Page 28 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 28
Uli® » f S L j t í T
DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 4926 DUMINICA 8 NOIEMBRIE 1970
In prezenţa conducerii de partid şi de
NEW YORK 7 — Corespoo-
stat, ieri a avut loc comemorarea A dentul Agerpres, C. Alexan- Ilu, a subliniat, printre altele,
so
în Intervenţia sa că dacă
pun în balanţă majorarea ca
droaie, trahsmite i Atenţia de
53-a animsare legaţiilor la O.N.U. este con
rilor de arme din arsenalele
centrată de cîteva zile asupra litativă şl cantitativă a stocu
lucrărilor Comitetului numărul militare, pe de o parte, şl mă
a trei decenii de la prăbuşirea Doîtanei a Marii Revoluţii So unu al Adunării Generale, în surile pentru dezarmare pe de
altă parte, acestea din urmă
care slnt In curs do dezbatere
Pc a
problemele dezarmării.
cit In ultimii 25 de ani a avut
genda discuţiilor se află rapor vor Ieşi mult deficitare, Intro-
tul conferinţei Comitetului pen loc o spectaculoasă creştere a-
porului, legăturile trainice de în vasta activitate pentru e şi de stat, personal secreta cialiste din Octombrie tru dezarmare de la Geneva, tlt a costului armamentelor cit
de
şi a numărului tipurilor
precum şi problema consecin
solidaritate care-i uneau pe dificarea orinduirii . noi pe rul general al partidului, o arme. A. Myrdal a criticat ten
ţelor economice şi sociale ale
cei întemniţaţi cu mişcarea pămîntul României. acordă generaţiilor de ncli- 'cursei înarmărilor, a efectelor dinţa de a se canaliza efortu
revoluţionară dinafară, cu Vorbitorul a relevat, în con vişli formaţi la şcoala aspră MOSCOVA 7. — Corespon PC.U S şi stalul sovietic în sale profund dăunătoare asupra rile spre controlul înarmări
masele largi ale poporului. tinuare, înalta responsabilita a luptei ilegale, consecvenţa dentul Agerpres, Laurenţiu tăririi capacităţii de apărare lor $1 nu al dezarmărilor.
Tovarăşul Emil Bodnaraş, te cu care conducerea parti cu care asigură îmbinarea ac Duţă, Iransmite : Dis-de-dimi- a U.R.S.S. păcii şi securităţii lumii, pro
membru al Comitelului Exe In încheierea vizitei, tova dului înfăptuieşte politica de tivităţii cadrelor vîrslnice cu neaţâ, capitala Uniunii So In acordurile imnului de pusă spre dezbatere de Româ Reprezentantul Italiei, Piero
cutiv. al Prezidiului Perma răşul Nicolae Ceauşescu a construire a societăţii socia cea a cadrelor formate în a vietice a cunoscut animaţia stat al U.R.S.S., răzbat salve nia. Vinci, a subliniat că dezarma
scris în cartea de onoare :
nent al C.C. al P.C.R, vice •Am participat cu deosebită liste multilateral dezvoltate, nii socialismului. marilor sărbători. Din toate de salut. începe parada mili Un grup de M de state, prin rea trebuie să rămlnâ ţelul pri
preşedinte al Consiliului ' de asigurînd creşterea puternică Fie-ne îngăduit să expri colţurile oraşului au început tară. După tinerii toboşari, e- tre care România, Uniunea So mordial al statelor. Rezumîn-
Stat, a rostit o cuvîntnre, ur emoţie la comemorarea a 30 a forţelor de producţie, pro măm şi cu acest prilej sen să se scurgă spre Piaţa Ro levj ai Şcolii militare de mu vietică, Statele Unite, Anglia, du-se numai la măsuri margi
de ani de Ia prăbuşirea Dofta
mărită cu atenţie de toţi cei nei, prilej de cinstire a glo gresul industriei, al agricul timentele noastre de încrede şie coloane compacte de oa zică, prin faţa tribunei trec R.A.U., Iugoslavia, Finlanda, nale, nelegate direct de redu
prezenţi. turii, al ştiinţei, învâţâmîntu- Nigeria, Canada şl Cehoslova cerea stocurilor de armamente,
rioaselor lupte purtate de re, de stimă şi înaltă pre meni ai muncii, spre a parti cursanţii academiilor militare cia, au prezentat un proiect de statele ar crea un Imens pericol
In încheierea mitingului, to Partidul Comunist Român, de lui şi culturii, ridicarea nea ţuire tovarăşului Nicolae cipa la demonstraţia cu pri „Frunze“, „Lenin“, „Dzerjin- rezoluţie în legătură cu pro pentru pacea lumii. Aceasta ar
varăşul Ilie Cîşu a încredinţat clasa muncitoare, de forţele bătută a standardului de via Ceauşescu, figură strălucită lejul celei de-a 53-â aniver ski". Prin faţa tribunei se pe iectul de tratat privitor Ia in Însemna, totodată, să acceptăm
conducerea partidului şi sta cele mai înaintate ale poporu ţă al poporului. De aseme de militant revoluţionar, a că sări a Marii Revoluţii Socia rindă apoi trupele de desant, terzicerea amplasării de arme ca tolerabilă cursa înarmărilor.
