Page 26 - Drumul_socialismului_1970_11

_ r ^

DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 4926 O DUMINICA 8 NOIEMBRIE 1970

mmm cu

DOFTANA - SIMBOL AL FORTE!
TRECUTUL MEŞTEŞUGURILOR
MORALE DE NEBIRUIT A COMUNIŞTILOR,

...Exponatele din Incinta a ceea
Am poposit, zil«le acestea, clte-
au venit la muncă tn atare dc
va momente Ia expoziţia perm a­ mul am enzilor dale unora caro ce m l-aş perm ite Eă denum esc
nentă „Ocupaţii (ftrâneştl fi meş- ebrietate. un modest dar real muzeu ates­
toşuguri din ‘¿'ara H aţegului“ or- A gricultura şl „Industria* cas­ tă existenta de veacuri a meş­
'gaulzată de MuzeuJ Judeţean şl nică ocupă un loo substanţial In teşugurilor şl ocupaţiilor oam e­
nilor care au trăit cu sute de
ANTIFASCIŞTILOR, PATRIOŢILOR ROMANI Casa de cultură din Haţeg. spaflul expoziţiei, obiectele agricole ani (n urm ă. Io Ţara Haţegului.
(plug din lem n, rişnlţă m anuală,
In cele «apte săli ele acesteia,
Şl aceste m eşteşuguri constituie,
teasc pentru storsul uleiului din
clteva sute de exponate — obiec­
te, docum ente, fotografii, schite 96mlnţe, Iroblăelurl) atestlnd su­ de rapt, tem elia celor ce urm au
etc. atestâ atributul hărniciei oa­ doarea care a curs din belşug sc dezvolte In anii d n d |ara
Eroicele bătălii revoluţio­ comunişti din Ilegalitate, mi­ se ziare ilegale editate de gătea pentru ca la Ieşirea din m enilor ce au trâlt, cu aecole In pe pflmtntul scorm onit cu trudă avea să-şl schimbe «tratele şl sâ
îmbrace ţinuta ium looasă a so­
nare conduse de Partidul litanţi antifascişti şl mulţi P C.R., printre care i „Scîn- temniţă să se avînte mal în­ urm ă, tn acest „Ardeal In m inia­ cialismului.
tură“, cum caracterizează Ion Pop
Comunist Român pentru eli­ alţii. teia*, „Lupta de clasă", „Des­ armaţi în luptă. Itetegaoul ţinutul Ţării Haţegului. De la ceea ce a fost rezultat
berarea naţională şl socialfi Regimul aspru impus prin cătuşarea", „Tînărul leni­ Astfel, prin lupta comu­ Prin originea lor, ca şl prin al războiului de |e9Ut, al acului
lucrat şl el cu stlngAcle, al ca-
a poporului român, anii grei condiţiile de detenţiune nist" etc. niştilor, fioroasa temniţă, hă­ graiul nerosUt dar sugestiv trans­ Expoziţia „Ocu­ lapoadclor destul de pu|ln ajus­
mis vizitatorului, exponatele po­
de luptâ ilegalâ în care co­ nu a putut stăvili însă Inceplnd cu anul 1924, co­ răzită de clasele stăpînitoa- vestesc despre preocupările avute tate etc. la ceea ce dau m eşte­
muniştii, cei mal buni iii ai lupta colectivului deţinu­ lectivul de deţinuţi politici re să fie un instrument de de cei ce au trăit In partea lo­ paţii ţărăneşti şi şugurile contem porane (exprim ate
Ilateg
la
prinţ r-o
cooperativă
clasei muncitoare, înfruntînd ţilor politici revoluţio­ revoluţionari din Doftana, exterminare, a fost transfor­ cului. Clopotlva, Daru, Pe t ros, m eşteşugărească cu 34 de activi-
Lunca Cernii, Dcnsuş, Clrncştl,
sâlbatica prigoană a regimu­ nari. Sub conducerea or­ cu preţul a nenumărate gre­ mată într-o şcoală de edu­ Haţeg — slnt num ele citorva dtn meşteşuguri din tă|l), Işl găsesc astăzi expresie
lui burghezo^moşieresc, au ganizaţiei de partid, a colec­ utăţi şi sacrificii, a reuşit să care şi câlire revoluţionară o localităţile care Işl expun trecu­ cotidiană In produse ce-şl afir­
mă dreptul de-a Străbate (ărl şl
dat nenumărate pilde de în­ tivului deţinuţilor politici editeze un ziar propriu, scris cadrelor de partid. Pe drept tul ocupaţiilor In expoziţia ha- continente, vlnzfndu-se In Franţa,
leganâ.
