Page 29 - Drumul_socialismului_1970_11

PROLETARI DIN TOATE ŢARILt, UNill-VMţ

| D lnterven|ia americană în f

| Vietnam discutată în |

I comitetele O.N.U. 1
I
H Presa sovietică despre |

j dezvoltarea relaţiilor econo- |

i mice dintre U.R.S.S. şi Italia §
I I
■ Luptele din Indochina 1

1 I
| B Curier, Atlas i

^ tutu ftw tu n T r< rr n r n n n n
ANUL XXII. NR. 4927 MART110 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Siderurgiştii din Călan au îndeplinit Tovarăşul

planul cincinal
Constantin Pirvulescu

Cu aproape două luni înainte de înche­ zarea cu indici înalţi a capacităţilor dc pro­
ierea anului, siderurgiştii din CAlan au în­ ducţie. promovarea tehnologiilor moderne
deplinit planul dc producţie prevăzut pen­ in scopul ImbunAtăţirii calităţii şi a eficien­
tru actualul cincinal. ţei producţiei dc metal. La furnale, dc c- a împlinit 75 de ani
Această realizare, care reflectă preocu­ xcrnplu. cincinalul a însemnat o creştere a
parea statornică a siderurgiştilor pe par­ indicelui dc utilizare cu 150 leg fontă pc mc
cursul întregului cincinal de a pune mai dc volum util şi reducerea consumului spe­
intens în valoare rezervele interne dc care cific dc cocs cu 135 kg pc tona dc fontă. în
dispune uzina, capătă o şi mai marc am­ condiţiile elaborării preponderente a fontei
ploare dacă se arc in vedere că, în tot n- de mărci superioare. In sectorul cocsochimic Masă oferită de
cest timp, întreaga activitate s-a înscris pe s-a îmbunătăţit calitatea şi constanţa semi-
dinamica dezvoltării accelerate. Comparativ cocsului şi cocsului de fluidizare şi s-a tre­
cu anul 1965, la CAlan se realizează un vo­ cut la fabricarea cocsului brichete pentru
lum de producţie mai marc cu 36 la sută clectromctalurgie. Comitetul Executiv
şi un spor Io productivitate de peste 50 000 îndeplinirea planului de producţie pc în­
lei pe salariat. De asemenea, s-a făcut un treg cincinalul cu aproape două luni înainte
considerabil salt in domeniul creşterii efi­ de termen permite uzinei „Victoria" co. al C.C. al
cienţei economice, numai in acest an rcali- pînă la sfîrşitul anului, să realizeze supli­
mentar 110,5 milioane lei la producţia glo­
zindu-se un volum de beneficii dc aproape
bală. 139 milioane lei la producţia marfă. Dc
3 ori mai mare decit în 1965. asemenea, bilanţul actualului cincinal se va Comitetul Executiv al C.C. tovarăşului Constantin Pîrvu-
Succesul siderurgiştilor din CAlan este încheia cu 70.8 milioane lei beneficii peste al P.C.R a oferit luni o masă lescu, membru al Comisiei
cu prilejul celei de-a 75-a a- Centrale do Revizie a P.C.R.,
rezultatul eforturilor colective pentru utili- cele stabilite prin plan.
niversâri a zilei de naştere a vechi militant al mişcării co­
muniste şi muncitoreşti din
ţara noastrâ.
Au luat parte tovarăşii
0 VIZITĂ CARE DESCHIDE NOI PERSPECTIVE Nicolae Ceauşescu, Emil Bod-
naraş,
Paul Niculescu-Mizil,
din cauza folosirii unui . tip
Oo dtţlva ani* stntem mar- Gheorghe Pană. Virgil Troîin,
