Page 24 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 24
4 DRUMUL SOCIALISM ULUI • NR. 4922 • MIERCURI 4 NOIEMBRIE 1970
VIZITA TOVARĂŞULUI Cernmiinialul instalării noului
ICOL Ai CEAUŞESCU preşedinte al Republicii Chile
SANTIAGO DE CHILE 3
(Agerpres). — Corespondenţă o delegaţie a Uniunii Gene
rale a Sindicatelor din Româ
de la Eugen Pop : nia, condusă de Ion Cotoţ,
.. Marţi, 3 noiembrie ora
secretar al Consiliului Cen
R. S. F. IUG0SLA VIA a Senatului intră preşedinte tral al U.GS.R. a
10,45. Prin poarta Morande
Tradiţionala ceremonie
le ales al ţârii, dr. Salvador
Allende, împreună cu mem instalării unui nou preşedinte
dobîndeşte o semnificaţie po
brii viitorului său guvern. litică deosebită, de mare re
Primiţi de o comisie a par zonanţă internă şi internaţio
întrevederea dintre Brdo de lingă Kranj, unde lamentarilor, se îndreaptă a nală. Pentru că. o dată . cu
poi spre sala de onoare a
oaspeţii ro
vor fi găzduiţi
instalarea lui Salvador Allen
(Urmare din pag. ;1J
mâni. De-a lungul traseului, Congresului. Aici e reunit de în funcţia de preşedinte al
plenul deputaţilor şi senato
tovarăşii iile Verdeţ In intîmpinnre a venit Io- se străbate cunoscutul centru rilor. Preşedintele Senatului, Republicii Chile, începe exer
Kranj, situat nu departe de
citarea efectivă a puterii de
sip Broz Tito, preşedintele capitala Sloveniei, Ljubljann. Tomas Pablo, deschide sesi stat de către un guvern care,
unea festivă a Congresului, în
Intr-un peisaj alpin de mare
şi Stane Dolanţ Republicii Socialiste Federa frumuseţe, această localitate prezenţa preşedintelui Eduar prin componenţa sa şi viziu
nea sa programatică, reprezin
tive Iugoslavia,
preşedintele
Uniunii Comuniştilor din Iu milenară, leagăn de veche ci do Frei Montai va şi a miniş tă expresia unei mari victorii
trilor săi, şi cere secretarului
vilizaţie slovenă, pulsează as
Die Verdeţ, membru ol Co după-amie/ui de marţi cu Sta goslavia. Erau, de asemenea, tăzi în ritmul viu al prefa camerei superioare să-l invite politice a maselor populare.
mitetului Executiv, ol Prezi ne Dolanţ, membru al Birou pc aeroport Stane Dolanţ, cerilor socialiste. Este binecu în sala de onoare pe preşedin Programul guvernamental
diului Permanent al Comite lui Executiv al Prezidiului U membru «al Biroului Executiv noscut nu numai in tară dar' tele ales. dr. Salvador Allen- este o sinteză a consensului
lui ui Central al Partidului Co n iun ii Comuniştilor din Iugo al Prezidiului U.C.I., Duşan şi peste hotare marele Com dc. Urmează momentele cul partidelor „Unităţii Populare"
Problemele fundamentale
\n.