flăcărat patriotism, de abne­ din care făceau parte comu­ de mînă, care, de-a lungul cuvînt Doftana a fost denu­ Originea m eşteşugurilor, stim u­ Ţara Haţegului“ Retgla. It.F. a G erm aniei, Israel.
gaţie şi eroism în încleşta­ nişti muncitori, ţărani, inte­ anilor, a purtat diferite de­ mită „Universitate comu­ lată de poziţia do tlrg a H aţe­ Canada, Danemarca etc.
...Un scurt popas In sala expo­
rea cu duşmanul de clasă, lectuali progresişti, Doftana numiri i „Doftana“, „Doftana nistă". Aici, partidul a for­ gului, e consfinţită şl dc urm ătorul ziţiei îmbogăţeşte Imaginea vi­
citat: „Oraşul Haţeg ora cunoscut
vor râmîne veşnic vii în a­ a devenit o citadelă a luptei roşie", „Doftana înlănţuită", mat cadre de conducători re­ In Evul mediu ca un im portant înzecită ca să dea rodţ schitele zitatorului cu ceea cc a fost m eş­
mintirea poporului nostru. revoluţionare a maselor .Bolşevicul încătuşat“, „An­ voluţionari strîns legate de tlrg, In care — alături de co­ de stlnl şl staule lingă care sc teşugul înainte timp pe aceste
meleaguri) d i naştere la reale
merţul cu cereale şl vite — s-au
Pentru a înăbuşi lupta ma­ muncitoare. tifascistul încătuşat", .Bule­ mase, caracterizate prin fide­ dezvoltat. In cadrul breslelor ro- află bltcle şl fluierele Incrustate, m omente de m editaţie, consti­
câucele din lemn pentru băut
selor muncitoare, a apăra şi In condiţiile aspre ale lup­ tinul". Ziarul reflecta viaţa litatea neabătută faţă de m ăneşti, o serie da m eşteşu­ apă şl lapte, froclJe sau tălăngl- tuie pentru flecare lecţia pe care
menţine regimul de exploa­ tei ilegale, la Doftana, ca şl Internă şi preocupările colec­ interesele poporului şl ale guri...“ le, dooltele şl foarfecele pentru mulţi vizitatori o apreciază —
rom âneşte sau tn cuvintele altor
Registre de evidentă. Instruc­
tare şi silnicie, burghezia şl în oiţe închisori, partidul a tivului, contribuţia la educa- patriei. ţiuni şl legi, statute, contracte, tuns — amintesc vizitatorului de limbi — In „Cartea de Im presii“,
moşierimea au Impînzlt ţa­ Faima cruzimilor săvîrşlte Magazin modern regulam ente slnt clteva din do­ marea parte a timpului pe care prin expresii cum stnt: „excep­
crescătorul de ol sau vad şl-l
ra cu închisori. Intre aces­ la Doftana a depăşit hotare­ nutul lor e com pletat de prezen­ petrecea pe dealuri şl munţi. ţional”. „m ăreaţă“, „m ult gust",
cum entele expuse aici, «I conţi­
„adevărată comoară*, „demn de
tea, Doftana, denumită de le ţârii. Cu lupta deţinuţilor la Hărţăgani ţa roatei olarului, calapoade de In timpul ctt nu erau la mun­ laudă*.