tului, pe tovarăşul Nicolae lui pentru libertate socială şi nea, a exprimat deosebita sa rui personalitate s-a afirmat liste din Octombrie. tancuri amfibii purtătoare de
Ceauşescu personal, că oame naţională. înlăturarea regi tisfacţie faţă de vasta activi încă din anii deţinerii sale la Piaţa Roşie, împodobită săr rachete, tancuri aeropurtate
nii muncii, întreaga populaţie mului asupritor burgliezo-mo- tate desfăşurată de partid, de Doflana, conducător comunist bătoreşte cu steagurile repu şi. perfect aliniate, trupe de
infanterie marină, de grăni
a judeţului Prahova vor şieresc, construirea orinduirii conducerea sa, pe plan inter încercat, palriol şi interna blicilor unionale, era domina ceri, elevi ai şcolilor militare Problemele dezarmării-
munci fără preget, alături de noi, socialiste în ţara noastră. naţional pentru dezvoltarea ţionalist înflăcărat. care-şi tă de un mare portret al Iui
înlregul popor, pentru realiza Evocarea nobilelor tradiţii re relaţiilor de prietenie şi a- dăruieşte întreaga sa existen Vladimir Ilicî Lenin, iar zi „Nahimov". unităţi ale divi
rea măreţului program de voluţionare din trecut ne îm 1 iantâ cu toate ţările socia ţă partidului, clasei munci dul dinspre Piaţa Roşie a) ziei „Taman", maşini remor-
dezvoltare economică şi cul bărbătează şi mai mult. atif liste. pentru extinderea rela toare. poporului nostru, li Muzeului de'istorie era aco cînd tunuri grele şi „katîu- în dezbatere la O.N.U.
turală a patriei elaborai de pe noi, coi care am fost în ţiilor României cu toate sta bertăţii patriei, cauzei socia perit de un uriaş panou, i- şe“. rachete uriaşe cu mai
Congresul al X-lea al Parti chişi la Doftana, cît şi gene tele lumii, fără deosebire de lismului şi comunismului. iustrind hotârîrea oamenilor multe trepte, cu combustibil
dului Comunist Romăn, pen raţiile mai tinere — în marea orînduire socială, pentru so Avem ferma convingere că muncii sovietici de a întîm- solid.
tru făurirea societăţii socia operă de propăşire economică luţionarea problemelor inter urmînd neabătut partidul, pina congresul al XXIV-)ea După parada sportivilor, în nucleare şi alte arme de dis renunţînd, astfel, la idealul da
liste multilateral dezvoltate şi socială a poporului nostru, naţionale contemporane, acti conducerea sa, vom obţine al PC.US. cu noi şi mari cepe marea demonstraţie a trugere In masă pe fundul mă pace şi Inloculndu-1 cu o stare
în ţara noastră. de înălţare a edificiului socia vitate prin care se afirmă ca noi victorii în înflorirea succese în activitatea lor. oamenilor muncii. „Cauza lui rilor şi oceanelor. Proiectul de permanentă de conflict şi ten
In încheiere, puternic, din lismului şi comunismului pe un factor activ al mişcării co scumpei noastre pairii, adu- La ora 10,00, în tribuna de Lenin trăieşle şi învinge“, a rezoluţie propune ca „Aduna siune.