torit unul proces continuu de necorespunzâtor de ulei pen­ Ilie Verdeţ. Maxim Berghia-
tru formarea emulsiei, are loc
extindere a susţinerii moder­ De ce stilpii hidraulici de la o dereglare a sistemului hi­ PRIETENIEI Şl COLABORĂRII ROMÂNO-POLONEZE nu. Constantin Drâgan. Emil
ne In abatajele minelor din Drăgănescu, Janos Fazekas.
Valea Jiului. Stupii «1 grin- draulic, fiind chiar situaţii Petre Lupu, Manea Mânescu,
aiie din lemn, care Înghit n- cînd coloana telescopică ră- Răspunzînd invitaţiei Co­ impulsionată, neîndoielnic, în- sens. vizita de prietenie în­ Dumitru Popa, Dumitru Po-
dev&rate păduri de material minele din Valea Jiului au o mîne blocată. Numai în acest mitetului Central al Partidu­ tr-o largă măsură, de contac­ treprinsă în mai 1969, în Po­ pescu. Leonte Râutu. Gheor­
lemnos, eînt înlocuiţi tot mai An, 131 stîlpi au fost rupţi şi. lui Comunist Romăn şi a Con­ tele care au avut loc între lonia. de o delegaţie de par­ ghe Stoica. Vas!le Vîlcu. Şte­
mult ou st51pl hidraulici, bineînţeles, nu mai pot fi re­ siliului de Miniştri ale Repu­ conducătorii de partid şi de tid şi guvernamentală a Re­ fan Voitec. Tosîf Banc. Petre
grinzi metalice, la vechile paraţi, situaţia datorindu-se blicii Socialiste România, o publicii Socialiste Romănia, Blajovici. Miron Constnntî-
tehnologii de susţinere în în principal, modului defec­ delegaţie de partid şi guver­ stat ai României şi Poloniei nescu, Mihai Dnlea. Mîhai Ge­
lemn renunţlndu-se peste tot „viaţă“ atit de scurtă ? tuos în care au fost exploa­ namentală a Republicii Popu­ — ea şi între alţi factori de (Continuate Iii pag., ¿.o 4.-o) re. Ion* Tliescu. Vasile PotiM-
unde e posibil Aceasta a de­ taţi în abataj. Nu sînt rare lare Polone, condusă de tova­ răspundere. Evocăm, in acest neţ. Ion Stânescu Mihaî Mn-
terminat o reducere a consu­ cazurile cînd la puşcare, din răşii Wladyslaw Gomulka, rinescu. Ton Păţnn. Chivu Stoi­
mului de lemn numai In ul­ cauza nerespectării monogra­ priin-secretar al C.C. al Par­ ca. Dumitru Colin Gheorghe
timii doi ani cu 15 la sută celor care le folosesc, nu e- numai cu cel deja casaţi pre­ fiei de armare, unii stîlpi sînt tidului Muncitoresc Unit Po­ Astăzi, în jurul orei 11,30, ol Biroului Politic al Comite­ Vasilichi, Alexandru Senro-
De asemenea, susţinerea me­ celaşl lucru se poate spune matur se puteau dota încă 5 pur şi simplu retezaţi. lonez, şi Jozef C.yrankiewicz, posturile noastre de radio şi tului Central al Partidului vici.
talică a permis Introducerea însă despre cele două tipuri abataje frontale — Preocuparea noastră cen­ membru al Biroului Politic televiziune vor transmite di­ Muncitoresc Unit Polonez, Conducătorii de partid şi de
unor maşini şl utilaje care de stîlpi hidraulici cu pompă Cauzele care au condus la trală este axată pe reducerea al CC. ol P.M.UP, preşedin­ rect de la aeroportul Otopeni preşedintele Consiliului de stat l-au felicitat cu căldură
