Page 31 - Drumul_socialismului_1970_11

DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 4927 @ MART110 NOIEMBRIE 1970 3

AL DOILEA PAS — FINALIZAREA SaBBMKS» « I U cv,
:
w /\
PROMPTA A GINDIRII COLECTIVE

La Combinatul siderurgic nerilor, 6uge6tiilor şl obser­ La oţelărla Martin nr. 2, to­ mllne la altul, pe apucate. De
Hunedoara etapa adunărilor vaţiilor critice prezentate varăşul Victor Petroescu, se­ aici, calitatea reparaţiilor lăsa
generale pentru dări de sea­ de comunişti în adunările ge­ cretarul comitetului, ne-a In­ uneori de dorit, iar stabilirea
mă şi alegeri în organizaţiile nerale, repartizarea lor pe format că demarajul a avut răspunderii devenea incertă.
de bază s-a încheiat. Acum se responsabilităţi cu termene loc. Şl a exemplificat. Ţinîndu-se seama de propune­
pregătesc adunările generale precise de soluţionare. Deo­ Intr-una din adunări, mais­ re, echipele de zidari au fost
şi conferinţele organizaţiilor camdată au prioritate propu­ trul Crăciun Gabor a propus reorganizate şi stabilite pe
de partid pe secţii şi sectoare. nerile a căror înfăptuire nu luarea unei măsuri organiza­ puncte de lucru : oale de tur­
Nu intenţionăm să formu­ cere vreme îndelungată şl torica a cărei valoare a de­ nare, rine, înzidlri de uşi etc., Modernul îşi înscrie viguros prezenţa şl in acest codru citadin din Brad.
lăm concluzii încheiate asupra cheltuieli materiale. De aceea, venit îndată evidentă pentru ceea ce a determinat creşterea Poto i V. ONOIU
modului în care s-au desfă­ la pregătirea stadiului urmă­ oricine — adică să se găseas­ răspunderii lor pentru promp­
şurat adunările de pînă acum. tor al alegerilor participă In că o soluţie pentru decalarea titudinea execuţiei şi calita­
Un lucru insă s-a detaşat net, mod direct, cu răspundere e­ elaborării şarjelor pe cuptoa­ tea lucrărilor. O îmbunătăţire
anume că ele au presat cu gală şi conducerile tehnice ale re. Mal concret este vorba de vizibilă se face simţită în spe­
mare forţă pe pedala răspun­ secţiilor, sectoarelor şi chiar o astfel de organizare care să cial In munca echipei conduse
derii pentru îndeplinirea pla­ a întreprinderii. Este deosebit permită evitarea aglomerării de comunistul Leontin Curtea-
nului. Unele au făcut-o poate nu.
Intr-un mod prea „economi- Tovarăşii Emil Delapeta, se
cist" dar adevărul e adevăr — După adunările de alegeri cretanil comitetului de partid
ne apropiem de sfîrşitul u­ de la oţelărja nr. 1, şi Gheor-
nui an, al unui cincinal şi ne ghe Stoica, preşedintele comi­
pregătim să intrăm în altul, în organizaţiile de bază tetului sindical de secţie, sub­
cu exigenţele sale mai ridica­ liniau că, ţinîndu-se seama
te. Problemele economice au de instrucţiunile C C. al P.C.R. „EROISMUL COTIDIAN“
format sfera în care comuniş­ cu privire la alegeri, toate
tii au concentrat o puternică de Important ca, dovedind te­ la aprovizionare, pregătirea propunerile prezentate în a- C ro n ica filmului
fierbere, au cerut, altfel spus, nacitate, perseverenţă, un ri­ trenurilor de turnare şl elabo­ dunârile generale au fost a­ Sâpfămina care a trecut n marcat iniţierea unui
să se coreleze mai bine spri­ dicat simţ al datoriei comu­ rarea şarjelor, deci cu impli­ nalizate pe loc şi, după caz, întrec complex de activităţi pioniereşti înscrise în
jinul ce trebuie acordat for­ niste, noile organe alese, ca şl caţii ce afectează activitatea au fost incluse în proiectul cadrul acţiunii „Eroismul cotidian" organizată de
maţiilor de lucru, oamenilor cele care Intră în cîmpul ana­ întregului colectiv. Conduce^ de hotârîre sau consemnate Consiliul judeţean af Organizaţiei pionierilor. Noua „Numai mortul va răspunde“
care dau viaţă cifrelor de plan lizei prilejuite de alegeri să rea tehnică a secţiei a între­ pentru a fi înaintate altor or­ acţiune vizează cunoaşterea de către pionieri a reali­
cu efortul real ce se depune rezolve cu maximum de ope­ prins de îndată măsuri pentru gane spre soluţionare. Co­ zărilor obţinute de oamenii muncii în măreaţa operă
la locul de muncă. Adică au rativitate neajunsurile semna­ realizarea cerinţei. A fost da­ mitetul de partid este ho- de construire a noii societăţi.