popor şl „Bastilla româneas­ politici de la Doftana s-au diferite mărimi, lăzi speciale In ca dmpulul şl nici plecate cu Fie că aceste păreri 9i expri­
că“, a constituit în tot tim­ FILE DE ISTORIE solidarizat şl oamenii muncii In viaţa localităţii mine­ care breslele Işl păstrau arhive­ „schimburi de rufărle* la păs­ me un Imbold dc curiozitate pen­
torul din munte, femeile ctnltn-
le, căni şl farfurii din pămfnt
pul existenţei sale o întru­ de peste hotare. In Uniunea reşti Hărţăgani a avut toc ori ceramică, oale, ace pentru du-şl bucuriile sau necazurile tru cititorii rtndurllor de fa(ă,
chipare deosebit de caracte­ Sovietică, In Franţa, Belgia. zilele trecute un eveniment cusut, cule Şl ciocane — m ărtu­ puneau In mişcare sucala pentru pe care poşll II vor purta, poate,
ristică a urli regimului bur- Olanda, Anglia, Danemarca. însemnat : a fost dat In fo­ rii despre olărit şl elzm ărlt, o- ţevile de ţesut, băteau cu briglelc înspre aşezarea Ha|egulul sl pe
cupo(U ce au In partea locului
ghezo-moşieresc împotriva Brazilia etc. au luat fiinţă losinţă un modern magazin. vechi tradiţii. In ţesăturile de pe război, tor- care II dorim prczcn|l acolo unde
tuturor celor ce se ridicau la crescut tineri comunişti, de­ rea gîndlrll revoluţionare, la comitete pentru ajutorarea Noul edificiu comercial cu­ Popasul In sălile expoziţiei cre­ ceau calerul ori mel|(au efoepa, Istoria locurilor Işl dă armonios
luptâ pentru o viaţă mal bu­ votaţi cauzei poporului mun­ c&llrea voinţei de luptâ a ce­ luptătorilor Întemniţaţi la prinde un salon cu produ­ ează posibilitatea de-a cunoaşte foloslod şl ele obiectele făcute mina cu preocupările loalotâşllor.
nă, pentru dreptate şi liber­ citor, cadre de nădejde, care lor închişi. Doftana. In presa progresistă se industriale şl alimentare, In original form a şl conţinutul de mina omului care le era P. HAŢEGANU
pe care-l are „Diploma de în­
tate. Clasele exploatatoare a- şl-au închinat întreaga ener­ Pagini întregi din diferite au apărut numeroase artico­ precum şi un bufet. Datori­ fiinţare a breslei cizmarilor* d a­ tată, soţ sau fiu.
tribuiserâ Doftanel menirea gie luptei împotriva exploa­ opere ale clasicilor marxism- le de protest împotriva regi­ tă dotării tehnice, precum tată din 13 octom brie 1672, scrisă
nu numai de a-1 Izola pe co­ tării, pentru triumful Ideii de leninlsmulul, ştirile mal Im­ mului de distrugere la care şi spaţiului comercial a­ pe pergam ent şi InsotUă da pe­
cetea, tot originală şl ea, a bres­
munişti de ma6e, dar şl de dreptate şl libertate pe pâ- portante erau transcrise mă­ erau supuşi. fectat, aici se va putea lei. Alături, alte m ărturii — a­
a-i distruge din punct de ve­ mîntul strămoşesc. runt pe foiţă de ţigară şi e­ Este în obişnuinţa poporu­ practica forma de autoser­ proape tot aşa de vechi — poar­
dere fizic şl moral, lntrodu- Istoria Doftanei, atît de rau strecurate din celulă în lui nostru ca, acum, la 30 de vire. tă denum iri ca „Statutul breslei
păpucarUor
şl
tălparllor*
(din
cînd aci un regim de asasina­ bogată In fapte eroice, conţi­ celulă. Intr-o notă a Sigu­ ani de la prăbuşirea Dofta­ In cei aproape 600 000 lei 1785); „Diploma de înfiinţare a Concurs „Cine ştie, cîştigă“
re lentă, prin schingiuiri şl ne multe pagini evocatoare ranţei, din II938, se recunoş­ nel — ca şl întotdeauna — cheltuiţi pentru ridicarea breslei olarilor* (3 Iunie 1730);
sau caietul cu num ele celor în ­
înfometare. ale acţiunilor de solidaritate tea că .deţinuţii erau la cu­ să cinstească memoria tutu­ construcţiei şl utilarea ma­ scrişi In 1777 In breasla olarilor.