mii de piepturi, a răsunat pămîntul României1’. muniste şi muncitoreşti inter rînd prin aceasta cel mai înalt la Mausoleul lui Lenin din ceasta este lozinca pe care rea Generală, apreciind că pre £a dezbaterile de vineri din
.Internaţionala" — imnul de Din impresionanta manifes naţionale, al uriaşelor forţe omagiu fiilor poporului ro Piaţa Roşie îşi fac apariţia irei care alegorice o prezin vederile tratatului servesc in cadrul Comitetului au mal luat
luptă al comuniştilor, al cla tare de la Doftana s-a dega revoluţionare, anliimperialis- mân care s-au jertfit pentru Leonid Brejnev, secretar ge tă în grafice, mărturisind teresele menţinerii păcii în lu cuvîntul reprezentanţii Etio
sei muncitoare. jat sentimentul profund că lu te contemporane. cauza libertăţii, sporind tot neral al C.C. al P.C U.S., Ni succesele remarcabile repur me, reducerii încordării inter piei, Belgiei şl Nigeriei.
După miting, conducătorii minoasele tradiţii de luptă Noi, cei mai in vîrstă, a mai mult contribuţia tării kolai Podgomîi, membru al tate de Uniunea Sovietică în naţionale şi întăririi relaţiilor ★
partidului şi statului, împreu revoluţionară ale partidului spus tov. N Guinâ. avem bu noastre la întărirea sistemu Biroului Politic al C. C. a) domeniile industriei, agricul prieteneşti dintre state, recu Comitetul pentru problemele
nă cu vechi luptători ai miş curia de a remarca preţuirea lui socialist mondial, a forţe P. C U. S., preşedintele Pre turii şi ştiinţei. Care alego noscând interesele comune ale economice şi financiare al A-
cării muncitoreşti, vizitează sint duse azi cu cinste mai de pe care conducerea de partid lor păcii şi socialismului. zidiului Sovietului Suprem* rice prezintă, de asemenea, omenirii în domeniul exploră dunăril Generale examinează tn
parte prin măreaţa operă de
secţiile fostei închisori şi să înălţare socialistă a patriei ; al U.R.S.S., Alexei Kosîghin. marile victorii dobîndite de rii şi folosirii teritoriului sub prezent raportul Consiliului
lile muzeului. că nimic nu e mai frumos şi membru al Biroului Politic al U.R.S.S. în cucerirea Cosmo marin în scopuri paşnice şi pentru Comerţ şl Dezvoltare al
In faţa vizitatorilor se des mai înălţător decît sâ-ţi în C.C. al P.C.U.S., preşedintele sului. convinsă fiind că acest tratat U.N.C.T.A.D., prezentat de OTa-
chide o adevărată pagină de chini toate puterile, întreaga Cuvîntul tovarăşului Consiliului de Miniştri al ★ va facilita promovarea scopu nuel Guerrero, secretar general
eroism legendar din istoria viaţă măreţei cauze pentru U.R.S.S., şi alţi conducători Cu prilejul celei de a 53-a rilor şi principiilor Cartei Na al U.N.C.T.A.D. Raportul expu
parlidului Din numeroasele care militează partidul nostru de partid şj de stat sovietici. aniversări a Marii Revoluţii ţiunilor Unite“, sâ-l recoman ne principalele realizări obţi
exponate se desprinde imagi comunist In tribuna rezervată oaspe Socialiste din Octombrie, Co de $i să ceară statelor să-l nute de Consiliu în ultimul an
şi problemele care vor face o
nea tăriei de nezdruncinat a Andrei Oprea ţilor din străinătate, invitaţi mitetului Central al PC.US., semneze şi să-I ratifice, exprl- biectul dezbaterilor în anii ur
mîndu-şî speranţa câ va întru
comuniştilor, a izvoarelor a ADA GREGORIAN să pari ici pe la festivităţile Prezidiului Sovietului Su ni o largă adeziune din partea mători. Importanţa deosebită a
cestei tării — ataşamentul fa ION MARGINEANU prem. Consiliului de Miniştri statelor. problemelor abordate, Interesul
ţă de partid, faţă de cauza po- VICTOR BIRLADEANU Solemnitatea la care am tanţilor săî, tuturor acelor ca prilejuite de cea de-a 53-a al U R.S.S. le-au fost adresa ..Fără a minimaliza Impor trezit de acestea au atras în
aniversare a Marii Revoluţii
cinstea să particip în aceste re au fost şi ne sînt un minu Socialiste din Octombrie, se te telegrame şi mesaje de sa tanţa tratatelor şl acordurilor dezbateri peste 40 de reprezen
clipe îmi umple sufletul de o nat exemplu de slujire a idea lut în care se apreciază im Încheiate In decursul deceniu tant» al statelor membre.
