Page 34 - Drumul_socialismului_1970_11

DRUMUL SOCIALISM ULUI 9 NR. 4928 ® MIERCURI 11 NOIEMBRIE 1970
J

Şi totuşi m in erea în urmă Concursuri pio­

niereşti pe teme

putea fi substanţial diminuată de circulaţie

pioniereşti
Concursurile
„Cine ştie, ciştigă“ pe teme
de circulaţie cunosc, zi­
Nu exista vorbitor Ia adu­ mele 9 luni ale anului a-au în­ ţlei. Munca politică vie. cu oa­ tivă cît şl pe linie de partid, lele acestea, o vie animaţie
narea de dare de seamă a or­ registrat 1 838 absenţe nemoti­ menii, a fost neglijată. Mem­ dar, In acelaşi timp, şi de negli­ in multe localităţi ale ju- j
ganizaţiei de partid din fosta vate şi 835 motivate. Indisci­ brii de partid s-au Intilnit cu jarea uneia din laturile esen­ deţului, prin desfăşurarea j
zonă a Il-a de la mina Lonea plina s-a manifestat şl prin ne- secretarii organizaţiilor de ba­ ţiale ale muncii de partid — fazelor pe oraşe şi mumei- \
care nu se fl referit pe un respectarea programelor de lu­ ză doar In ziua clnd se strîn- munca cu omul. Mal mulţi co­
ton de mîhnlre la minusul de cru ale abatajelor, a monogra­ geau cotizaţiile. „In alţi ani mă munişti s-au referit la neajun­ pii. La Hunedoara, din ce- j
18 000 tone pe care 11 Înregis­ fiilor de armare, asistenţa teh­ duceam cu mult interes la adu­ surile, la greutăţile pe care le le 9 şcoli generale care j
traseră de la începutul anului nică necorespunzătoare din par­ nările noastre generale, a spus au de întîmpinat la locurile de şi-au trimis reprezentanţii j
cele două sectoare care ru In­ tea personalului mediu tehnic, tovarăşul H. Borş. Se purtau muncă, la neglijenţe de natură la faza pe municipiu a con- |
trat In componenţa zonei plnâ neajunsuri fn activitatea părţii discuţii aprinse, se puneau in administrativă, la faptul că deşi cursului, s-au calificat Cri- |
mela Florca, de la şcoa- J
nu de mult. Mîhnlrea mineri­ electromecanice. Dar, tocmai în dezbatere probleme majore, se In repetate rlnduri s-au adre­ Ia generală nr. 5 (locul I \
lor, a comuniştilor e Justifica­ aceste domenii esenţiale ale luau măsuri, se dădeau răs­ sat cu cereri şi propuneri con­
tă. E vorba de două colective muncii de partid, activitatea punsuri oamenilor la proble- ducerilor administrative şi or­ cu drept de participare la \
cu vechi state de vrednicie ale ganelor de partid din cadrul faza pe judeţ), Crisfian Va- i
silcscu. de la şcoala gene- |
minei Lonea, e vorba de oa­ minei, problemele cd le-au ri­ rală nr. 7 (locul II). Nlco- \
meni ca Ioan Mlclea. Ludovic dicat nu au fost soluţionate. In­ lae Schiau şi Mircca Moş j
Rcpaş, Gheorghe Hagiu, Hrls- ginerul Rusticeanu. şeful secto­ de la şcolile generale nr. 1 j
tache Borş, Ion Pavel Pop, rului IV, arăta că abia 50 la
Constantin Chitoiu care nu se sută din piese sl materiale in­ şi 4 (locul III). ;
pot împăca cu rămlnerea In dispensabile locurilor de mun­ La faza orăşenească de \
urmă a sectoarelor lor. că slnt asigurate la ora actuală la Haţeg, micii concurenţi j
In adunare comuniştii au deşi cu o lună în urmă un co­ de la şcolile generale din j
dezbătut pe larg cauzele rămt- lectiv de la Centrala cărbune­ Sîntămăria-Orlea, Sînpe- \