fac posibilă tăierea §1 încăr­ centrală şi individuală, care o asemenea stare de fapt pe cit posibil a numărului de tele Consiliului de Miniştri al ceremonia sosirii delegaţiei Miniştri al Republicii Popu­ pe tovarăşul CoriOnntii. Pîr'-n-
carea mecanizată a cărbune­ deţin ponderea cea mai mare le-am căutat cu ocazia anche­ stilpi defecţi — ne-a relatat R P, Polone, vn face. înccpînd de parlid şi guvernamentale a lare Polone, care, la invitaţia lescu. adresindn i urări de fe­
lui. Astăzi, peste 35 la sută in bazin. Dintre aceştia, nu­ tei întreprinse la minele Lu- iulian Costescu, inginerul şef de azi, o vizită oficială de Republicii Populare Polone, Comitetului Central al Parti­ ricire şi sănătate.
din producţia Văii Jiului pro­ mai In acest an, 1 900 au fost peni şi Vulcan, care au în do­ al minei. Dar, simţim acut prietenia în România. condusă de Wladyslaw Go­ dului Comunist Român şi a Tn numele conducerii parti­
vine.. din abataje frontale casaţi înainte de termen iar tare numărul cel mai mare de lipsa unor. piese de schimb.- Vizita înalţilor oaspeţi po­ mulka, prim-secretar al Co­ Consiliului de Miniştri al Re­ dului. a toastat tovarăşul
mecanizate, unde se înregis­ alţi 3100 zac nefoloslţl în stîlpi hidraulici. Ultima si­ Soluţia indicată a fost să sti- lonezi se va desfăşura sub mitetului Central al Partidu­ publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu., Tovarăşul
trează randamente de 10 tone magaziile minelor ori la Fa­ tuaţie întocmită acum cîteva vuim stîlpii defecţi pentru ca­ semnul bunelor raporturi e­ lui Muncitoresc Unit Polonez, vo face o vizitâ oficiala de Constantin Pirvulescu a răs­
pe post, mult superioare ce­ brica de stîlpi din Vulcan din zile la mina Lupenl arată că re nu avem piese de schimb 1 xistente între cele două ţâri, şi Jozef Cyrankiewicz, membru prietenie în ţara noastrâ. puns.
lor obţinute la metodele cla­ lipsa pieselor de schimb. Im­ dintr-un număr de 7 600 Or, Ia ora actuală nu ne pu­ al prieteniei ce leagă poporul (Agerprcs)
tem permite acest lucru.
sice. plicaţiile acestei situaţii se stîlpi hidraulici, 1 165 sînt romăn şi poporul polonez,
Centrala cărbunelui ‘Petro­ pot distinge de la bun înce­ defecţi Ing. C. DUMITRU prietenie cu îndelungată tra­
şani are în inventar pentru put. Pe de o parte, stîlpil neu- — Defecţiunile provin ca diţie şi care a dobîndit în anii
minele din bazinul Văii Jiu­ tilizaţl la ora actuală la Cen­ urmare a modului cum aceş­ socialismului amploarea şi
lui 20 000 stîlpi hidraulici şl trala cărbunelui Petroşani 1- tia sînt utilizaţi în subteran ~ trăinicia conferite de comuni­
tot atîtea grinzi metalice. Da­ ne spunea ing Titus Costa- tatea orînduirii sociale, de u­ CUM AlUNC£ RODUL
că grinzile metalice nu cre­ mobilizează peste 6,8 milioa­ che, mecanicul şef al minei. nitatea ţelurilor şi aspiraţiilor
ează prea mari dureri de cap ne lei Iar, pe de altă parte, La cel cu pompă centrală, fundamentale. Dezvoltarea a­
cestor legături frăţeşti a fost
TOAMNEI LA CU