portanta crucială a Revolu
puternică emoţie. Este emoţia lurilor de libertate, progres aflau membrii delegaţiei Con ţiei din Octombrie, sînt expri lui trecut, declara ambasadorul Luind cuvîntul, delegatul tă
A R.L.U.S.,
siliului General
Cuvîntul tovarăşului pe caro o încearcă toţi cei social şi pace ale clasei mun condusă de Ion Cosma. mem mate sentimente de admiraţie Iugoslaviei la O.N.U., Mtjsov, Niţâ Constantin a Insistat asu
rii noastre In acest comitet,
prezenţi aici la gîndul de a
citoare. ale întregului popor
ne simţim obligaţi să ne expri
avea în mijlocul nostru con . Trecerea în revistă a glo bru al C.C. al P.C.R., primr faţă de înfăptuirile remarca măm deschis nemulţumirea fa pra semnificaţiei şî Importan
ducătorii partidului şi stalu rioaselor tradiţii de luptă re vicepreşedînte al Comitetului bile obţinute de popoarele U* tă de progresul minim, nescu- ţei recomandărilor adoptate de
niuniî Sovietice, se urează noi
voluţionară din istoria patriei
Nicolae Guinâ lui, în frunte cu tovarăşul ne însufleţeşte şi mai mult pe executiv al Consiliului popu şi importante succese în ope zabîl. obţinut In domeniul dez Consiliu — parte componentă a
Nicolae Ceauşescu. Este emo
lar al
municipiului
Bucu
strategiei Internaţionale de co
armării". In continuare, repre
ra de construire a socialis
ţia şi satisfacţia de a şti că
por. în activitatea creatoare
trăim aceste zile minunate ale noi. muncitorii, întregul po reşti. E. Tva- mului. în întărirea relaţiilor zentantul Iugoslaviei a insistat operare — a căror aplicare ar
putea contribui la normalîzorea
asupra imperativului adoptării
Generalul colonel
de prietenie şi colaborare.
împlinirii idealurilor nobile, pentru dezvoltarea economică de către Adunarea Generală a $i lărgirea schimburilor Inter
Cu un sentiment de pro şurate atunci de organizaţia şi culturală a patriei. Omagiu) novski, şeful garnizoanei o În mesajul adresat Prezi
fundă emoţie — a spus ilegală de partid pentru edu pentru care au militat cei mai pe care noi. oamenii muncii, raşului Moscova, comandantul diului Sovietului Suprem şi O.N.U. a unul program eficient nationale. la dezvoltarea coope
tovarăşul Nicolae Guinâ — carea şi câlirea revoluţiona luminaţi fii ai poporului, re înţelegem sâ-1 aducem înain trupelor districtului Moscova, Consiliului de Miniştri a) de dezarmare generală şi tota rării economice, industriale si
ne-am întrunit aici, la lo ră a membrilor partidului. voluţionari dîrji şi neînfricaţi, taşilor, generoasei activităţi decorat cu Ordinul Lenin, ra U.R.S.S. de Comitetul Perma lă. care să stea la baza dece ştiinţifice între ţări. Acordul
cul fostei „Bastilii româ Combativitatea şi optimismul căliţi sub flamura Partidului din trecut a comuniştilor şi portează rpinislrului apărării nent al Adunării Reprezentan niului dezarmării, început în privind aplicarea unui sistem
general de preferinţe nerecl-
neşti", pentru a evoca pagini revoluţionar al comuniştilor Comunist Român. celorlalţi militanţi revoluţio al U.R.SS., A. Greciko, mare ţilor Populari din întreaga Chi acest an. raroee şl nediscriminatorii în
şal al Uniunii Sovietice, că
Ambasadorul iugoslav a sub
din lupta neînfricată n comu din închisoare creşteau ca ur Pentru noi. cei din genera nari este mobilizarea largă a trupele sînt pregătite pentru nă şi Consiliul de Stat al R.P. liniat deosebita importantă a favoarea ţărilor în curs de
niştilor şi celorlalţi militanţi mare a legăturilor permanen ţiile formale după eliberarea energiilor şi eforturilor noas parada militară. Chineze se arată că divergen punctului aflat pe agenda co dezvoltare — a spus el — ar
pentru cauza libertăţii po te cu partidul, a solidarităţii ţării, comemorarea evenimen tre constructive pentru în ţele de principiu dintre Chine
porului nostru, pentru a cinsti proletare şi a sprijinului ac telor legate de istoria mişcării făptuirea măreţelor obiective Ministrul apărării al U.R.S S , şi Uniunea Sovietică nu tre mitetului politic intitulat „Con favoriza creşterea exporturilor
memoria celor care şi-au tiv manifestat de masele muncitoreşti, între care şi a stabilite de Congresul al X-)ea A Greciko, trece în revisln buie să împiedice cele două secinţele economice şî sociale acestor ţărî.