cerut ca şi în sfera deservirii late pînă acum. tă dispoziţia ca o dată la 24 tărit să urmărească îndea­ Au avut loc intîlniri ale pionierilor cu fruntaşi în Cinematografia poloneză, despre care presa de specialita­
şi a asistenţei tehnice să se Recent, redacţia ziarului de ore să se întocmească un proape înfăptuirea punct cu producţie, cu secretari ai unor organizaţii de partid, te a opinat atît de favorabil, sprijtnlndu-se pe realizările ani­
depună interesul ce există în nostru a întreprins la C-S.H. grafic care să conţină preve­ punct a hotârîrilor adunări­ au fost vizitate importante obiective industriale ale lor postbelici, demonstrează cu noul film — t,Numai mortul
cea n producţiei Aceasta este un sondaj avînd în atenţie deri concrete asupra duratei. lor generale, care acum în­ judeţului, au fost evocate momente şi aspecte ale va răspunde“ — că este capabilă şă concureze cinematograful
expresia dominantă a adună­ modul în care sînt traduse în şarjelor la fiecare cuptor. mănunchează gîndirea tuturor muncii de zi cu zi — teren propriu afirmării erois­ european şl cel de dincolo de ocean şl !n domeniul filmului
rilor generale. Ele au reali­ viaţă propunerile şi sugestiile Graficul se înmînează ingine­ comuniştilor. mului cotidian. poliţist. Ceea ce am remarca, în primă Instanţă, tn legătură cu
zat astfel încă o dată o con­ prezentate de comunişti în a- rilor şefi de schimb, precum acest film, este faptul că iese din perimetrul valoric al cazu­
La ambele oţelârii am în-
densare a unui mare efort de dunârlle generale. Un prim şi celor de la alimentare, ha­ tîlnit o concluzie ce s-a des­ lui obişnuit printr-un program estetic foarte bine definit, anu­
gîndire pentru găsirea căilor contact — cu tovarăşul Petru la de turnare şi pregătire a prins din adunările generale me prin renunţarea cvasi-totalâ la una dintre condiţiile îndea­
de înfăptuire a viitoarelor Lungu, secretarul comitetului utilajului de turnare. Toate ale organizaţiilor de bază — Seri de filme foiclorice juns de banalizate ale genului: spectaculozitatea. Semnifica­
sarcini — mai mari, mai com­ de partid al combinatului. măsurile ce le reclamă eşalo­ anume necesitatea ridicării la ţia atitudinii regizorului faţă de delimitările estetice este mult
mai profundă ‘decît s-ar bănui In baza acestui story, ingenios
plexe ■Prima sa constatare vizează narea au ca punct de referin­ un nivel mai înalt a muncii Cu sprijinul consiliilor prilej, au fost proiectate desfăşurat. E mal profundă fiindcă este vorba despre renunţa­
Acum, după ce această eta­ tirul categoric al dezbaterilor ţă ora de elaborare a şarjei. de educare multilaterală a oa­ populare locale şi al con­ filmele documentare „Roa­ rea conştientă Ia o dogmă a genului, In virtutea căreia cei
pă a dezbaterilor de partid a orientat asupra problemelor Evident că în primele zile a menilor în vederea creşterii ducerilor căminelor cultu­ ta feciorilor", „Căluşarii". buni trebuie să fie obligatoriu frumoşi, iar cei răi avînd cel
trecut, comitetele de partid au economice, răspunderea cu fost mai greu, dar urmărirea răspunderii lor pentru înfăp­ rale. punctul cinematogra­ „Nuntă ţărănească", care puţin fizionomia lui Frankenstein. Aplicarea tenace a acestei
preluat o altă menire — anu­ care adunările generale au atentă a eşalonării tuturor tuirea sarcinilor. Interlocuto­ fic din Hunedoara a orga­ s-au bucurat de un frumos idei regizorale conferă peliculei o substanţială autenticitate, Iar
me aceea a pregătirii confe­ tratat producţia de metal, cu lucrărilor a permis o îmbună­ rii noştri vizează in special nizat in localităţile Zlaşti. succes. Pe viitor vor fi pre­ noi spectatorii descoperim cu uimire cum un amănunt dobîn-
rinţelor şi adunărilor genera­ toate implicaţiile sale econo­ tăţire considerabilă a muncii. folosirea pe o scară mai largă zentate noi filme documen­ deşte pondere decisivă, fâclnd plenar plauzibilă o povestire ci­
le ale organizaţiilor de partid mice şi sociale. Interlocutorul Ioan Popa, şeful unei echi­ Boş, Topliţa, Dâbîca şi Le- tare, pe diferite teme, şi nematografică, pe care altminteri am expedla-o cu un gest în­
pe secţii şi sectoare. Pregăti­ nostru remarca preocuparea pe de zidari, a propus ca e­ a forţei de influenta»* a opi­ tesc seri folclorice la care în alte localităţi aflate găduitor.