Raportul făcut în 1906 a revoluţionarilor dinafară, rent cu cele mal noi ştiri ror celor căzuţi în lupta pen­ gazinului, cetăţenii localită- j Om ogenitatea acestor asociaţii, Recent, serviciul de mili­
de directorul general al în­ a muncitorilor şt a reprezen­ din ţară şl din străinătate, tru cauza clasei muncitoare, ţii au înglobat un Important j ca şl prestigiul pe care ele şl-l ţie al municipiului Petro­ chîpa de la I.P.S.P. a re- !
chisorilor vorbeşte, deosebit tanţilor altor categorii socia­ cunoscîndu-le chiar înainte a acelora care, la Doftane volum de muncă patriotică. ! Impuneau slnt consfinţite In în­ uşlt, prin răspunsurile bune j
seşi legile proprii care percepeau
de elocvent, de ceea ce repre­ le cu revoluţionarii întemni­ de a apărea In ziare“. Tot­ sau In alte închisori, au pur­ diferita amenzi băneşti pentru şani a organizat un con­ care Ie-a dat, să se dlstan- I
zenta închisoarea Doftana ţaţi. La chemarea partidului odată erau studiate diferite tat neîntinat steagul de luptă PAUL JUCA ! meşterii ce nu produceau bunuri curs „Glne ştie, cîştigă“ pe teze net de concurenţii de j
la I.G.C. Petroşani. După i
teme de circulaţie, La des­
pentru arestaţi : ,,Condamna­ comunist, a organizaţiilor de discipline de cultură genera­ al partidului. preşedintele cooperativei de | de calitate, ori care m anifestau
comportări Imorale. In procese
ţii preferă oricare altă închi­ masă, mii de muncitori, ţă­ lă i geografia, Istoria, mate­ CONSTANTIN DRAGUŞIN consum Bâiţa , verbale e precizat chiar cuantu- făşurarea concursului au desfăşurarea concursului. I
participat un mare număr participanţilor care au dai I
soare acesteia şi a fi trimis rani şl intelectuali au fost matica şl se învăţau limbi
la Doftana înseamnă pentru antrenaţi în diferite acţiuni străine. cercetător ştiinţific Io de conducători auto, susţi­ cele ma! bune rezultate Iî I
s-au înmînat premii în o- :
dinşil cea mai crudă pedeap­ pentru sprijinirea deţinuţi­ Munco polltlco-educatlvfl Muzeul de istorie a nători at celor două echi­
să şi nceasla. din cauză că n- lor. Pe lingă sprijinul direct oţetea curajul şl încrederea Partidului Comunist, a pe angajate în concura. E- blecte. !
colo se află Intr-o adevăra­ dat luptătorilor revoluţionari comuniştilor în triumful cau­ mişcării revoluţionare şl
tă închisoare, unde comuni­ închişi, aceste acţiuni aveau zei clasei muncitoare, II pre­ democratice din România C ronica filmului
caţia cu exteriorul nu există, ca rezultat Închegarea unei
unde revolte nu se pot pune legături strînse între deţinuţi
la cale, unde speranţa de e- şi masele de oameni al mun­
vodare este o aberaţiune, un­ cii dinafară. DEPARTE DE LUMEA
de. în sfirşlt, supravegherea La Doftana, cu toate Inter­ IN ATENŢIA
fiecărui individ este posibilă, dicţiile extrem de aspre, cu
bn chiar uşoară". toată supravegherea severă a
La Doflana şi-au ispăşit gardienilor, s-a desfăşurat o u CONDUCĂTORILOR AUTO
„crima' de a fi cerut pămînt intensă activitate de partid şi DEliAmiîA
mulţi ţărani participanţi la de pregătire eultural-ideolo- Pontru a preciza obligaţiile ce revin conducătorilor auto atunci
răscoala din 1907. Alcî au gică. Organizaţia ilegală de clnd futllneso ooloane oficiala de autovehicule, lnspecioratu.
fost întemniţaţi militanţi de partid din. Doftana, care a Docâ ar trebui sâ definim banul simte pe undeva, foarte General al Miliţiei aduce In cunoştinţa tuturor conducătorilor auto.