Delegaţia română consideră
pierdut viaţa la Doflana, de largi muncitoare. eroismului cu care comuniştii al partidului, asigurînd pro trupele şi le felicită eu pri ţărî să menţină şi să dezvolte ale cursei înarmărilor şl efec
că soluţii trainice, s§nătoaşe,
la a cărei prăbuşire se împli Nouă. vechilor militanţi re închişi la Doftana au înfrun gresul vertiginos al forţelor lejul marii sărbători relaţii de stat normale, ceea tele sale profund dăunătoare a pentru gravele probleme afe
nesc 30 de ani. De-a lungul voluţionari, care numărăm tat regimul detenţiunii şi ur de producţie, înflorirea patriei In cuvîntul său, ministrul ce ar corespunde aspiraţiilor supra păcii sl securităţii lu subdezvoltării pot fl găsite nu
mii“. punct iniţiat de România.
a peste patru decenii, în celu mai mulţi ani de luptă şi gia cutremurului din 1940, în noastre scumpe. apărării al U.R.S.S, mareşa popoarelor chinez şi sovietic, „Considerăm, a spus vorbito mai pe terenul fertil al promo
lele Doftanei au fost închişi muncă în rîndurile parlidu seamnă o vibrantă şi pildui lul Uniunii Sovietice, A. Gre- intereselor întregii omeniri rul. că este de importantă vi vării între state a unor rapor
militanţi de frunte ai mişcă lui, ne-a fost dat să avem fe toare lecţie de istorie, evoca Folosind prilejul ce mi s-a eiko. a reliefat semnificaţia ★ tală ca eforturile pe linia in turi normale, întemeiate pe
rii muncitoreşti şi socialiste, ricirea de a vedea împlinin- rea unora dintre cele mai tul oferit de a lua cuvîntul la a deosebită pe care o capătă în
ţărani răsculaţi împotriva a du-se idealurile pentru care burătoare momente din cro ceastă emoţionantă adunare, acest an sărbătorirea Marii După-amiază. Consiliul de tensificării muncii în domeniul respectarea principiilor suvera
supririi şi împilării, organiza am înfruntat teroarea ilega nica luptelor pentru fericirea îngăduiţi-mi, stimate tovarăşe Revoluţii Socialiste din Oc Miniştri al U.RS.S. a oferit dezarmării să fie cît mal larg nităţii $1 Independenţei naţio
cunoscute de opinia publică. De
nale. egalităţii în drepturi
$1
tori ai detaşamentelor de vo lităţii, beciurile siguranţei şi poporului. Nicolae Ceauşescu, să vă asi tombrie, aniversare ce coinci o recepţie, la Palatul Con aceea, sprijinim Iniţiativa neamestecului în treburile in
lan lari români pentru apăra temniţele Este un motiv de Liberi şi stâpîni pe soarta gur de holârîrea neclintită a de cu centenarul naşterii în greselor din Kremlin. Cu a-
rea Puterii Sovietice, partici profundă mîndrie şi de mare noastră, ne înălţăm astăzi tot muncitorilor, tehnicienilor, in temeietorului P C.U.S. şi al sta ceastâ ocazie, secretarul ge României. menită să arunce terne. Recunoaşterea ş! aplica
panţi la memorabila grevă salisfacţie pentru noi toţi fap mai sus patria, dînd viaţă po ginerilor. a tuturor oameni tului sovietic, Vladimir Ilici neral al C.C. al P.C.U.S.. lumină şl sâ concentreze aten rea unanimă a principiilor în
generală din octombrie 1020, tul că, la o jumătate de veac liticii marxist-leniniste a Par lor muncii din judeţul Praho Lenin, şi cu pregătirile pen Leonid Brejnev, a rostit un ţia lumii asupra avantajelor ce scrise în d o c u m e n te le
delegaţi la congresul de crea de la înfiinţarea Partidului tidului Comunist Român de va, în frunte cu zecile de mii tru apropiatul congres, al toast. pot fi obţinute prin dezarma U.N.C.T.A.D, constituie condiţi
re a Parlidului Comunist Ro Comunist Român, trăim în- edificare a noii orînduiri, a- de comunişti, de a consacra în XXIV-lea, al Partidului Co Seara, în marile pieţe ale re“. ile de bază pentru crearea u
mân. conducători ni luptelor tr-o ţară în care se dezvoltă continuare întreaga noastră munist al Uniunii Sovietice. Moscovei, feeric luminate, au Reprezentanta Suediei, Alva nui mecanism comercial $! fi
muncitoreşti din ianuarie-fe- viguros societatea socialistă, firmîndu-ne ca un popor pro putere de muncă, toată ener El s-a referit apoi la impor avut loc festivităţi populare. Myrdal, ministru fără portofo- nanciar internaţional echitabil.