munist Român, prim-vice- slavia. Gligorievici, membru al Ve- binat de produse electronice minante ale actului de trans ale politicii interne şî exter
întrevederea s-n desfăşurat cei Executive Federale, pre şi electrotehnice Iscra, înăl mitere a funcţiei prezidenţia
preşedinte al Consiliului de intr-o atmosferă cordială, to şedintele pârtii iugoslave a ţat în acest centru după eli le. ne. „Fiecare din partidele şi
Miniştri, s-a înlîlnit în cursul vărăşească. Comisiei mixte de colaborare berarea ţârii. Mulţi dintre Preşedintele ales, dr. Salva mişcările „Unităţii Populare"
A economică româno-iugoslavă, muncitorii şi tehnicienii aces dor Allende, jură să respecte a contribuit la victoria popo
întrevederea Serghei Kraiger, preşedintele tui vast complex industrial articolul constituţional — citit rului, şerie „EI Siglo", sub
Skupştînci Republicii Socia
semnătura lui Orlando Mil
liste Slovenia. Franţ Popit, îşi amintesc cu plăcere de vi dc preşedintele Senatului — las. Dacă ar fi lipsit numai
zita făcută în mai 19G8 de to
care cere preşedintelui sâ în
preşedintele CC. al Uniunii
dintre tovarăşii Comuniştilor din Slovenia, varăşul Nicolae Ceauşescu în deplinească eu fermitate şi unul din aceste partide şi
mişcări, n-am fi cucerit vic
PEKIN 3 — Corespondentul
Stane Knveici, preşedintele întreprinderea lor. precum şi Agerpres. Ion Călâţeanu, Convorbirile sovieto- fidelitate funcţia sa. să păs toria. Meritul este al tuturo
de cuvintele de prietenească
treze integritatea si indepen
Emil Drăgănescu Vecei Executive a Sloveniei, preţuire pe care le-a rostii transmite : Ziarul „Jenmin- amencane privind denţa naţiunii, să respecte ra".
Iakşa Petrici, adjunct al secre
Pregătirile pentru solemni
atunci conducătorul partidu
jibao" din 1 noiembrie a pu
tarului de stat pentru afacerile lui şi statului nostru la adre blicat un comentariu al agen constituţia şi legile şi să asi tatea instalării noului preşe
gure respectarea lor. In
mo
şi Duşan Gligorievici externe, Iso Njegovan. amba sa colectivului acestei presti ţiei China Nouă în care se re limitarea cursei mentele următoare. Eduardo dinte s-au desfăşurat pe fun
RSF Iugoslavia la
sadorul
dalul unei activităţi politice
gioase ' întreprinderi, a cetă
Bucureşti Erau prezenţi Va- ţenilor oraşului. levă că preşedintele Consiliu Frei scoate însemnele puterii intense. în cadru) căreia de o
sile Şandru. ambasadorul Re lui de Stat al României, înarmărilor prezidenţiale cu care fusese largă aprobare — amplu re
Emil Drăgănescu, membru iugoslave a Comisiei mixte de publicii Socialiste România la Astăzi, ei, împreună cu Nicolae Ceauşescu. a exprimat investit cu şase ani în urmă.
al Comitetului Executiv al colaborare economică româno- Belgrad, şi membri ai amba alţi locuitori ai oraşului, au în cadrul sesiunii jubiliare a iar preşedintele Senatului îi flectată de presă — s-au bu
CC. al P.C.R, vicepreşedinte iugoslavă. sadei. ţinut să-şi exprime sentimen Organizaţiei Naţiunilor Unite, HELSINKI 3 (Agerpres). — înmînenzâ lui Salvador Allcn- curat declaraţiile lui Salvador
al Consiliului de Miniştri, In cadrul convorbirilor, ca La coborîrea din avion a tele statornice de adîncâ con ca şi reprezentanţii a nume La sediul Ambasadei Uniu de simbolurile funcţiei supre Allende, în legătură cu liniile
preşedintele părţii române a re s-au desfăşurat înlr-o ai- tovarăşului Nicolae Ceauşescu, sideraţie faţă de poporul ro roase ţări, o opoziţie fermă nii Sovietice din Helsinki s-a me. După festivitatea instală generale olc politicii externe
Comisiei mixte de colaborare mosferâ cordială, au fost a- cei doi preşedinţi îşi string mân, vecin şi prieten, să-şi faţă de intervenţia imperialis desfăşurat, marţi dimineaţa, rii. nou! preşedinte al Repu pe care o va promova guver
economică româno-iugoslavă, bordote probleme privind sta cu căldură mîinilo, se îmbră manifeste bucuria că locali tă în afacerile interne ale al prima şedinţă de lucru a celei blicii Chile dr. Salvador Al nul său. Relevind ataşamentul