— La sem nalul dat prin balansarea bastonului pe plan venlcui
frunte ai mişcării noastre activat neîntrerupt, a desfă­ calitatea de prim ordin o fil­ adînc, că e important, înainte de agenţii de circulaţie care Însoţesc coloanele dc autovehicul«:,
muncitoreşti, luptători revo­ şurat o muncă multilaterală mului Iul Schlessinger, ar tre­ de toate, ca sentimentele sale conducătorii auto slnt obligaţi să oprească In afara părţii caro­
luţionari împotriva războiu­ pentru educarea şl câllrea bui să ne referim la afinităţile sa fie permanentizate la ace­ sabile sau cit mol aproape de bordură sau acostam ent, plnă la
lui imperialist dezlănţuit de revoluţionară a deţinuţilor elective ale regizorului cu Tho­ eaşi temperatură, avind desti­ trecerea colcaneL
Pentru a respecta această îndatorire conducătorii auto alot o-
morile puteri In 1914, orga­ politici, a organizat largi ac­ mas Hardy, părintele literar al naţia unică şi Irepetabllă - fe­ bllgaţli
nizatori ai detaşamentelor de ţiuni împotriva măsurilor de peliculei. Fiindcă atit filmul meia visurilor din nopţile sin­ — sa m enţină perm anent o stare tehnică perfectă a autovehi­
voluntari români pentru a­ represiune, pentru apărarea „Far (rom the madding crowd", guratice. culului (sistemele de frtnere, rulare, direcţie; o vizibilitate per­
fectă prin parbriz şl oglinda retrovizoare. Iar motorul să funcllb-
părarea puterii sovietice, vieţii şl demnităţii comuniş­ cît şl romanul lui Hardy de­ Poezia majoră o peliculei re­ neze norm al, fără zgomot maro şl fum excesiv);
participanţi la greva genera­ tilor întemniţaţi. Cărţile şi monstrează că harul scriiturii zidă şi în această disponibili­ — Să fie perm anent atenţi le circulaţia din «pate şl din sens opus
lă din 1920, delegaţi la Isto­ materialele ilegale ale parti­ poate anihila uzura estetică a tate o Iul Schlessinger de a de­ peotru ca, la nevoie, eă poată opri fără să pună In pericol buna
ricul congres de creare a dului pătrundeau cu greu în materialului epic. In cadrul sena cu virtuozitate tresăririle desfăşurare a troficului, să se tam poneze dc vehiculele din fată
cere au oprit reglem entar la sem nalul agenţilor de circulaţie;
P.C.R. din mal 1921, organi­ închisoare, dar ele nu lip­ structurii anecdoticii propriu-zi- abia perceptibile o!e conştiin­ — 8â circule cu viteză legală, corespunzătoare condiţiilor atm o­
zatori şl conducători al seau comuniştilor. se, complexitatea se creează ţei, dar mal ales ale acelor sferica şl de drum , Iar cfnd se apropie sau slnt ajunşi din urmn
luptelor muncitorilor cefe­ In închisoarea Doftana au prin însăşi pslhografîa perso­ reacţii core nu ajung sâ fie de autovehiculele organelor de miliţie să reducă viteza pentru
rişti şl petrolişti din lanua- circulat şl eu fost studiate, najelor. Exemplul cel mai con­ conştientizate. Julie Christle ca la sem nalul agenţilor de circulaţie (balansarea tn plan vertical
a bastonului, sirena aiertlzonre, lam pa cu lumina albastră de
rie-februarle 1933, luptători în mod conspirativ, numeroa- iulet Perahlm, DOFTANA. cludent îl constituie în acest se comporta admirabil In rolul prioritate) să oprească In afara părţii carosabile, lingă borduri*
sens chiar Batsheba, eroina fil­ protagonistei, reconstituind cu sau acostam ent pentru a perm ite trecerea nestloglierltă a coloane»
mului, care se caracterlzeozâ excelente calităţi Interpretati­ oficiale de autovehicule j
— Să nu pornească declt după ce s trecut ultim ul autovehicul din
prin Intense trăiri sufle­ ve un univers sufletesc cu mori coloana oficială, plecarea de pe loc unnlnd să se facă după n
teşti, prin reacţii umane fi­
asigurare tem einică, In deplină ordine şl fără a produce aglome­
deschideri către trăirile com­
Onorarea conîracteior Prims expediţie ştiinţifică reşti, oscilante. plexe. Batsheba creată de ea rări pe drum sau pericol de accidente.