fund devotat cauzei socialis
bruarie 1033. militanţi ai lup în care poporul nostru, liber gia şi tot elanul nostru înfăp tantele realizări ale U.R.S.S.
tei antifasciste, ai mişcărilor şi slăpîn pe destinele sale, se mului şi păcii, luptător activ tuirii viitorului plan cincinal în dezvoltarea economiei, şti
democratice, mulţi luptători bucură tot mai mult de roa pentru triumful ideilor de li — program însufleţitor al în inţei şi culturii, în ridicarea
comunişti din ilegalitate. dele civilizaţiei. Avem în bertate şi progres ale popoa tregului nostru popor, de a în- bunăstării oamenilor muncii
In sistemul temniţelor din fruntea ţârii un conducător relor. Aducem cu acest prilej tîmpina cu noi şi însemnate Greciko a trecut în revistă, ÍOttUlUI GHEORGHE RĂUULE8CU
România, Doflana a devenit priceput, partidul nostru prinosul profundei noastre re realizări aniversarea unei ju totodată, unele aspecte fie
un simbol al forţei morale de marxist-leninist, unit printr-o cunoştinţe Partidului Comu mătăţi de secol de existenţă activităţii internaţionale a
nebiruit a comuniştilor. Este coeziune granitică în jurul nist Román — al cărui semi glorioasă a stegarului vieţii Uniunii Sovietice. Iii încheie
vie amintirea activităţii neîn conducerii sale încercate şi centenar îl sărbătorim cu cea noastre fericite — Partidul re, mareşalul Greciko a vor LA C.C. AE P.C. DIN CHILE
trerupte, multilaterale desfă- călite în lupta revoluţionară, mai mare dragoste —, mili- Comunist Român. bit despre atenţia acordată de
SANTIAGO DE CHILE 7 şi realizarea programului de României, a avut o întreve
După stabilirea relaţiilor diplomatice dintre de la Eugen Pop: La 6 no guvernâmint al Unităţii Popu dere cu Clodomiro Almeyda
(Agerpres). — Corespondenţă
lare.
Medina, ministrul relaţiilor
Cu acest prilej, Informează iembrie, tovarăşul Gheorghe Tovarăşul Luis Corvalan a externe al Republicii Chile.