nerllor !n urmă. Nu vom ana­ lui Petroşani a studiat amă­ tru, Toieşti, Unirea şi Ha- j
liza detaliat aceste cauze. Ele nunţit şl a... notat deficienţele teg au „circulat“ cu vir- |
au fost reţinute de conducerea de la mina Lonea. In adunare, tuozitatc prin filele regula- \
minei, de reprezentanţii Cen­ membrii de partid au insistat mentului, răspunzînd cu j
tralei cărbunelui Petroşani. A- organizaţlilor de bază din ca­ asupra soluţionării unor cerin­ competenţă la întrebări j
mlntlm doar micşorarea liniei drul zonei a avut mari la­ mele ridicate. Acum... M-am în- ţe imperioase pe linia îmbună­ destul de dificile. Pârtiei- :
de iront, Insuficienţa efective­ cune. In adunarea de alegeri au tllnlt cu secretarul organizaţiei tăţirii condiţiilor de muncă. Pe pantii Liviu Alexandru (U- :
lingă îmbunătăţirea transportu­
lor, greutăţile care au fost a­ fost criticaţi tovarăşii Pamfil de bază doar clnd am plătit lui, a aprovizionării eu cerut VALORIFICAM CU EFICIENTA nirea). Cristinel Bătrîncea :
gravate de slaba organizare a cotizaţia. In asemenea situaţie (Haţeg), Ştefania Zamfir j
locurilor de muncă, funcţiona­ Miclea, Vasile Cloca, Clement nu-1 de mirare că unii mem­ să se (a măsuri pentru asigu­ (Sîntămăria-Orlea) au ob- ţ
rea defectuoasă a utilajelor In BIrluţ, Dominlc Marian, Gheor­ bri de partid şi-au neglijat ce­ rarea la Jieţ a stocului de ma­ tinut punctajul maxim, ;
dotare din lipsa pieselor de ghe Costinaş, membri al birou­ le mal elementare îndatoriri terial lemnos pentru iarnă, a SPORITA PRODUCŢIA BRUTÂ clasindu-se, astfel, pe pri- j
schimb, precum şl aprovizio­ rilor organizaţiilor de bază statutare, fără să fie discutaţi, unul atelier mic de reparat u­ mele trei locuri. „Conse- :
care n-au justificat încrederea
narea neritmica cu vagonete pe care le-au acordat-o comu­ fără să fie traşi la răspun­ nelte. a unei săli de apel, pre­ cinţele" intilnirn cu orga- i
goale, material lemnos şl In­ niştii alegîndu-I In organele de dere“. cum şl crearea unor condiţii nelc de miliţie din cele i
disciplina. $1 totuşi, In adunare conducere, au dovedit pasivi­ Brigadierul Ludovic Repaş a optime de călătorie pe trenul două oraşe au constat,
s-a făcut o afirmaţie demnă tate faţă de sarcinile ce le-au criticat slaba muncă educativă care transportă minerii la Jleţ. DE CĂRBUNE pentru fiecare concurent,
de reţinut. In rîndul tineretului, al noilor In urma revenirii la vechea in premii în cărţi. In pre­
— Dacă nu chiar recuperat, revenit. Inactivitatea unor angajaţi, ceea ce a avut drept structură organizatorică, cele zent, cîştigătorii se pregă­
minusul putea fl In bună mă­ membri al organelor alese s-a rezultat menţinerea fluctuaţiei două sectoare ale minei Jleţ tesc cu asiduitate pentru
sură diminuat, a spus In adu­ resimţit in viaţa organizaţiilor de efective. dispun de organizaţii de bază le viitorului cincinal capacitatea Prin mărirea capacităţii de faza judeţeană a concursu­
nare Ing. Aurel Brînduş, şeful de bază : adunările generale Deci, în loc de strădanii sus­ puternice, capabile să mobili­ de producţie vo spori conside­ tronsport a ramurii principale a lui.