Consfătuire de lucru a activului comisiei Grija deosebita pe care o manifesta conducerea de din domeniul legumelor şi fruc-
partid şi de stal, personal secretarul generol al partidului, lelor din judeţ. In magazine se
tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, pentru o aprovizionare găseso roşii de grădină. Am
cit mai bunâ a populaţiei cu produse agroalimenlare, este semnalat această absenţă din
economice a Comitetului judeţean de partid un exemplu elocvent al atenţiei permanente ce se acorda magazine pentru ziua... cînd se
îmbunătăţirii nivelului de trai al nostiu, al tuturor.
vor termina şl aceste Urzii ro­
Orientarea nouâ care s-a dai comerţului cu produse şii de grădină, care, oricum,
alimentare, zorzavaturi, legume şi fructe, indicaţiile fâ- nu pot sâ satisfacă decit ctte-
La Hunedoara a avut loc o consfătuire Consiliului de administraţie al Centralei cule sint în atenţia factorilor de râspundere şi aplicarea va zile nevoile de consum
cu caracter de schimb de experienţă a industriale Hunedoara şi dr. ing. Petru lor a început sâ se facâ neintrrziat. Consiliile populare, In timpul raidului nostru
activului comisiei economice a Comitetu­ Roman, preşedintele Consiliului dc admi­ conducerile organizaţiilor comerciale au obligaţia de a prin Deva, drumurile nl s-au
lui judeţean de partid. Au participat nistraţie al Centralei cărbunelui Petro­ se preocupa in continuare cu toatâ răspunderea de mai întretăiat adesea cu 9)e unor
membrii comisiei, secretari ai comitetelor şani, au prezentat organizarea celor două buna aprovizionare şi desfacere câtre populaţie a pro­ factori cu munci de răspunde­
municipale de partid şi din principalele centrale, atribuţiunile, competenţele şi re­ duselor de care are trebuinţă. Deşi în cea mai mare re din organele municipale de
întreprinderi, responsabilii comisiilor e­ laţiile cu unităţile subordonate Ing. Ale­ parte situaţia a fost îmbunătăţită, totuşi, reţeaua, tere­ partid şl de stat Modul In ca­
conomice ale organizaţiilor de partid o­ xandru Ciorogaru, directorul tehnic al nul reclamau un control zilnic, sistematic. Raidul nostru re conducerea superioară de
răşeneşti, din întreprinderi industriale, I.C.S. Hunedoara, a expus metode de or­ oferă citeva puncte de reper in acest sens. partid şl de stat se Interesea­
construcţii şi alte unităţi. ganizare. programare şi urmărire a pro­ ză de problemele concrete ale
ducţiei tn construcţii, iar Ionel Dobrin,
In prima parte a programului, a avut directorul comercial al C.S Hunedoara a O APROVIZIONARE roşii In stare de conservare, ar oamenilor a fost însuşit de or­
loc o vizită de documentare Ia otelăria relatat metodele de urmărire a discipli­ MAI BINE fl însemnat să vă consideraţi ganele locale Ca urmare a vi­
Martin nr. 2 şi la grupul de laminoare nei contractuale şi a planului de aprovi­ nişte oameni norocoşi. Cartoful zitei acestora prin piaţa şi ma­
ale CS. Hunedoara. Apoi. participanţii zionare. Pe marginea expunerilor s-au ORIENTATA era şi el, la ora cînd îl căutam gazinele municipiului, s-a fă­
au audiat expunerile prezentate de către în raidul nostru, ceva rar în cut Imediat simţită o mal bu­
tovarăşii Petru Lungu. secretar al comi­ purtat dezbateri fructuoase. Despre magazinele C.L.F. din multe unităţi. nâ şl mai diversificată aprovi­
tetului de partid al C.S. Hunedoara. Mi­ In încheierea consfătuirii, tovarăşul Deva nu se poate spune că nu Care erau la ora respectivă zionare a magazinelor cu pro­
hai Grigore, secretar al Comitetului mu­ Ştefan Almăşan, secretar al Comitetului sînt aprovizionate cu legume stocurile la cîteva produse In duse agroallmentare.
Găseşti varză, morcovi, păstîr-
nicipal de partid Hunedoara, Gheorghe judeţean de partid, a prezentat realiză­ nac, gogoşari, ceapă, spanac ba depozitele centrului din Deva ? DOAR IN
Feier, secretar al Comitetului municipal rile obţinute de economia judeţului nos­ chiar şl roşii de grădină mai Existau 392 tone cartofi pentru DEPOZITE î