s-a întîlnit marţi dupâ-amia- diul actual .şi dezvoltarea în ţişează. Tovarăşului Nicolae tatea lor este giizda ospitalie tor ţâri. de-a treia runde a convorbiri lende. numeşte — prin primul poporului chilian Ia principiile
ză cu Duşan Gligorievici, continuare a colaborării şi Ceauşescu îi sînt prezentate ră o întîlnirii dintre condu lor sovieio-americnne privind docrol nre'/idcntia] — pc mi echităţii în relaţiile internaţio
membru ai Vecei Executive cooperării economice dintre persoanele oficiale sosite în cătorii celor două ţâri socia limitarea cursei înarmărilor niştrii cabinetului său şi pri nale. ziarul „La Nación" scrie
Federale, preşedintele părţii România şi Iugoslavia. înt.împinare Un grup de pio liste, unite prin multilaterale Un comentariu al strategice (S.A.L.T.), meşte jurâmîntul acestora. că, în condiţiile evidenţiate de
nieri în costume naţionale şi trainice relaţii de colabo Delegaţia Uniunii Sovietice La ceremonialul instalării rezultatele recentelor alegeri
slovene oferă flori preşedinte rare. Pe tonte străzile oraşu agenţiei China Nouă la aceste convorbiri este con noului preşedinte al Republi prezidenţiale, aceste principii
lui Consiliului de Stat al Re lui. scăldate în lumina unei dusă de Vtadimir Semionov, cii Chile au asistat delegaţii dobîndesc un nou relief. Ne
publicii Socialiste România. toamne neobişnuit de insoli Ziarul citează în acest sens locţiitor al ministrului afaceri oficiale din zeci de ţâri ale referim, subliniază ziarul. Ia
Apoi. o gardă militară pre te, o -mare mulţime de cetă pasaje, din cuvîntarea la lor externe al U.R.S.S., iar cea lumii. Din delegaţia Republi reafirmarea dreptului poporu
zintă onorul. Se intonează ţeni eu stegulcţe româneşti şi O.N.U. a tovarăşului Nicolae americană de Gerard Smith, cii Socialiste România, con lui nostru de a avea guvernul
imnurile naţionale ale Româ iugoslave, cu buchete de flori, Ceauşescu. directorul Agenţiei S.U.A.’ pen dusă de Ghcorghe Râdulescu, pe care îl consideră cel mai
niei şi Iugoslaviei, in timp ce salută cu căldură şi dragoste In comentariu se arată, de tru dezarmare şi controlul a- corespunzător — fără ca vreun
răsună 21 de salve de artile pe solii poporului român, asemenea, că şeful statului ro supru armamentelor. Şedinţe vicepreşedinte al Consiliului organism, din exterior sau
rie. potrivit ceremonialului inanifestîndu-şi. astfel, senti mân,-ca şi reprezentanţii altor le de lucru, care se vor des dc Miniştri, foc parte George vreo ţară, fie ea cît de puter
rezervat şefilor de state. Cei mentele de profundă priete \âri au manifestat sprijinul făşura în secret, la fel ca şi în Macovcscu, prim-adjunet ol nică. să poată interveni în a-
doi preşedinţi trec în revistă nie fată de România socinlîs- ferm faţă de popoarele vietna primele două etape (17 noiem ministrului afacerilor externe, ceastâ hotârîre. care este în
garda de onoare. lă si dc adîncâ stimă şi prie mez. cambodgian şi laoţian în brie — 22 decembrie 19G9 la şi Vasile Dumitreseu, amba exclusivitate de competenţa
Coloana de maşini se în ten ie faţă dc tovarăşul Helsinki şi 1 aprilie — 14 au sadorul ţării noastre la San chilienilor — la neamestecul
dreaptă apoi spre localitatea Nicolae Ceauşescu. războiul lor împotriva agre tiago de Chile. La invitaţia Cen în treburile interne ale altor
siunii americane şi de salvare gust 1970 la Vicna), vor con tralei unice a oamenilor muncii naţiuni şi la voinţa sa de a
naţională şi au cerut ca im tinua alternativ la sediile am din Chile, la ceremonia insta menţine relaţii prieteneşti cu
Presa internaţionala manifestă un interes deosebit faţă \ perialismul american să-şi re basadelor celor două ţâri. lării noului preşedinte al Re toate ţările, oricare ar fi sis
de propunerea R.P. Chineze de întrunire a unei conferinţe i tragă în mod necondiţionat publicii Chile a participat şi temul lor politic".