niei colectivului, munca de la
rea nre în acest an sensuri ce se face simţită acum pen­ chipele de zidari 6ă fie repar­ au participat un mare nu­ in vecinătatea municipiului Dincolo de această evidentă virtute a filmului semnat de
maj largi. O preocupare de tru finalizarea gîndiril colec­ tizate pe tipuri de lucrări, de om la om şi altele. începutul măr de spectatori. Cu acest Hunedoara. ChecJn6kl, trebuie negreşit relevată Interesanta structură dra-
tive. Pentru o edificare mai care să. răspundă. De ce a a fost făcut, dar el se ceru
mare însemnătate constă completă ne-am adresat cîtor- fost nevoie de această propu­ continuat cu perseverenţă. maturgică, care se foloseşte de procedeul anevoios al dilatării
Intr-un minuţios proces de va secretari de comitete de nere ? Pentru că echipele lu­ Premiera noului spectacol al concentrice a sferei narative. Astfel, „Numai mortul va răs­
punde“ fixează un pseudo-centru confllctual, care nu este alt­
concentrare a tuturor propu­ partid. crau azi la un tip de lucrări, C. ARMEANU ceva, de fapt, decît un pretext al altor straturi pasibile inves­
ansamblului artistic „Haţegana“ tigaţiei. Crima, în a cărei descoperire se angajează apărătorii
legii, are un Înfăptuitor virtual, Implicat şl In alte delicte nu
SlIlPI HIDRAULICI CU „VIATA“ SCURTA VREMEA „Arta“ din Deva, a avut loc talentul şi măiestria ansam­ mai puţin grave. Deci elementul malefic devine mal Intll Ipo­
Duminică seara, la sala
teticul autor al unei singure crime, ca dezvăluirea acesteia să
blului.
coincidă cu certificarea unei întregi sulte de delicte, atribuite
De astă dată, revelaţia spec­
PENTRU 24 ORE premiera noului spectacol In­ tacolului a constituit-o evolu­ — prin analogie, aceluiaşi criminal. Procedeul serveşte un du­
titulat sugestiv „De la Haţeg
Vreme rece, cu ceru! schim­ pîn-la Brad“, al ansamblului ţia orchestrei de muzică popu­ blu scop i pe de o parte promovează elementul fanteziei re-
funcţioneze normal un stîlp, acel cane se pare că au uitat bător. Local va ploua slab. lară, devenită recent profesi­ constltutlve. ca parte Integrantă a unul proces de o factură
pînă la amortizare completă. că susţinerea cu stîlpi hidra­ Vtntul va tu n a slab pînA la artistic „Haţegana". Concertul net Intelectuală, Iar pe de altă parte asigură acţiunii filmului
fUtmor« din pog 1) potrivit din nord-vest. Tempe­ ii spectacol s-a bucurat de un onistă, care, cu cele două sui­
Nimeni nu se plînge eă stîl- ulici impune de la bun înce­ ratura minima va fi cuprinsa te de melodii populare arde­ un perpetuu Izvor de tensiune, bine distribută pe unităţile efra-
pii ar avea o calitate slabă, put respectarea unor norme Intre mlnu9 4 el zero grade, j deosebit succes în rîndul nu­ leneşti, a contribuit la stabi­ maturglce ale secvenţelor, Desigur, suspense-ul adoptat de
dar se recunoaşte că el sînt şi caracteristici de care, în Iar maxima Intre 2 ş! X grade. merosului public local, care a lirea deplinei unităţi a între­ Checinskl nu vrea sâ-1 rivalizeze pe cel bitchoocktan, dar do-
Dimineaţa, ceaţă locala.