agenţia ADN,\ a avut loc o Râdulescu, membru al Comi exprimat mulţumiri călduroa Cu prilejul întrevederii s-a
convorbire, mi cursul căreia Italia şi R.P. Chineză tetului Executiv, al Prezidiu se secretarului geneial al procedat la un schimb de ve
părţile au exprimat opinia câ lui Permanent al C. C. al Partidului Comunist Român, deri cu privire Ia dezvolta
stabilireo relaţiilor diplomatice ROMA 7. — Coresponden Chineze de către guvernul P.C.R., a făcut o vizită la C C. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rea relaţiilor prieteneşti din
intre ţărule lor a ovul o mare tul Agerpres, Nicolae Puicea, italian — obiectiv pentru ca continua lupta pentru ca Ita al Partidului Comunist din şi C.C. a) P.C.R. pentru me tre cele două ţări în domeni
influenţă în dezvoltarea cola transmite : Stabilirea relaţii re comuniştii şi forţele de lia să sprijine restabilirea Chile. El a fost primit de sajul de felicitări şi urările ile politic, economic şi cultu-
borării bilaterale în domeniile lor diplomatice nojmale între stingă au luptat constant în drepturilor legitime ale R. P. Luis Corvalan, secietar gene adjesale. ral-ştiînţific, precum şi în do
politic, economic şî culturol. Italia şi Republica Populară aceşti 21 de ani — dorim sâ Chineze la O.N.U, ral al C.C. al PC. din Chile, Intre tovarăşii Gheorghe meniul consultărilor dintre
Au fost discutate, de aseme Chineză a trezit un larg ecou vă transmitem, împreună cu Fiorcntino Sullo, lider al Oscar Astudillo, secretar ge Râdulescu şi Luis Corvalan a cele două ministere de exter
nea, probleme privind dezvol pozitiv în cercurile politice şi profunda noastră satisfacţie, Partidului democrat-creştin, a neral adjunct, şi de alţi mem avut loc o convorbire cordia ne asupra problemelor de in
tarea livrărilor reciproce de parlamentare, în rîndurile o- angajamentul nostru de a con declarat, între altele : „Este bri. ai conducerii partidului. lă. în cadrul căreia de ambe teres comun, în vederea dez
mărfuri, precum şi căile dez pinîei publice italiene. Se tinua lupta pentru a se resti pozitiv faptul că Italia recu Tovarăşul Gheorghe Rădules- le părţi s-a exprimat dorinţa voltării cooperării în cadrul
voltării colaborariii politice din scoate în evidenţă, îndeosebi, tui Republicii Populare Chi noaşte Republica Populară ca bunele relaţii existente în ONU. şi a altor organizaţii
tre cele două state. faptul câ, adoptînd o astfel neze drepturile ce-i ievin în Chineză. Aceasta înseamnă că cu a transmis din partea C.C. tre cele două partide, contac internaţionale. în interesul
de măsură, guveinul italian a cadrul Organizaţiei. Naţiuni am ieşit dintr-un complex al P.C.R. şî, personal. din tele şi vizitele reciproce să consolidării păcii şi al coope
AMMAN. - Retragerea for dat curs unui larg curent de lor Unite, urările pentru o care adesea ne-a împins sâ ac pai'tea tovarăşului Nicolae se dezvolte şi mai mult în vi rării mondiale.
ţelor palestiniene din capitala opinie ce s-a manifestat con ţionăm numai cînd convenea itor. La convorbire, care s-a des
VARŞOVIA. - Reprezentanţii iordaniană s-a incheiat sîm* mai amplă şi fructuoasă dez altora... Trebuie să continuăm Ceauşescu, secretar general
Tovarăşul Gheorghe Râdu
guvernelor R.P. Polone şi R.S.p. bâtă, cu trei zile înainte de stant în această ţară de mai voltare a relaţiilor de priete să mergem pe această cale“. al Partidului Comunist Ro lescu, membru a) Comitetului făşurat într-o atmosferă cor
Iugoslavia au semnat ia Var* dala prevăzută, a anunţat un mulţi ani Intr-o telegramă a nie dintre ţările şi popoarele El a exprimat părerea că Ita mân, felicitări pentru victo Executiv, al Prezidiului Per dială, au participat George
şovia protocolul comercial din* purtător de cuvwit al Comite Comitetului Central al PCI., noastre“. lia ar putea începe un dialog ria electorală şi urări de noi manent al C.C. al P.C.R., con Macoveseu, prim-adjunct al
tre cele doua ţâri pe anul tului Central ol rezistenţei pa adresată C.C. a] P.C. Chinez, Intr-un mesaj adresat PC. similar şi cu alte ţâri, printre ducătorul delegaţiei oficiale ministrului afacerilor externe,
1971, care prevede o sporire lestiniene. Retragerea a avut se spune : „Cu prilejul recu Chinez, Tullio Vecchietti, se succese Partidului Comunist române la festivităţile de in şi Vasile Dumitrcscu, amba
sadorul României la Santia
in ansamblu a -schimburilor loc în conformitate ou acordul cretar general al P.S.I.U.P., a care R. D. Germană şi R D. din Chile, în lupta pentru stalare a noului preşedinte go de Chile.