În nivel înalt a tuturor ţărilor lumii, mari şi mici. pentru j toate trupele agresoare din Tn-
semnarea unui acord asupra interzicerii totale şi distruge- j dochîna. punînd capăt inter
rit. armelor nucleare şi, ca prim-pas, ajungerea la un acord j venţiei lor în această regiune
de nefolosire a armelor nucleare. Această propunere, for- ? a lumii. Drieqatia română primită de Eduardo Frei
mulată iniţial in Declaraţia guvernului R.P. Chineze din 16 • ...Jcnminjibao“ relevă, de n-
octombrie 1964. a fost reluată in comunicatul comun se.nv i semenea. atitudinea luată de
nnfc luni la Pekin, in prezenţa premierului Consiliului de : ţara noastră şi de alte ţâri îm SANTIAGO DE CHTLE 3 s-au inmînal deplinele puteri Socialiste România. Nicolae
Stat al R.P. Chineze. Cin En-lai. de reprezentanţi ai Aso- j potriva privării ilegale a Re (Agerpres). Trimisul special, de acreditare ale misiunii Ceauşescu, pentru urările
daliei de prietenie China-Japonia şi . ai Partidului Socialist j publicii Populare Chineze de Eugen Pop, transmite : Vice speciale a Republicii Socialis transmise şî satisfacţia sa în
din 'Japonia. De asemenea, în comunicat, se reafirmă că ; drepturile sale legitime în preşedintele Consiliului de te România. Cu acest prilej,
niciodată şi în nici un fel de circumstanţe. China nu ya \ O.N.U., cererea de restabilire Miniştri al Republicii Socia conducătorul delegaţiei româ legătură cu relaţiile priete
fi prima care să folosească armele nucleare, şi se reomin- j a locului legitim al R.P. Chi liste România, Gheorghe Ră- ne a transmis preşedintelui neşti existente între cele două
teşte propunerea acesteia dc convocare a conferinţei men- t neze la O.N.U. şi de expulza dulescu, conducător»»! delega Eduardo Frei salutări distinse târî. între preşedintele Frei
ţionate. Agerpres _; rea dc la Naţiunile Unite a ţiei române, invitată de gu din partea preşedintelui Con şi conducătorul delegaţiei
clicii Iui Cian Kai-şi, repudia vernul Republicii Chile pentru siliului dc Stat al Republicii române, Gheorghe Râdulescu,
R.F.G. Mişcări de protest împo tă de către poporul chinez, a a participa la festivităţile ca Socialiste România. Nicolae a avut loc o convorbire cor
re au loc cu prilejul transmi
firmaţia că există o singură
Chină si că aceasta este Re terii mandatului prezidenţial, Ceauşescu. precum şi cele dială.