Mina Vulcan deţine 5 434 ■întrebuinţaţi necorespunzător marea majoritate a cazurilor, aplaudat la scenă deschisă gului spectacol. bîndeşte atribute particulare prin faptul că transferă centrul
slîlpi, dintre care 2 434 sînt la locurile de muncă. Mono­ nu s-a ţinut cont Este cazul de greutate al peliculei asupra unul Ingenios proces de por­
S-au remarcat cunoscuţii
defecţi. Faptul în sine creşte grafiile de armare nu sînt ca la flecare mină din bazin. solişti vocali Maria Tudor, tretizare a urmăritorilor. Miza jocului este considerabilă: este
însă în gravjiate avînd în ve­ judicios întocmite, se foloseş­ Centrala cărbunelui Petroşani Iustina Godici, Maria Adam vorba nu numai de impunerea jurisdicţiei faţă de crimă, ci şi
dere că din aceştia 149G nu te echipament metalic în a- să intervină cu sarcini preci­ de o justificare de ordin spiritual a celor care au menirea să
vor mai putea fi folosiţi ni­ balaje unde normal tectoni­ se pentru a curma orice ma­ şi Craia Blaj, soliştii instru­ stabilească adevărul. Pledoaria pentru o condiţie spirituală su­
mentişti Petricâ Lupaş (saxo­
ciodată, starea lor tehnică fi­ ca zâcâmîntului nu permite nifestare de indiferenţă faţă perioară a apărătorului legii coincide cu abolirea Ideii fan­
ind deplorabilă. introducerea unor anumite ti­ de rezolvarea unor probleme fon), Virgil Muz.ur — Voicu tomatice de crimă perfectă.
Gheorghe
Stănescu (vioară),
Cauza acestei situaţii es- puri de stîlpi. Şl atît. Dar de a) căror rezultat depinde, Aramă (acordeon), Petricâ Lu­ Sylwester Checinski a ales pentru filmul său actori de
~teţ una "singură : utilizarea oare cine se face vinovat de In final, viaţa fiecărui stîlp paş — Ionel Şugar (saxofon). mare suflu dramatic, Flipskl (căpitanul Pawel) sau WCsnJewska
sub orice critică a stîlpilor aceste lucruri 7 Desigur toţi hidraulic. O apariţie reconfortantă au (Renata) sînt parcă anume făcuţi pentru Interpretarea unor
în abataj — ne-a relatat ing. constituit-o din nou dansato­ partituri dificile. Aceşti actori, cu totul leşlţ! din comun» răs­
Ion Popescu, directorul mi­ rii clubului „Siderurgistul", pund fără prea multe exterioare, dar cu Impresionante calităţi
nei. Mai ales în acest an, în torul („Muncitoresc”) i Străinii care au readus în scenă fru­ de Interiorizare, solicitărilor unul film mai mult decît bun.
lucrării? din stratul 13, un­ CINEMA („Cultural“); LONEAi Mica ro­ museţea dansului popular ro­
(„Minerul*) j
manţ! de vâri
de înălţimea abatajului nu a PETBILA i Salariul groazei mânesc şi Căluşarul. A l. COVACI
fost corelată cu presiunile („Muneltoreao“) t VULCAN i
DEVA i Numai mortul
va
mari existente aici, s-a sem- răspunde („Patria*) | Mayer­ Mirturla („Muncitoresc*) i BAR-
BATBNIr PamlJIa noastră trfts-
na'nl şi cel mai mare nu- ling — seriile I*n („Arta“); nlti 0*6 August“) I OBAŞTIB :
r*ăr de slîlpi scoşi dîn uz. Şi S1MEBIA : Petrecerea („Mure­ Danstnd fltrtakl („Patria“) | A-
venturlle Iul Juan
G.FlacA-
/vioi a mai intervenit o pro­ şul“) ; HUNEDOARA: Mayer­ ra*) I GEOAGIU-bAi i Arman­
ling — seriile 1-11 („Aria“) i
bi oamenii noştri nu Aurul şl Argoraan euperdlabo- do — calul albi HAŢEGi De­ C u m a ju n g e re c u l te a m
şi-au însuşit încă pe deplin Jlcul („Slderurglstul*); CA LAN: parte In apos („Popular*);
noua tehnologe de susţinere, Marele semn albastru („11 Iu­ BRAD: Lupoaica („Steaua ro­
nie“); TELIUC: Doamna de pe
şie“) ; GURABARZA I JOC du­
reciurmd de multe ori la tot şine („Minerul*); PETROŞANI: blu tn serviciul secret („Mi­
felul de improvizaţii care nu VrâJUorul şl Intrusa („1 No­ nerul“) ; ILIA : Dreptul de a n e i ia c u m p ă ră to ri ?