nu s-au ţinut cu regularitate
exploatării. Numai pe seama Astfel, organizaţia de bază ţinute pentru normalizarea pro­ zeze colectivele de mineri, in­ (Utaora din pa^.l) rabil ajungîndu-se de la 450 funicularulul de steril precum şi Prol. M. CONSTANT1NESCU
îndeplinirii productivităţii pla­ 3/C a ţinut doar trei adunări ducţiei, pentru întărirea răs­ gineri şl tehnicieni la recupe­ tone pe oră cît aste in prezent prin montarea a încă două ra­ Prof. GHEORGHE GULIE
nificate din minusul de 18 000 te la începutul anului. Tova­ punderii şl disciplinei în mun­ rarea râmlnerilor în urmă Dar, In vederea îndeplinirii cu suc­ la o producţie orară de 1 000 muri secundare de golire se va
tone s-ar fl recuperat 12 000 răşii Mlron Visan, Hrlstache că — delăsare ; In loc de exi­ ca structura organizatorică să ces a sarcinilor de plan octuo- tone. Paralel, preparaţia va fl perfecta problema evacuării ste-
tone cărbune. Or, cele două Borş, Constantin Cojocaru, Mol- genţă partinică şl combativita­ dea roadele scontate, este ne­ le şi asigurarea unui demoroj
sectoare au rămas datoare la se Danciu, Gh. Ciobotaru, Ion te — resemnare, pasivitate. S-a cesar ca birourile organizaţiilor
acest Indicator cu 89. respectiv, ajuns ca unii membri de partid de bază sâ-şl Îmbunătăţească corespunzător pentru producţia Noi medici
179 kg/post. Davld şl alţi vorbitori au cri­ să nu mal trăiască o adevăra­ stilul de muncă, să Intensifice anului 1971, la preparaţia noas­ Si finalizăm cincinalul actual
Deficienţele. organizatorice, ticat şl alte deficienţe, ară- tă viaţă de partid, ca organi­ munca politico-educativâ de la tră, ca de altfel în toate uni­
tăţile economice, au fost luate
Indisciplina au diminuat In ma­ tînd că munca de partid în or­ zaţiile de bază să nu-şl poată om la om, preocuparea lor pre­ sou sînt în curs de definitivare Să pregătim cinciÉul viitor la lucru
re măsură productivitatea celor ganizaţia zonei s-a rezumat afirma menirea în educarea şl cum şl a conducerilor tehnico- 0 seamă de măsuri tehnîco-or-
mobilizarea colectivului la în­
două sectoare. Astfel, In pri­ mal mult Ia strlngerea cotlza- deplinirea sarcinilor care le-au admlnlstratlve pentru soluţio­ ganizatorice. Pentru sporirea co-
pre­
Zilele acestea s-au
stat în faţă. Neîndoios, această narea propunerilor comunişti­ pacitâţli de prelucrare şi pre­ zentat la posturi, în jude­
stare a fost determinată şl de luarea unei mai mari cantităţi dotată cu noi maşini şi Instala­ rilulul rezultat în urma prepară­ ţul nostru, 24 de medici
ţii moderne, de mare producti­
structura organizatorică defici­ lor, ale tuturor minerilor. de cărbune de la exploatări, am vitate şi selectivitate. Utilajele rii. stomatologi şî 8 internişti,
Procesul de revitolizore tehnică
tară, atft pe linie administra­ I. DUBEK preconizat mărirea capacităţii actuale care au un grad de u- şi tehnologică, extinderea poten­ absolvenţi ai ultimei pro­
de tronsport o benzilor ce de­
servesc buncărele unde este de- zurâ fizică şi morală avansot ţialului productiv, amplificarea moţii. Ei au fost reparti­
zat! in unităţile sanitare
versotâ producţia minelor Lonea vor fi înlocuite în totalitate, re- gradului de calificare şi specia­ deficitare de asemenea
1 şi Dilja şi înlocuirea angre­ ducind totodată volumul mare lizare o codrelor noastre con­ specialişti din Lupeni. Hu­
de lucrări de deservire şl între­
L E G A M I NT najului de la banda „Lonea 3“ ţinere. De osemeneo Instalaţiile stituie factori care, neîndoielnic, nedoara. Haţeg. Sanatoriul
mare.
vor face ca oclivltatea Prepara-
cu unul de putere mai
T.B.C. Brad, precum şi în
din cadrul secţiei de brichetai
Pentru reducerea timpilor de sta­
ţionare a vagoanelor, precum şi vor fi înlocuite cu altele moder­ ţiei Petrilo - care de altfel este multe localităţi rurale.
cea moi veche unitate de acest
folosirea unor vagoane de tonaj ne, în concordanţă cu ultimele gen din ţorâ — să cunoască noi De la început, noilor me­
Există momente in viaţa şcolarului a căror irrw- noutăţi tehnice din acest dome­ dici le-au fosf asigurate
gine n-ar trebui să se şteargă vreodată de pe retină. sporit la transportul brichetelor niu, studiindu-se şi posibilităţi­ cote, să se materializeze în noi şi
Momente care, dincolo de frumuseţea, de coloritul este în curs de montare un pod le de mărire o copocitâţll de însemnate realizări atît pe linia condiţii hune de muncă şi
basculant de 100 tone. remedieri
îmbunătăţirii activităţii de pro­
desprins din lumea copilăriei, au adinei semnificaţii Importante fiind aduse şi liniei de viaţă, le-au fost puse la
pentru modelarea, creşterea, pentru întregul proces de ferate normale din cadrul încln- producţie in funcţie de necesi­ ducţie cit şl în ridicarea eficien­ dispoziţie spaţii corespun­
formare a viitorului cetăţean. Grija şi priceperea cu tel. tăţi. ţei economice. zătoare de locuit.