Populară Chineză.
publica
triva „Acţiunii de rezistentă“ Este complet ilegal sâ excluzi împreună cu George Maco- te pentru poporul chilian. Tot cu acelaşi prilej. George
mai bune urări de prosperita
vescu, prim-adjunct al minis
din Naţiunile Unite o mare trului afacerilor externe, şi Eduardo Frei Montalva a Macovescu. prim-adjunct al
BONN 3 — Corespondentul au avut loc în cursul zilei de ţară cu o populaţie dc peste Vasile Dumitreseu. ambasado ministrului afacerilor exter
Agerpres, Mircea Moarcâş, luni mitinguri prin care s-a 700 milioane de oameni şi a- rul României la Santiago de exprimat mulţumirile sale ne al României, ^-a întreţinut
transmite : Ample acţiuni de cerut ca mişcarea neonazistă ccastâ situaţie trebuie schim Chile, au fost primiţi de pre călduroase preşedintelui Con cu ministrul dc externe chi
protest se desfăşoară în Repu „Acţiunea de rezistenţă" să bată. sc arată în încheierea şedintele în funcţiune. Eduar siliului dc Stat al Republicii lian, Gabriel Valdes.
blica Federală a Germaniei fie pusă imediat în afara legii. comentariului. do Frei Montnlva, căruia i
împotriva creării, la 31 octom
brie, în oraşul Wurzsburg din
Bavaria, a mişcării neonazis
te „Acţiunea de rezistenţă", ROMA. - Cancelarul R-F. a UPI, a anunţat că in capita întreprinderea
care şi-a propus ca ţel „lupta Germaniei, Willy Brandi, va la Siriei, se desfăşoară lucră
cu toate mijloacele" împotriva face o vizită oficială în Italia, rile celui de-al X-lea Congres
ratificării Tratatului de la între 23 şi 25 noiembrie, la in extraordinar al Partidului Baas.
Moscova şi pentru „înlătura vitaţia primului ministru, Emi Noureddin El Atassi, preşedin de industrie locală Deva
rea actualei coaliţii guverna lio Colombo. In cursul şederii tele Siriei şi secretar general
mentale". sale în capitala Italiei, cance ol Boas, o prezentat un raport
Purtătorul de cuvînt al Par larul vest-germon va fi primit despre activitatea partidului.
tidului Social-Democrat, Jo de preşedintele republicii, Giu Ziarul sirian „Al-Baos" in Str. Dr. Petru Groza, nr. 20,
ANGLIA. — Peste 10 000 de persoane au manifestat pe stră chen Schulz, a declarat că lo seppe Sarogot, şî va avea con formează că lucrările congre
zile Londrei, îndreptindu-se spre Trafalgar Square, împotriva li zincile lansate de această miş vorbiri cu premierul italian. sului au început la 30 octom
vrării de arme de către Anglia regimurilor rasiste din Africa de care „constituie o incitare la Emilio Colombo, şi cu alte ofi brie. telefon nr. 11460
Sud. «î crimă, şi ele trebuie tratate cialităţi ale guvernului. Vor fi
ca atare". abordate probleme ale actua OTTAWA. - Guvernul cana ORGANIZEAZĂ PREGĂTIRI DE MUNCITORI CALIFICAŢI
Intr-un comunicat oficial, lei situaţii internaţionale, rela dian a hotă rit sâ interzică fur PRIN UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA în meseriile :
dat publicităţii luni seara la ţiile bilaterale, precum şi une nizarea oricăror vehicule şi
Convorbirile polono - vest-germane Bonn, guvernul federal vest- le aspecte legate de negocie Federaţiei mondiale a oraşelor materiale folosite in scopuri 6 LĂCĂTUŞI MECANICI
militare către R.S.A., s-o o-
german a declarat că „mani rile în curs dintre Piaţa comu înfrăţite. nunţat oficial luni Io Ottowa. $ TIMPLARI
VARŞOVIA 3. — Corespon o continuare a convorbirilor festaţia organizată dc mişca nă şi ţările candidate Io acest In cadru! sesiunii ou fost tra Interdicţia se extinde şi o- Se pol prezenta tineri intre 14-16 ani absolvenţi ai şcolii
dentul Agerpres, Iosif Dumi-' purtate pînă în prezent. la rea „Acţiunea de rezistenţă" organism economic vest-euro- sate liniile directoare ale ac supro motoarelor de avion cu generale de S ani. Durata şcolarizării este pentru lăcătuşi
pean.