îir"\?iert ij nedorite nsuprn în- iembrie*); LUPENI: Rlzbunâ- le naşte G.Lumlna“).
t r-v *i>1 ui lot de slîlpi dintr-un
abataj.
Aspectele semnalate de in­ ne-au anunţat I" — ne răspun­ şefii de anltăţl, dar conducerea
terlocutorii noştri, constatări­ de mirată. centrului II... admiră I
le făcute cu ocazia anchetei 18,30 „Toata plnzele naşi* — e- Apoi alte dispoziţii ale con­
mislune pentru pionieri;
întreprinse la minele din ba­ 10,13 Publicitate i ducerii centrului par şl mal DACA MĂRFURILE
zinul Văii Jiului vin să con­ 18,20 1001 de aorl — emisiune contradictorii, ba unele unităţi S-AR PREAMBALA
firme încă o dală slaba preo­ pentru cel micii părătorilor, ne^a spus ceva mal se vlnd cartofii numai cu sacul
cupare a specialiştilor pentru 19,30 Telejurnalul de seară | „concret“... (nr. 1), la altele cu săculeţul SINGURE
utilizarea cu maximum de 10,00-11,00 TeJeşcoată ; 20,00 Zilele ol nopttle Doftanel (nr. 2) I In depozitele C.L.F., din ora­
eficienţă a fiecărui stîlp a- 11,30 Transmisiune directă de — reportaj i „...DOCUMENTEZ MAI SINT TREBURI şul Brad sînt cantităţi îndestu­
la sosirea tn Capitală a
ftat în dotarea minelor. O delegaţiei de partid el au- 20,15 Seară de teatrul „Femei­ CU ACTE1' lătoare de cartofi, ceapă usca­
demonstrează însuşi faptul că veraamentale a R.P. Po­ le savante" — de Molterâ Şi aici am găsit ceapă şl go- DE REZOLVAT tă, râdâclnoase şl alte produse
media duratei de funcţiona­ lone I (spectacol filmat); goşarl necorespunzâtori calita­ La ora actuală, depozitul de sezon. Cantităţile însllozate
re a unui stîlp nu atinge doi 18,00 Interpretul preferat de 21,SS Prim plan: Acad. Bmll tiv. Gogoşarll, deşi şi-au schim­ C.L.F. Hunedoara are cu 1500 şl cele pe care Ie vom mai în-
muzică uşoară. Invitata Conduradii; Blocurile de locuinţe cu 8, 9 şi 10 etaje populează tot mai bat de mult culoarea şi sînt tone cartofi mal mult decît a­ siloza în continuare — ne re­
ani, ceea ce. să recunoaştem, 28,10 Telejurnalul de noapte t
emisiunii i Mlhaela Mi- mult noile cartiere ale oraşului Lupenl. cam de acelaşi contingent, se vea anul trecut în aceeaşi pe­ lata tovarăşul V. Bolcu, şeful
este puţin în comparaţie cu hal i £2,40 Din muzica popoarelor. Foto; N. GHENA deosebesc la preţ. Calitatea I rioadă, mai multă ceapă, râdâ- C L.F. Brad — satisfac cerin­
cei patru ani cît ar trebui să cu 3,30, Iar calitatea a doua cu clnoase, fructe etc. Dar mal sînt ţele populaţie! oraşului Brad şl
2,50. „Documentez cu acte în re­ probleme multe de rezolvat. centrului muncitoresc Gurabar-
tsm gulă — ne-a spus gestionarul Consiliul popular municipal va za pe tot parcursul anului. La
Nicolae Mltrache — că acesta trebui să Întreprindă , măsuri cartofi şi la ceapă, de exem­
TREI DECENII DE LA PR ) BUŞIREA DOFTANEI teriale şi medicamente răni­ e preţul de vînzare“.. Preţul e urgente pentru a rezolva pro­ plu, însllozăm cu 250 şl, res­
ţilor care, după evacuarea în­
Intr-adevăr de calitatea întî),
chisorii, au fost duşi la Inter­ marfa Insă nu e nici măcar de blema spaţiilor de depozitare. pectiv, 20 tone mai mult faţa
Pentru 1 000 tone cartofi, 100
de anul trecut. Pentru consu­
natul Liceului de băieţi din a IlI-a. tone râdâclnoase. pentru mură­ mul curent avem la dispoziţie,
Cîmpina, în clădirea asigură­ Gestionarul de la unitatea nr. turi nu există încă spaţiu pen­ la ora actuală, 213 tone cartofi
m \\\m JERTFEI U im T IIM (M l A iii ca la spitalul din Ploieşti pînă la pe viu că, de fapt, marfa pe tru păstrare. Şl dacă va veni şi 40 tone ceapă uscată.