comerciale polono-iugoslave de la Ammao, încheiat între noaşterii Republicii Populare făcut cunoscut câ P.S.I.U.P. va Vietnam. consolidarea acestei victoiii chilian, Salvador Allende, a In cursul şederii sale . la
cu 18 la sutâ faţă de nivelul oficialităţile iordanîene şl lide avut o întrevedere cu secre Santiago de Chile, tovarăşul
anului în curs. Protocolul va rii palestinieni, în vedereo tarul general al Partidului Gheorghe tlădulescu a avut o
facilita, de ase.meneo. dezvol restabilirii calmului în ţară. socialist din Chile, Aniceto întrevedere şi cu Orlando
tarea în continuare a colabo Rodriguez. Cu acest prilej, Cantuarias, ministrul minelor,
rării industrîole şl a cooperă TEL AVIV. - Două bombe au tovarăşul Gheorghe Râdules în cadrul căreia au fost exa
rii dintre industriile navală, e explodat succesiv la autogara cu a transmis din partea Co minate perspectivele de dez
lectrotehnică şi constructoare centrală din Tel Aviv, provo- mitetului Central al Parlidu voltare a relaţiilor de coope
cind moartea unei persoane şi lui Comunist Român şi a to rare economică şi tehnico-şti-
de tractoare ale celor doua
rănirea altor 35. varăşului Nicolae Ceauşescu, inţîfică existente între cele
ţări. secretar general al P.C.R., fe două târî. La discuţii au par
Printr-un comunicat oficial licitări pentru succesul politic ticipat George Macoveseu,
BERLIN. - Willi Stoph, pre dat publicităţii Io Beirut, orga obţinut de coaliţia partidelor Vasile Dumitrescu şi Eraclie
şedintele Consiliului de Miniştri nizaţia palestiniană „Al Assi- de stînga şi urări de succese Miliţescu, reprezentantul „Geo-
al R.D. Germane, l-a primit pe fa" îşi asumă responsabilita noului guvern al Unităţii mîn" în Chile.
Tikirî Banda lllangaratne, mi tea acestei acţiuni. Populare, pentru înfăptuirea ★
programului de dezvoltare e- La G noiembrie, delegaţia
nistrul comerţului interior şl In urma exploziilor, menţio oonomică a ţării, pentru con oficială română, condusă de
exterior al Ceylonului, condu nează agenţiile de presă, po solidarea independenţei şi su Gheorghe Râdulescu, vicepre
cătorul delegaţiei guverna liţia israelianâ o reţinut, pen veranităţii naţionale. Din par şedinte al Consiliului de Mi
tea sa şi a conducerii Parti niştri, care a participat Ia
mentale ceyloneze aflate in tru a fi anchetate, aproximativ dului socialist, Aniceto Rodri festivităţile instalării noului
virilă in R.D. Germonă. 1 000 de persoane. guez a exprimat mulţumiri preşedinte chilian, a părăsit
călduroase C.C. al P.C.R.. se Santiago de Chile. plecînd
cretarului general al Partidu spre patrie. La aeroport, erau
lui Comunist Român pentru prezenţi Alcides Leal. din
SANTIAGO DE CHILE. - Inginerul chilian, Julio Eduar- i felicitările* şi uiările adresate. partea guvernului chilian,
do Fontecilla, arestat sâptâinîna trecută la Lima de către • Intre Gheorghe Râdulescu Rene Concha, ambasador, a
poliţia peruvianâ, a fost extrădat şi adus la Santiago de şi Aniceto Rodriguez a avut taşat pe lîngă delegaţia ro
Chile pentru a fi onchetat în legătură cu asasinarea fos- • loc o convorbire cordială. în mână. Rene Rojas, directorul
tului comandant al armatei, generalul Rene Schneîder. care ambele părţi sî-nu ex Protocol ului Ministerului Re
Fontecilla figureoză între cele 17 persoane puse sub acu- : primat dorinţa de dezvoltare laţiilor Externe, şî alţi func
zare de implicore directă în atentotul comis împotrlvo ge- : a relaţiilor prieteneşti exis ţionari superiori. Au fost de
nercrlului Schneider. tente între cele două partide faţă Vasile Dumitrescu. am
In continua sa ofensivă, Frontul de Eliberare Naţională din Vietnamul de sud înregistrează noî şi noi victorii. De asemenea. Gheorghe Râ basadorul României Ia San
In foto : O unitate F.N.l. Ia vest de Nam Be. « dulescu, vicepreşedinte al tiago de Chile, şi membri ai
Consiliului de Miniştri al ambasadei.
Redacţia fl administraţia ziarului : Deva, sir, Dr. Petro Groza nr. 35, To lefoone i 12317 fl 11580. Tiparul i Întreprinderea poligrafică Deva. 44065