trnşcu, transmite : In baza u Varşovia şi la Bonn, între ce şi declaraţiile acesteia împo tivităţii Federaţiei în următorii piston şî pieselor de schimb, mecanici de 3 ani şi pentru tîmplari de 2 ani.
nei hotârîri comune, adoptată le două ţâri la nivel de mi triva politicii de reconciliere BUDAPESTA. - Jeno Fock, ani. A fost adoptată, totodată, materiale care pînă Io această
cu prilejul rundei a şasea niştri adjuncţi de externe. şi destindere sînt de natură preşedintele Guvernului Revo o reroluţie in care este confir hotârîre erau exceptate de la înscrierile se pot face pînă la data de 5 noiembrie 1970,
de la Bonn a convorbirilor po Marti dimineaţa, miniştrii să aducă grave prejudicii in luţionar Muncitoresc-Ţârănesc mată dorinţa Federaţiei de a embargoul general osupra vîn- la sediul întreprinderii, birou) personal.
litice polono-vest-germnne, de externe au avut o convor tereselor de stat ale R FC lupta pentru o pace trainică zârilor de arme către R S A. Informaţii suplimentare se pol obţine fa sediul întreprin
marţi au început în capital;» bire în doi, după care dele Guvernul federal — sublinia Ungar, l-a primit pe Gerhard între toate popoarele lumîi, derii.
poloneză tratativele dintre gaţiile celor două ţâri au în ză comunicatul — îsî exprimă Sehroeder, preşedintele Co pentru convocarea cît mai cu- WASHINGTON, - Primul mî-
miniştrii afacerilor externe ai ceput tratativele propriu-zise. convingerea că partidele re misiei pentru afacerile externe rînd posibil a unei conferinţe nistru al Singaporefui, Lee
R.P. Polone, Ştefan Jedry- Dupâ-nmiazâ, cele două de prezentate în Bundestag vor. a Bundestagului, şi pe Her general europene pentru secu Kuan Vew, a sosit la Washing
chowski, şi R F. a Germaniei, legaţii au organizat conferin lua atitudinea cuvenită fată man Jung, secretarul comisiei, ritate. ton într-o vizită oficială de
Walier Scheel, în problema ţe de presă, la care purtătorii dc această manifestare şi de Din România Io dezbateri o cinci zile. El urmează să con
tratatului cu privire la bazele lor de cuvînt au relatat des organizatorii săi". care se oftă în vizită la Buda participat o delegaţie formată fere cu preşedintele Nixon, se
normalizării relaţiilor dintre făşurarea primei zile a trata In numeroase oraşe din Re pesta. Cei doi oameni politici din Costică Alecu, vicepreşe cretarul de stot, Rogers, şî alte E. M. Deva
cele două ţări. Ele reprezintă tivelor. publica Federală a Germaniei vest-germani au avut convor dinte o! Institutului Romon oficialităţi americane.
biri şi cu alte personalităţi un pentru Relaţii Culturale cu
Strâinâtotea, şi I. Manciuc, pri
PARIS - Luni seara, a înce
gare. marul oraşului laşi. tat din viaţă subit la París, în cu sediul în Deva, str. Horea, nr. 201
„Ui leus A iul World Report“ : penhaga a început reuniunea MOSCOVA. - La Moscova a vrrstă de 65 de ani, cunoscutul ANGAJEAZA URGENT :
COPENHAGA. - La Co
actor francez Fernand Gravey.
primilor mînişlri ai Danemar fost semnat acordul referitor Pe numele său adevărat, Fer
la schimburile de mărfuri din
cei, Suediei, Norvegiei, Finlan tre Uniunea Sovietică şi Cey nand Mertens, el şî-a început PENTRU SUBTERAN
„DIFICULTĂŢI lit t “ dei şi Islande! asupra unor lon pe anii 1971-1972. Uniu interpretînd opoî un mare nu pliniţi şi 45 ani, atît pentru mina Deva cît şi
cariera teatrală încă de copil,
# muncitori necalificaţi, virsta intre 18 ani îm
probleme pe care le
ridică
nea Sovietică va livra maşini
măr de roluri în piese de tea
pentru ţările nordice eventua
furi şî va importa din Ceylon
la aderare la Piaţa comună o şi instalaţii, zohăr şi alte măr tru şî peste 50 de filme („Că pentru sector M uncel.