rilor sociale din localitate şi
10 din Vulcan ne-a documentat
un ger bun, ne dăm seama de
Am vizitat mal multe unităţi
transferarea lor în alte închi­
sori. S-a manifestat astfel, în care o vinde a sosit cu preţul - urmări. Impulsionat se cere şi pentru desfacerea legumelor şi
respectiv. Vînzâtoril şl gestio­
procesul de sortare a cartofi­
fructelor din oraşvjLa chioşcu­
chip strălucit, spiritul de soli­ narul magazinului nr. 22 din U- lor. Cantităţi enorme, adevăraţi rile din piaţă şl..fx magazinele
daritate muncitorească. Din rlcanl cum vor demonstra însă munţi, aşteaptă afară, fără nici nr. 1 şl 2, se găseau spre vîn-
însărcinarea partidului, Apă­ că... 0 protecţie. zare roşii, ardei, gulii, sfeclă
MAS VIE ÎN CnUIŞIIiNJA PARTIDUIUI Şl F M H rarea patriotică s-a îngrijit şl ...4,10 LEI ESTE CINE POATE? roşie, varză* spanac proaspăt,
de înmormîntarea victimelor
ceapă uscată, cartofi ş.a. In ce
acestui atentat de clasă. La în­ EGAL CU 2,50 LEI (? I) Multe nedumeriri provoacă priveşte sortimentele, situaţia
mormîntarea în Bucureşti a De pildă, ardeiul capia se modul cum se repartizează fon­ este bună. Trebuie să se dea,
lui Iile Pintilie, sute de mun­ vindea aici cu 4,10 lei kilogra­ dul de marfă prin unităţile de însă, mal multă atenţie sortă­
Crearea, In 1921, a Partidu­ ajutor medical, deţinuţii co­ prin impunătoare acţiuni de de masă. O comisie trimisă la citori ai Capitalei, tovarăşi de mul faţă de 2,50 lei. Să nu mai
lui Comunist Român, a însem­ munişti, tîrînd după ei saboţli masă, şl-a exprimat solidari­ faţa »locului de guvernul le- luptă ai celui dispărut, au ur­ spunem că aproape toate pro­ legume şl fructe ale Hunedoa­ rii mărfurilor pentru ca unită­
nat ridicarea pe o treaptă su­ de lemn şi lanţurile grele cu tatea cu cei aflaţi în suferin­ gionaro-antonescian a „con­ mat sicriul, aducînd un ultim dusele erau necorespunzâtoare rei. Parcă s-ar aplica princi­ ţile de desfacere să pună In
piul „cine poate..." Să exempli­
dispoziţie cumpărătorului pro­
perioară a luptei proletariatu­ care erau legaţi de mîinl şi ţă. Sfidînd regimul de exter­ statat" că închisoarea mai poa­ omagiu luptătorului comunist calitativ. Cartofi nesortaţi, In ficăm t La unitatea nr. 35 res­ duse de calitate. Cartofii şl var­
lui din ţara noastră pentru în­ de picioare, erau supuşi unui minare la care erau supuşi, te rezista cel puţin 10 ani. devotat cu trup şi suflet cau­ magazin dezordine, gestionarul ponsabilul llie Radu şl-a adus za care se găseau în unităţi e­
deplinirea misiunii sale Isto­ regim de exterminare lentă. deţinuţii politici de la Dofta­ Monstruosul atentat se pregă­ zei clasei muncitoare, a între­ dispărut fără urmă şl altele. 1 089 kg de păsări. Singura u­ rau Insuficient de bine sortaţi.