Conflictul erotic se dezvoltă
este o autentică femele, In co­
în trei direcţii diferite, fiecare
românească trsnsafricană reprezenttnd cîte un bărbat ca­ re se amestecă fermecător ra­
ţionalul şi iraţionalul cochetă­
femeii.
re aspiră la graţiile
ria Inconştientă şl
veritabilul
la producţia de lapte românească transafricanâ şi-a ganda. Kenya şi Tanzania, în- Scînteia marii iubiri se isca in vicleşug feminin - arma a unor Combinatul siderurgic
Prima expediţie ştiinţifică
compania unui militar, a că­
înfruntări de o deosebită tensi­
cheindu-şi acest lung periplu
rui prezenţa trezeşte o delicată
început vineri călătoria spre după circa 4 luni la Dar Es undă metaforizantâ — comu­ une.
continentul negru. Expediţia Salaam. Exploratorii au Ia dis­ nicarea efemeră simbolizează Un partener demn este Alon
este condusă de prof. univ. poziţie un automobil de tip Inaptitudinea acestui senti­ Bateş interpretul ciobanului. Hunedoara
îndeplinirea obligaţiilor con­ Nicoiae Botnariuc, decanul „ARO M 461“, o remorcă de ment la viaţă. însăşi natura ne­ Acest actor, cu o privire de ne­
tractuale produc perturbaţii Facultăţii de biologie din o tonă, construită la UMM şi liniştită a meseriei impune de­ uitat, posedă o partitură de
în aprovizionarea corespunză­ Bucureşti. In grupul de explo­ două microbuze ,.TV*‘. Auto­ limitarea legăturii în timp, ce­ ioc deosebit de Impresionantă. cu sediul in oraşul Hunedoara
toare a populaţiei şl influen­ ratori români se mai află dr. turismul „ARO" şi microbuze­ ea ce se încheie — fiindcă nu Felul în care Işl compune per­ str. Dr. Petru Groza nr. 8
ţează negativ situaţia econo- Sever Popa, asistent universi­ le au fost dotate cu dispozitive sonajul, acest Gabrlel ol senti­
realizările cooperatorilor . din mlco-financlarâ a cooperative­ tar la Institutul medico-far- şi aparatură specială pentru se poate altfel - cu moartea mentelor nesofisticate dar sta­ A N G A J E A Z A U R G E N T
Mârtlneşti, Brănişca, lila, O- lor, se Impune luarea unor maceutic din Cluj. dr. Nicoiae a învinge dificultăţile unei partenerului. tornice, recuză analiza tradi­
răştioara de Sus, Rişcullţa, Rîu măsuri energice pentru înlătu­ Coman, specialist în proble­ călătorii în interiorul conti­ Culoarea forte o povestirii ţională o criticului. Şl, real­ muncitori calificaţi In meseriile:
Bărbat ş.a. — unităţi care nu rarea neajunsurilor ce sc în- me de botanică, lector la Uni­ nentului negru. este reprezentata, totuşi, de Iu­ mente, orice încercare de a STRUNGARI,
au livrat nici jumătate din tîlnesc în fiecare fermă zoo­ versitatea „Babeş-Bolyai“ din Exploratorii români vor cer­ birea tandră, statornică a unui descoperi „secretul" acestui
cantitatea de lapte contractată tehnică. In acest sens, orga­ Cluj. şi cercetătorul zoolog ceta şi studia în mod complex fiu al noturli. Ciobanul nu este actor de mare anvergură este LĂCĂTUŞI,
pe anul in curs. Surprinde nizaţiile de partid, conducerile Dragoş Neculce. de la aceeaşi clima, relieful, fauna, flora, et­ omul core aşteaptă momentul o impietate faţă de misterul ELECTRICIENI,
faptul că diferenţe de cîte 50­ unităţilor cooperatiste, consi­ universitate, inginerul Liviu nografia, folclorul şl arhitec­ prielnic, cu răbdarea ceiui si­ inerent artei autentice.