consumul curent (din care 45
de partid Petroşani privind stilul şl me­ tru în actualul cincinal, sarcinile pentru găseşti, ceea ce nu mai poate de tone reprezentau cartofi că­
Centrul de legume şl fructe
todele de muncă ale comisiilor economi­ viitorii cinci ani, precum şi principalele pretinde nimeni la ora aceas­ zuţi la sortare). Cu această din municipiul Petroşani dispu­
ta. Dar dacă aţi fi găsit vineri
ce ale comitetelor respective. atribuţiuni ale comisiilor economice în „Viscoza" Lupeni. Se pregăteşte un nou lot de produse pen­ dimineaţă, nu numai In maga­ cantitate trebuia satisfăcută ce­ ne dr* două depozite. In ele
Inginerul Costache Trotuş, preşedintele această etapă. tru a fi expediate fabricilor de confecţii. zinele C.L.F., dar chiar in cele rerea de consum după grafice­ slnt adunate roadele toamnei i
le stabilite. (Am văzut în de­
Folo : N. MOIDOVEANU alimentare, bulion, suc sau pas­ pozit şi cartofi căzuţi la sorta­ cartofi, ceapă, râdăclnoase,
tă de roşii sau orice altfel de re i destul de bunicei. De alt­ fructe şl altele. Toate sînt a-
ranjale cu răspundere. Depo­
fel am fost asiguraţi că în De­ zitele au marfă suficientă şl de
B B O B H H B B n B B H B a B a i a B B B H B R D B B B y B B B D S H B n va. printr-un magazin al calitate pentru a satisface ce­
CL.F., vor fl valorificaţi nu­ rinţele cumpărătorilor. Iarna
mai aceşti cartofi, tn celelalte poale veni
Pentru valorificarea cît lapte muls şi numărul de vi­ magazine urmtnd a se vinde Dacă la depozite situaţia se
mai deplină a potenţialului ţei obţinuţi. doar cartofi sortaţi) Sîmbâtn prezintă astfel, tn unele maga­
de producţie de care dispune Eficienţă sporită se poete obţine şi prin Ca urmare a producţiilor dimineaţă Insă magazinul nr. zine marfa care se vinde...
cooperativa agricolă din .sporite de lapte realizate, s-au 4 de pe strada Lenln nu mal
Bâcia, conducerea unităţii a livrat la fondul de stat peste avea la ora 8 nici un cartof
pus un accent deosebit pe dez­ 130 000 litri lapte, ceea ce re­ Gestionarul Ion Firican ne „...NU E STRICATA,
voltarea sectorului zootehnic. prezintă mai mult de 93 )a spunea i E PĂLITĂ"
Dat fiind faptul că unitatea sută din sarcina anuală Dato­ — Sâptâmtna aceasta, con­ La unitatea nr. 1, din muni­
se află Sntr-o zonă preorăşe­ creşterea animalelor în sistem gospodăresc rită hrânirii combinate a vi­ form graficului, trebuia să pri­ cipiul Petroşani, se găsesc a­
nească, s-a urmărit ca, o dată ţeilor. cu lapte integral şi lap­ mesc şl eu 7 tone N-am pri­ proape toate sortimentele de
cu mărirea efectivului de bo­ te smîntînit, consumul pentru mit decit 2 tone. legume şl fructe. Din păcate,
vine, să crească permanent furajarea unui viţel este de Nu putem înţelege, orîclt printre ele slnt şl produse nu­
ponderea vacilor cu lapte în capete De remarcat faptul că de nemijlocit gradul de ren­ tehnic şi creşterii producţiei calitatea şi sortimentul nutre­ .aproximativ 400 litri lapte, ne-am strădui, de ce vineri mai bune de ..aruncat. Realita­
structura speciei respective sporirea efectivelor s-a reali­ tabilitate al sectorului zoo­ animaliere are implicaţii fa­ ţurilor. In perioada de pâşu- ccca ce ne-a dat posibilitatea magazinul amintit nu primise tea este că marfa nu se sor­
Drept rezultat, urmărind evo­ zat atît pe seama prăsilei tehnic. Rezultatul măsurilor vorabile asupra situaţiei, eco- nat hrana de bază (masa vei ca producţia de lapte marfă nici jumătate din cantitatea pe tează.
să ajungă la peste 79 la sută
I-am arătat gestionarului Ni­
luţia efectivului de bovine se proprii cît şi prin cumpărări luate pentru îngrijirea şi fu­ nomico-financiare a unităţii. de) este asigurată prin siste­ din producţia totală obţinută. care trebuia să o primească Nu colae Dragotâ cîteva exempla­
constată că în perioada 1965— de animale din fondurile coo­ rajarea raţională a animale­ Este edificator în acest sens mul conveierului verde, în Calculele estimative făcute ne înţelegem acest mod de repar­ re de acest mod i ardei şl spa­