rice — făurirea unei societăţi Dar, ca şi cum toate acestea na au stabilit şi menţinut tea cu premeditare. Şi, intr-a­ gului popor român. Vtnzâtorii erau aşa de plictisiţi nitate care are păsări 1
lipsite de exploatare şl asu­ n-ar fi fost de ajuns, autorită­ strfnse legături cu partidul devăr, în noaptea de 9 spre 10 Amintirea celor care au că­ Incit unii îşi înciielaserâ hala­ „Noi cînd aducem, dăm şl Ia De asemenea, unele produse,
prire. Călăuzită de partidul ţile au mai înfiinţat şi o sec­ comunist, cu militanţii săi a­ ^noiembrie 1940, ca urmare a zut în noaplea de 9—10 noiem­ tele în aşa fel de parcă păreau alţii, ne spune Sabina Popescu, cum sînt i ceapa, cartofii, fruc­
său marxist leninist, clasa ţie cu „regim special" — re­ flaţi în libertate, din partea \rnui nou cutremur de pâmînt, brie 1940, victime ale unui mal degrabă angajaţi pentru a responsabila unităţii nr. 1. Al­ tele şl alte mărfuri nu sînt
muncitoare din România a numita secţie „H" — cuprin- cărora au primit, prin Inter­ de data aceasta de o intensi­ monstruos asasinat premedi­ speria copiii ţii nu ne dau nouă“. In schimb, preambalate, deşi toată lumea
desfăşurat în continuare cu zînd adevărate „celule-cavou", mediul unor organizaţii de tate şi mai mare, zidurile în­ tat, a rămas vie în conştiin­ unitatea nr. I este singura ca­ ştie şl este convinsă că aceas­
în
ta ar mări operativitatea
mai multă vigoare lupta sa unde nu putea străbate nici masă ale partidului (Ajutorul chisorii s-au prăbuşit, acope­ ţa partidului, a luptătorilor AFIRMAŢII re are varză verde. Un camion
împotriva unul regim nedrept, o rază de lumină şi în care roşu, Apărarea patriotică şi rind sub ruinele lor. un număr comunişti, a poporului munci­ NECONF1RMATE încărcat 1 s-a adus. Asta bineîn­ servirea clienţilor, In această
care condamna masele de oa­ deţinuţii nu aveau la dispozi­ altele) sprijin moral şi mate­ de aproximativ 300 de deţi­ tor. Călit în marile bătălii de ţeles, tot în timp ce alte unităţi privinţă ar trebui să se treacă
meni ai muncii la înapoiere ţie nici măcar un pat, fiind rial. nuţi. Mulţi dintre ei şi-au gă­ clasă pe care le-a desfăşurat — Am luat măsuri Imediate n-au aşa ceva. Cum să nu te neîntîrziat de la intenţii la fap­
şi robie. nevoiţi să stea tot timpul în In Interiorul închisorii, de­ sit moartea. Intre aceştia sc In cele două decenii dc acti­ în vederea sortării cartofilor, mire acest mod de dirijare a te. Fond de marfă există. Tre­
buie sâ-I păstrăm în condlţlunl
In faţa valului crescînd al picioare sau să se aşeze pe ţinuţii politici comunişti au aflau : Ilie Pintilie, militant vitate ilegală, Partidul Comu­ atlt in depozit, cît şi pe reţea mărfii, de a alerga cumpărăto­ corespunzătoare, sâ-1 gospodă­
— ne spune Ioan Popa, şeful
luptei de clasă, reprezentanţii cimentul umed şl gol. Dacă In desfăşurat de-a lungul anilor de seamă al partidului, mem­ nist Român a păşit mai depar­ C.L.F. Hunedoara. rii dintr-un capăt în altul a) rim şl sâ-1 folosim în mod cît
regimului burghezo-moşieresc toate acestea adăugăm severul o Intensă activitate de educa­ bru al C.C. al P.C.R.,' lanoş te în fruntea luptei pentru Afirmaţia va fi însă dezmin­ Hunedoarei, pentru că aşa vor mal chibzuit.