60 sau chiar mai multe pro­ liile populare comunale şi or­ Ungureanu. cineast, biologul tura africană şi în special zo­ gur de Izbîndo, Atitudinea lui Dincolo de cele două crea­ ZIDARL
cente pînă la îndeplinirea pla­ ganele agricole judeţene au o- Valeriu Cimpoieru, redactor nele estuarului fluviului Se­ are o altă explicaţie : avind o ţii actoriceşti, cu totul re­ COCSARI,
nului anual nu se datoreşte a- bligaţla de căpetenie să ana­ la Radioteleviziune, precum şl negal, delta interioară a flu­ puternică personalitate, nealte­ marcabile, mal trebuie men­
tît lipsei de furaje, cît mal a­ lizeze de urgenţă cauzele care ing. Ion Cataranciuc şi tehni­ viului Niger, valea fluviului rată de viciile „culte'*, acesta ţionata contribuţia substan­ LAMINATORI,
les deficienţelor manifestate au determinat obţinerea unor cianul auto Constantin Ludu. Congo, marile lacuri Ciad. Al- nu poate accepta ideea com­ ţială a lui Peter Finch precum şl MUNCITORI NEGALIFICAŢI Intre
în privinţa gospodăririi lor ju­ producţii.de lapte cu mult sub de la Uzinele mecanice Mus­ |jert şi Victoria, precum şi promisului, fâcînd pe placul şi Terence Stomp, imaginea vfrstele de 18 şl 50 ani.
dicioase, nerealizăril efective­ nivelul cerinţelor şl al posibi­ cel din Cîmpulung. coastele africane ale oceane­ femeii iubite, creînd circum­ explorată din punct de vedere
lor matcă şl a indicelui de na­ Expediţia îşi va începe că­ lor Atlantic şi Indian. O ma­ stanţe prielnice dovedirii fide­ colorîstic şi al ponderii grafi- Pentru Informaţii suplimentare cel Intere­
talitate stabilit, precum şi ne- lităţilor existente, stabilind în lătoria pe continentul african rc parte din materialul ştiin­ lităţii. Fără sâ analizeze sub­ saţi se vor adresa Combinatului siderurgic Hu.
respectării programului de lu­ acelaşi timp acţiuni concrete de la Dakar, strftbălînd 20 000 ţific colectat va fi pus la dis­ til posibila evoluţie a legăturii nedoara, serviciul personal, telefon 1450, Inte­
cru în fermele de animale. şl eficace în vederea valorifi­ km prin Senegal, Mnli, Vol­ poziţia Muzeului „Gr. Antipa" dintre stâpînâ şi subordonat, Tn
Preşedinţii cooperativelor a- cării depline a potenţialului ta Superioară, Niger, Ciad. A­ din Bucureşti. sensul Inversării rolurilor, clo- AL. COVACI rior 114.
mlntite, inginerii, medicii ve­ frica Centrală, Congo (K), U- (Agerpres) Se aslgurS Imediat cazare Ia căminele mun­
terinari, brigadierii zootehnici zootehnic. citoreşti pentru necăsătorit! şl masa contra
(factori răspunzători direct
de soarta producţiei animale) cost
au neglijat în mod nepermis • h •
controlul şi îndrumarea acti­ eficientei
vităţii sectorului zootehnic, Jâ-
sînd ca furajarea şi îngrijirea
efectivelor să fie făcute doar
după placul îngrijitorilor. Fi­
reşte, în asemenea cazuri se
pune întrebarea : cum se jus­ tn studii se aplică foarte greu spre soluţionarea problemelor Uzina M.M.R. Simeria
tifică remuneraţia primită şi cu mare Intîrziere, fapt ce de organizare şl perfecţionare
pentru îndeplinirea (mal blne- face ca şi rezultatele ce se obţin a proceselor tehnologice In
zis, neîn deplini rea) unor atri­ sâ apară mult prea Urzlu. Ast- scopul îmbunătăţirii calităţii ANGAJEAZA URGENT
buţii care realmente nu se re­ lel la I.M. Hunedoara numai producţiei, reducerii consumu­
Se remarcă, de asemenea, ca
găsesc în producţie 7 o măsură cu eficienţă deose­ 33 la sută din studiile elaborate rilor specifice şl a cheltuieli­
au fost aplicate In acest an,
Ignorîndu-se orice criteriu bită organizarea activităţii teh­ ia U.V. Călan 40 Ia sută, la lor de fabricaţie | creşterea S T R U N G A R I
gradului de utilizare a capa­
de; eficienţă economică la nologice pe blocuri de cuptoa­ întreprinderea de Industrie ali­ cităţilor de producţie; perfec­
ferma zootehnică cu gestiune re la O.S.M. II, ceea ce a dus mentară 50 la sută. Mal tre­ ţionarea metodelor şl formelor Plata se ta face conform H.C.M. 914/1968.