care sint pregătite aceste momente se regăsesc, peste
ani, in insăşi conduita etică a elevului, in dragostea Se ştie că în următorii oni
lui pentru muncă şi locurile in care trăieşte, pentru producţia exploatărilor miniere
ţara şi poporul. său. pe care le deservim va creşte 0 * i v . . . c v " ,,h:
Un asemenea moment a fost oferit, deunăzi, elevi- considerabil, Pentru preluorea in
bune condiţii a producţiei brute
lor de la Şcoala generală din Baia de Criş. Era ziua de cărbune provenită de la mi­ oint necesare masuri energice şi eficace
fn care 7 şcolari de aici şi-au legat, prime oară, era-
vata purpurie in jurul gttului, iar altora li s-a lumi­ nele Lonea, Petrito şi Dilja, a ­
nai carnetul roşu de membru al Uniunii Tineretului coperirea necesarului de cărbu­
Comunist. Sărbătoarea insă au trăit-o toţi elevii şcolii. ne cerut de sectoarele energe­
Nu se poate ca acea clipă înaltă, desfăşurată sub fal­ tice şi siderurgice, liniile de pre- pentru sporirea producţiei agrieule!
durile tricolorului românesc — cind cu glasuri curate poraţîe vor fi amplificate şi mo­
ca lacrima izvorului copiii rosteau legămlntul sftnt dernizate. încă înainte de fine-
de a deveni fii credincioşi ai partidului, cetăţeni de a arătat că rezultatele nesa- unităţile deservite să încheie
nădejde ai ţării — sd nu fi trezit in inimile fiecărui tisfăcâtoare se datoresc slabu­ In timpul cel mai scurt lu­
şcolar sentimentul adine al patriotismului. Studiile şl propune­ (Urmare, din 'pag. 1) lui sprijin primit din partea crările respective.
A contribuit la măreţia clipei sinceritatea cu care secţiei de mecanizare care Se impun atenţiei, de ase­
Olivia Oncu işi lua rămas bun de la anii pionieriei, rile de sistemati­ derea îndeplinirii punct cu deserveşte unitatea. Din cele menea, problemele care pri­
„perioada cea mai bogată in frumuseţi a copilăriei punct a indicatorilor de plan. 5 tractoare repartizate coope­ vesc îndeplinirea sarcinilor
Schimb de experienţă mele" sau versurile „Cravata mea de purpură şi jarj O maximă însemnătate s-a a­ rativei, ‘ doar unul se află în de plan în sectorul zootehnic.
Te-aşez de-acum ca amintire in sertarj Şi numai ieri zare a municipiului cordat iniţierii de acţiuni con­ funcţiune în unitate, două Faptul că unele cooperative
te înnodam la gitf Ca să rostesc Intiiul jurămînV*, pe fiind defecte, iar alte două agricole (Şoimuş, Banpotoc,
cu activiştii culturali care Voichiţa Mocanu a încercat să le scrie cu pana Deva-în crete şî eficace în scopul rea­ au fost duse la transport de Sîrbi, Ruşi, Romos, Cristur.
