şi să creăm condiţii cît mai fic sînge. ză cu pasiune şi pricepere
cuvîntul dat partidului. zăm, atît la nivelul loturilor lizchn în 10 luni peste 70 la grupului şcolar minier cu 114 are maistrul Avei Rozan, ca bune de lucru în perioada de — Nu ne-a obligat nimeni in frumoasa profesiune de
Încă înainte de atacarea cît şi al şantierului, stadiul sulă din planul anual ce re locuri şi alte obiective. re se dovedeşte a fi un bun iarnă. să dăm sînge — afirma ele şofer, profesiune reclamată
lucrărilor, am stabilit să se de execuţie a lucrărilor şî vine .şantierului nostru Din Aceste rezultate se daloresc organizator şi conducător al vul Vaier Popcscu. Am mers tot mai mult de dezvoltarea
studieze cu atenţie proîec- PETRU ORMINDEAN singuri, ne-am făcut o dato economici ţării noastre.
lele. iar începerea construc măsurile ce se impun a se planul anual de 1 261 de a- activităţii desfăşurate de or procesului de producţie. secretarul comitetului rie socială. Şi mama a fost
ţiilor să se fără numai pe lua pentru impulsionarea rit partamenle mai avem de pre ganizaţia de bază' de la a Rezultate bune în îndepli de partid de la şantierul bolnavă. Oameni cu suflet DUMITRU GHEONEA
bază de proiecte de orgnniza- mului construcţiilor. dat, pînâ la finele anului, cest lot, care a manifestat o nirea sarcinilor şi angajamen 1 construcţii Deva