■1970 numărul total al anima­ perativei şi din creditele a­ lor se concretizează în nivelul că în perioada actualului cin­ componenţa căruia intră cul­ oermit. să tragem concluzia că tizare între magazine a fondu­ nac. expuse la loc vizibil, spre
lelor a sporit de peste 2,2G cordate de stat Efectivul producţiei medii pe cap dc cinal numai veniturile încasa­ turile de secară, orz. iarbă dc in acest an veniturile planifi­ lui de marfă, cu aii! mal mult vînzare Acesta ne-e replicat i
ori, în timp ce la categoria realizat în prezent faţă dc vacă, care în ultimii ani se te de la ferma de vaci au Sudan, lueernâ şi porumbii cate din sectorul zootehnic cu cît şeful centrului Deva. to­ ,.Nu sfnt stricate, slnt pălite*.
vacilor cu lapte creşterea este prevederile planului anual situează constant peste 2000 crescut de aproape patru ori furajer din culturi duble. .or fi depăşite cu cel puţin varăşul Nicolae Marian, ne a­ Nici că se putea o motivare
şi mai accentuată, respectiv este depăşit cu peste 20 de litri lapte Apreciem însă că Un factor esenţial care a Pe lingă furajarea judiei îi) 000 lei sigura i mal năstruşnică Da. erau tn-
de aproape 3,2 ori. Astfel a capete bovine. posibilităţile de sporire a pro contribuit la dobîndirea Suc­ nasâ a animalelor un accen' Reiese deci că şi în cazul — Avem cartofi suficienţi. ir-adcvăr „pălite" de., strică­
fost posibil ca, în aceeaşi pe­ Paralel cu mărirea efecti­ ducţiei nu sînt nici pe depar­ ceselor amintite îl constituie sporit s-a pus pe mecanizare; . reşterii animalelor în sistem Stocurile pe care le-nm consti­ ciune
rioadă. ponderea vacilor cu vului de bovine, îndeosebi de te epuizate, ceea ce ne obligă oreocuparea pentru asigura unor operaţiuni, introducîn ¡uspodâresc se pot obţine re- tuit *înt mai mari decit ne-am Dacă la magazinul nr. I din
lapte în efectiv să ajungă de vaci. în vederea obţinerii li­ să ne ocupăm şi în continuare rea unei baze furajere cores du-se alimentarea cu apă îr Miltate satisfăcătoare, la nive­ prevăzut noi iniţial şl am mn’ municipiul Petroşani ni s-n «er-
la 20 Ia sută în 1965. la peste nei cficienţe cit mai ridicate dc valorificarea superioară a pun/âloare, cantitativ şi caii toate grajdurile De asemenea lul sarcinilor reieşite din pro­ primit şi cartofi din Import. vrit o astfel de motivare, ges-
40 la sută în acest an. in cadru) fermelor dc animale, rezervelor de care dispune u tativ. îndeplinirea sarcinilor există o grijă deosebită peri gramul naţional de dezvoltare Pâslă de roşii ca şi bulion e­ lonarul de la unitatea nr 10
Orientarea spre dezvoltarea s-a acordat o deosebită grijă nitatea. De asemenea, in acesi urmărite. în prezent cultivăm Iru permanentizarea, ridica a zootehniei şi a cerinţelor xistă în depozit cîle o tonă dic. fin Vulcan, referlndu-se la ca-
sectorului zootehnic este cît creşterii producţiei animali­ an. pe primele zece luni. am 26 la sulă din suprafaţa ara­ rea calificării şi cointeresarea majore puse de parlid în fa­ fiecare Le-am căutat nu nu­ ■ itai.ea produselor oferite cum-
se poate de evidentă dacă ere, urmârindu-se în special obţinut în medie aproape bilă eu plante perene, produc­ materială a îngrijitorilor, ei ta tuturor lucrătorilor din mai In magazinele de legume
avem în vedere că în ultimii ridicarea producţiei de lapte 1700 litri lapte de la fiecare ţia medie de fibroase depăşind fiind retribuiţi în funcţie dc agricultură sl fructe dar sl In cîteva ma­
gazine alimentare Nu se gă­
şase ani numărul bovinelor pe cap de vacă, cunoscînd că vacă. 4000 kg la hectar. In atenţia rezultatele ce le obţin, res­ sesc. E adevărat, prin străda­
la 100 hectare de teren agricol de acţiunile pe care le între­ Saltul înregistrat în privin­ noastrâ a stat permanent re­ SILVIU OLARU niile meritorii ale lucrătorilor
s-a mărit de la 10,5 la 58,3 prindem în acest sens depin­ ţa dezvoltării sectorului zoo­ zolvarea problemelor privind pectiv după cantitatea de inginer şei Io C.A.P. Bocio