lizării în cel mai scurt timp
Comitetul judeţean pen­ Discuţiile au fost urma­ sufletului ei pentru această zi ? Poate, l-au dat fru­ posibil a ogoarelor de toamnă gunoi la C A.P. Sâlişte De a­ Bîrsâu) au mari restanţe la
semenea, în loc să execute o­
tru cultură şi artă a orga­ te de un simpozion închi­ museţe cuvintele calde, rostite de dascălul Emilian atenţia publicului p.e toate suprafeţele stabilite. goare, mecanizatorii de la onorarea obligaţiilor contrac­
nizat in localitatea Vetel un nat apropiatei sărbătoriri a Rişcuţa, directorul şcolii, sau cele ale lui Mircea Roş­ In cete opt r.lle cît r fost In legătură cu această lucra­ C.A.P. Bîrsâu au primit dis­ tuale la lapte, iar efectivele
schimb de experienţă la ca­ 50 de ani de la crearea ea — primul instructor al unităţii de pionieri din a­ deschisa, expoziţia „Studiile şl re care are un rol hotărîtor poziţie să se ocupe de verifi­ de animale nu s-au realizat
re au participat directorii P.C.R., ce a cuprins expu­ ceastă aşezare moţească — azi părinte, venit sd fie propunerile de sistematizare a asupra producţiei viitoare, in­ carea combinelor (!). pe specii şi categorii potrivit
căminelor culturale din zo­ neri ilustrind activitatea părtaş la bucuria copiilor ? Poate. A clştigat valenţe municipiului Deva, in perioa­ ginerii Cornel TărâpoanCâ, de Inginerii şl preşedinţii de prevederilor de plan consti­
da noului plan cincinal şi in
na Ilia. Intîlnirea a con­ partidului in ilegalitate, noi prin îndemnurile lui Nicolae Rîb, secretarul co­ perspectiva** a fost vIzltalA dc la C A.P. Hârâu şi Liviu Cis- unităţi nu fost unanimi în a tuie un serios semnal de a-
stat in discuţii asupra sar­ actul insurecţiei, realizări mitetului comunal al U.T.C., cu care însoţea lumina­ rail de cetăţeni. maş, de la C.A.P. Banpotoc, recunoaşte că pînâ acum, la larmâ pentru organizaţiile de
cinilor ce revin conduceri­ obţinute de poporul nostru rea fiecărui carnet roşu, prin cuvintele încărcate de Zilnic, cadre de specialişti au precizat că unităţile res­ fertilizarea terenului, factor partid şl consiliile de condu­
lor aşezămintelor culturale sub conducerea partidului fior emoţional ale lui Marian Rusu, fost elev al aces­ la proiectare şl sistematizare pective, cu sprijinul nemijlo­ determinant al recoltei. nu cere. Strîns legat de redresa­
au dat explicaţii şl au răs­
din mediul rural în perioa­ in etapa actuală. tei şcoli ? Poate ! Cei 14 elevi care au păşit in organiza­ puns la Intrcbârlle cetăţenilor. cit al mecanizatorilor, şi-au s-au organizat acţiuni susţi­ rea activităţii în sectorul zoo­
da care urmează, privind In încheiere a avut loc ţia de tineret au sădit — in amintirea momentului — In Tuturor celor care mu vizitat îndeplinit sarcinile ce le-au nute. Cauza ? Pe de o parte tehnic s-a evidenţiat şj nece­
desfăşurarea manifestărilor un montaj literar-muzical curtea şcolii lor, un pom. „Să vorbească, peste ani, expoziţia II s-au Inmlnat ches­ revenit în proporţie de 90 şî nu s-au mobilizat ţoale for­ sitatea concentrării eforturi­
tionare şl au fost rugaţi sa-?i
ultimelor
lor Ia strîngerea
dedicate semicentenarului consacrat partidului. Cu a­ despre generaţia noast ră, au zis. Ne vom îngriji de exprime In scris opiniile, su­ respectiv 88 la sută. Cele ţele existente în unităţi, iar cantităţi de furaje din cîmp
partidului, concursului şi cest prilej, au fost prezen­ el, să crească, să înflorească, să dea rod, să ne vedem gestiile, observaţiile şl propu­ 10—15 hectare râmase neara­ pe de alta, programarea după şi a încheierii grabnice a pre­
nerile.
festivalului bienal de tea- tate filmele documentare împlinirile, prin împlinirea lui“. Era şi acesta — in­ Organizatorii expoziţiei vor te cu forţele aflate Ia dispo­ grafice a greiferelor de la gătirilor pentru iernarea ani­
(ru Ion Luca Caragiale. con­ „Realizările economiei na­ tr-un fel — un legămînt prin care copiii de azi se vor Iniţia şl o dezbatere publica In ziţie pot fi ogorîte în cel I M.A. nu este respectată. malelor (C.A.P. Sâlaşu de
cursului brigăzilor ariistice ţionale ’G9" şi „Un măreţ regăsi In oamenii de mtine. care vor râspunde la tntrebârl, mult 1-2 zile bune de lucru. O altă lucrare care vizează ■Tos, Unirea, Nucşoara, Bejan,
de agitaţie etc. program“. LUCIA UCU sugesty şl propuneri. S-a relevat însă că în une­ necesitatea îmbunătăţirii ur­ Soimuş, Bîrsâu).