economică internă a C.A.P- la o mai bună deservire a buie amintit că stnt încă une­ de programare şl urmărire o- Salariaţii beneficiază de abonamente gratuite
Rîu Alb, condusă de medicul agregatelor de bază, la elimi­ le întreprinderi ca „Vidra" O- perativâ a producţiei j perfec­
veterinar Ion Pascu, nu s-au narea staţionărilor şl neajun­ răştle, întreprinderea de pre­ ţionarea organizării aprovizio­ pe C.F.R. De asemenea se acordă permise de că­
obţinut nici 200 litri lapte surilor In fluxul de fabricaţie fabricate de beton Bîrcea, în­ nării, transporturilor interne şl lătorie C.F.R. gratuite pentru salariat şi familie.
marfă pe cap de vacă (I). Cu care a asigurat . realizarea a treprinderea poligrafică Deva, depozitării materiilor prime,
toate acestea, şeful fermei nu peste 15 000 tone de oţel pes­ unde comitetele de direcţie materialelor, semifabricatelor
este cituşl de puţin îngrijorat, te prevederi. privesc problemele organizării şl produselor finite j utilizarea
afirmînd că faţă de anul tre­ La Centrala cărbunelui Pe­ ca pe o chestiune minoră. eficientă a forţei de muncă;
cut e-a predat mal mult lap­ troşani studiile aplicate au con­ O altă carenţă este aceea că organizarea locurilor de muncă
te la fondul de stat. Curioasă dus la mărirea vitezelor de a­ In majoritatea întreprinderilor etc.
optică dacă avem în vedere că vansare In abataje, reducerea nu este încă pus la punct şl Trebuie sâ arăt că întreprin­
pînă la achitarea integrală a personalului la activităţile au­ nu funcţionează în mod cores­ derile, în special acelea unde 0X.L. Comerţ mixt Brad
obligaţiilor au mal rămas de xiliare. îmbunătăţirea reviziilor punzător sistemul de analiză şi numărul de cadre existente
livrat aproape 50 000 litri lap­ şi reparaţiilor şi reducerea urmărire a modului cum se nu poate aborda toate proble­
te din 80 000 litri cît s-a pla­ cheltuielilor neproductive. desfăşoară această activitate şi mele de organizare din între­ str. Minerilor, nr. 8, telefon 1576
nificat. De asemenea, cînd O analiză detaliată asupra care este eficienţa el în proce­ prinderea respectivă, pot ape­
producţia medie zilnică de modului cum se desfăşoară ac­ sul de producţie. Se mal în­ la la posibilităţile pe care îe
lapte marfă pe cap de vacă tivitatea de organizare a pro­ tocmesc studii în mod super- au cabinetele pentru probleme ANGAJEAZA IMEDIAT
nu ajunge nici măcar la un ducţiei şi a muncii în între­ tlclal, nu se aprofundează toa­ de organizare ştiinţifică de a
litru, inginerul Nicoiae Cră­ prinderi scoate în evidenţă te aspectele, nu se ajunge la elabora studii, pe bază de con­
ciun, preşedintele C.A.P. Bre­ faptul câ mai există unele ne­ concluziile cele mai eficiente tracte de cercetare, cu cola­ GESTIONARI
tea Română, nu are de loc mo­ Noile blocuri, rod al muncii arhitecţilor, constructorilor, fac ajunsuri care îac ca soluţiona­ şi In general nu se determină boratori din întreprinderi, ca­ Salarizarea se face conform H.C.M. 914 1968.
tive să se declare satisfăcut mai frumoasă geometria oraşelor din judeţul nostru şi asigurâ lo­ rea problemelor majore ale ac­ eîiclenţa economică a soluţii­ dre cu o bogată experienţă în Angajarea se va face cu respectarea Legii
tivităţii tehnico-economice să se
lor propuse în unităţi măsura­
de activitatea ce se desfăşoa­ catarilor confortul dorit. Foto : N. MOLDOVEANU situeze Ia un nivel mal scăzut, bile producţie, ceea ce asigurâ e­ 22/1969.
laborarea celor mai eficiente
ră în sectorul zootehnic. Principala carenţă constă în întreaga activitate de viitor soluţii în rezolvarea proble­
Cunoscînd că restanţele la faptul că măsurile prevăzute va trebui eă fie concentrată melor.