Ritmul dezvoltării econo vnlorizaren francului în 19G9 septembrie cu 9 la sută sub Danemarcei şi Norvegiei. articole ole exportului tradiţio pitanul Fronçasse”. „Cum sâ PENTRU SUPRAFAŢA
furî un milion" etc.).
mice din Franţa a început au lins sâ reducă ritmul de nivelul de anul trecut. Une nal al acestei ţări.
să se reducă de cîlva timp. dezvoltare a economici. Ce le comenzi pentru produse PARIS. - In oraşul Le Havre Fernand Gravey era preşe # 2 strungari
Industria vest-germnnâ lu rerea dc consum s-a micşo ale industriei grele au fost a luai sfîrşit cea de-a 18-a se DAMASC. - Postul de ra dintele Federaţiei internaţio # 2 electricieni
crează încă la întreaga ci rat. Dar experţii sînt îneîn- contramandate. Producţia de siune a Consiliului Executiv ol dio Damasc, citat de agenţia nale a actorilor. 5 preparatori (operatori preparare)
capacitate, dar oamenii de otel continuă să se micşo
afaceri dc aici declară a- reze. O muncitori necalificaţi pentru sector flotaţie
eum că lipsesc noi comenzi. In Italia, speculaţiile îm VIENA. — tuînd cuvîntul la un dineu oferit HELSINKI. - Ministrul afacerilor externe E.M . Deva asigura i
Italia trebuie sâ aplice o se DIN PRESA STRĂINA potriva lirei au încetat. în cinstea sa de Asociaţia presei străine din al Olandei, Joseph Luns, care face o vizită - pat (contra cost) in căminele exploatării mi
veră frinâ asupra economiei Scurgerea de capital din ţa Vîena. ministrul austriac al afacerilor oficială de cinci zile în Finlanda, a avut
pentru a contracara noile externe, Rudolf Kirchschloeger, a declarat convorbiri la Helsinki cu primul ministru niere pentru cel ce se angajează atit la Deva cit
perturbaţii din balanţa de ră a fost oprită Dar datele că, după părerea sa, Austria trebuie sâ vo finlandez, Ahti Karjalainen şi cu omologul şi la Muncel ;
statistice pe septembrie do
taţi de faptul că balanţa de
plăţi. In ansamblu, perspec plăţi este excedentară. teze in favoarea restabilirii drepturilor R.P. său, Veîno Leskînen. In cursul întrevederilor - masă la cantină (contra cost) la sector
tivele par mai puţin îmbu vedesc lărgirea deficitului Chineze Io O.N.U. El a adăugat câ guver au fost examinate diferite aspecte ale si Muncel ;
Specialiştii vest-germani comercial. Roma va fi for nul austriac va cere sâptămîna aceasta tuaţiei internaţionale, probleme bilaterale,
curătoare decît erau acum au semnalat indicii că bo- ţată sâ promoveze o politi Parlamentului aprobarea de a stabili relaţii precum şî posibilităţile de lărgire a schim - salarizarea conform H .C .M . 914/1968 în func
12 sau chiar G luni. om-ul economic a depăşit că economică prudentă pen diplomatice cu Republica Populară Chineză. burilor comerciale dinfre cele două ţâri. ţie de vechime şî calificare.
In Franţa, măsurile res punctul maxim. Exporturile tru a ţine sub control in Informaţii la sediul exploatării.
trictive adoptate după de- de automobile au scăzut în flaţia şi balanţa de plăţi.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza nr. 35. Te (efoane : 12317 şi 11588. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 44065