au adoptat un întreg arsenal regim de pedepse, din care ţie politică şi ideologică. Ei Herbak, Vasile Pop, Gheorghe dezrobire. ţită în aproape toate unităţile
Paloş şi alţii. Numărul celor
de măsuri represive, menite făceau parte bătaia cu vîna studiau lucrările întemeieto­ Astăzi, în condiţiile muncii de legume şl fructe. La unita­
— în viziunea lor — a frînge de bou şl bastonul de cauciuc rilor marxismului şi pe cele răniţi a fost foarte mare. pline de avînt pentru edifica­ tea nr. 6 (responsabil Gheorghe In general, centrele de legume şi fructe sînt bine apro­
avîntul revoluţionar al mase­ şi înfometarea premeditată, a­ ale lui Lenin, reuşind în a­ In aceste grele împrejurări, rea, pe pămîntiil României, a Gheorghe). cartofii care se vlnd vizionate pentru sezonul de iarnă. Se poate spune că
lor. Zeci şi sute de militanţi vem o imagine suficient dc cest fel să transforme închi­ partidul comunist, organizaţii­ societăţii socialiste multilate­ numai sortaţi nu-i putem cate­ <n anotimpul alb cumpărătorii vor găsi mărfuri îndestu­
ai partidului au fost arestaţi, convingătoare a sinistrei Dof- soarea Într-o adevărată şcoa­ le sale în lupta împotriva te­ ral dezvoltate, Partidul Co­ gorisi. Scuza responsabilului : lătoare şi cu aspect calitativ bun. Legumele şi fructele
maltrataţi în mod sălbatic de tane. lă revoluţionară, o universi­ rorii, pentru apărarea deţinu­ munist Român, întregul nostru ..l-au sortat vînzâtoril. CInd care se vind însă acum nu satisfac integral. Unii gestio­
zbirii siguranţei şi condamnaţi Dar, voinţa de luptă a de­ tate a partidului comunist. ţilor politici comunişti şi an­ popor aduc prinos de recu­ mal sortează, am să stau eu nari şi vînzâtori, in loc să depună strădanii ca in maga­
de către tribunale militare ţinuţilor comunişti şl antifas­ După instaurarea dictaturii tifascişti au desfăşurat pe lîn- noştinţă luptătorilor comu­ lingă ei“. zine să se găsească produse de calitate, s-au „înarmat"
la ani grei de temniţă. Zeci cişti n-a putut fi oprită. In- militaro-fasciste, regimul deţi­ gâ acţiunile de protest împo­ nişti, tuturor militanţilor cnre, La alte unltâti - 35, 1. 2, 22, cu motivări pe care încearcă să le olere clienţilor ca pe
de închisori şi locuri de de­ fruntînd teroarea fizică şi mo­ nuţilor revoluţionari de la triva celor care, cu bună şti­ înfruntând teroarea şi închi­ 33 şi altele — pe lingă faptul un fel de... „specialitatea casei". Pentru curmarea acestor
tenţiune au apărut pe întreg rală la care ei erau supuşi, Doftana s-a înrăutăţit şi mai inţă, au făptuit acest mişelesc sorile, au contribuit la apro­ co sc vînd cartofi necorespun- stări de lucruri, conducerile centrelor de legume şi fructe
cuprinsul ţârii, între care şi militanţii revoluţionari de la mult. Deşi ameninţată cu pră­ asasinat, şi o largă activitate pierea măreţei zile a îzbînzii zntorl calitativ, gestionarii şi au datoria de a supraveghea şi îndruma activitatea
închisoarea de trist şi tragic Doftana au organizat, între buşirea, în urma cutremuru­ de sprijinire a deţinuţilor po­ "'epline a proletariatului. vânzătorii au fost anunţaţi abia vînzâtorilor, de a lua măsuri corespunzătoare acolo unde
renume de la Doftana, special ridurile închisorii, nenumăra­ lui din ziua de 22 oetombrie litici şi a familiilor acestora în jurul orei 12 că,., ar trebui se constată că produsele se desfac la voîa întâmplării. In
construită pentru deţinuţii po­ te acţiuni de protest împotri­ 1940, cînd zidurile închisorii care au avut de suferit de pe VASILE N1CULAE sortaţi cartofii ! O vlnzătoare qtenţia consiliilor populare va trebui să fie mereu pre­
litici. va administraţiei, slugă ple­ s-au crăpat, autorităţile n-au urma tragicului eveniment cercetător ştiinţific la Instituîu’ de la nr. 22 ee apucase numai zentă problema bunei aprovizionări a populaţiei. Simplul
Intre zidurile reci şî umede cată a unui regim terorist Ei trecut ia evacuarea ei, cu toa­ Organizaţiile Apărării patrio­ de studii istorice şi pe la ora 16 să sorteze. Am în­ iapt că în raidul nostru prin mai multe oraşe ale judeţu­
ale acestei temniţe, lipsite de au fost sprijiniţi de întreaga te protestele Partidului Comu­ tice din Ploieşti şi Cîmpîna spcighpoliţice de pe lingă trebat-o de ce n-a fâcqt-o mal lui n-am intîlnit peste tot reprezentanţi ai consiliilor popu­
ner şi de cel mai neînsemnat noastră clasă muncitoare, care nist şi ale organizaţiilor sale au strîns şi oferit ajutoare ma­ C .C al P.C.R. de dimineaţă. „Abia dimineaţă lare susţine cu toată tăria afirmaţia noastră.