le cooperative agricole situa­
ţia executării ogoarelor nu genţe a activităţii secţiilor In final s-a desprins con­
IM.A. este treieratul trifoiu­
este cîtuşi de puţin mulţumi­ lui. Dacă Ia C.A.P. Soimuş. cluzia că stă în posibilitatea
toare. la C.A.P. Bîrsâu şi Be- Hârâu şi Bîrsâu acţiunea este comitetelor comunale de par­
jan, fiind arate abia cîte încheiată, inginerul Liviu tid, a consiliilor populare co­
munale şl a conducerilor de
OeSimltarea şi respectarea perimetrului construibil 15—20 de hectare, iar la Leş- C.îrbea, de la C.A.P. Veţel. ar­ zuite, energice şi eficace toate
unităţi ca prin măsuri chib­
nic nu s-a tras nici măcar o
o lună de
gumenta că de
brazdă pentru însămînţârile zile insistă să i se aducă un acţiunile aflate pe agenda lu­
de primăvară (?). De aseme­ aparat de treier, dar condu­ crătorilor ogoarelor s& fie fi­
cerea I M.A. Ilia nu i-a dat nalizate la un nivel superior,
segura dezvoltarea controlată a localităţilor mă la efectuarea ogoarelor se încă nici un răspuns. să sporească substanţial a­
nea, serioase râmîneri în ur­
Aşadar, aportul mecanizato­
portul fiecărei cooperative a­
semnalează şi la C.A.P. Bâ-
ieşti, Rîu Alb, Sâlaşu de rilor la executarea ogoarelor, gricole la creşterea producţiei
fertilizarea terenului şl treie­
şi la buna aprovizionare a
Delimitarea perimetrului sînt grupate compact toate respective, pentru a obţine o lor, grădinilor, stadioanelor, ră autorizaţii, în municipiile Sus etc. Tovarăşul Aurel Ma­ ratul trifoiului trebuie mult populaţiei cu produse agro-
construibil al oraşelor şi ol construcţiile industriale Şi n- densitate sporită pe hectar sălilor şi terenurilor de sport, şl oraşele Judeţului nostru, în ier, preşedintele C.A.P. Bejan, intensificat astfel îneît toate
vetrei satelor are drept scop grozoolehnice, clădiri de lo­ atît în ce priveşte suprafaţa spaţiilor plantate pentru pro­ afara perimetrelor construi- allmentare.
evitarea dezvoltării necontro- cuit şi social-culturale, depo­ locuibilă cît şi populaţia. Di­ tecţie sanitară, apele nurilor bile şi în locuri cu altă des­
lale a localităţilor şi stăvili­ zite, ateliere, căi de comuni­ ferenţiat, în funcţie de condi­ şi lacurilor etc. tinaţie, zeci de locuinţe şi a­
rea construcţiilor dincolo de caţii şi transport, gări şl au- ţiile naturale şi de tradiţie, Perimetrul construibil al o­ nexe gospodăreşti. Aceasta
limitele stabilite prin planu­ se poate ca în viilor să se din cauză că unele comitete
rile şi schiţele de sistemati­ togâri, pieţe de alimente şi asigure în aşezările rurale bi- raşelor şl al vetrei satelor tre- executive ale consiliilor popu­
zare. cît şi concentrarea loca­ lare municipale şi orăşeneşti
lităţilor şi înlăturarea risipei cum sînt cele din Deva, Hu­
de terenuri agricole. Deter­ nedoara, Petroşani, Brad, cît
minarea limilelor teritoriale şi de la comune, nu numai că
ale localităţilor urbane şi ru­ nu au acţionat în mod hotârît
rale se face ţinîndu-se seama pentru curmarea acestor ile­
de condiţiile specifice de te­ galităţi. dar uneori au dat a-
ren, cadru natural şi funcţii­ probâr» pentru executarea u­
le principale ale oraşului sau nor construcţii contrare legis­
satului, precum şi de necesi­ oboare, reţele edilitare şl alte ne echipate şi dotate o den­ buie delimitat în aşa fel In­ laţiei în vigoare.
tatea asigurării unor densi­ amenajări situate în zona de sitate de 50—00 locuitori pe cit suprafeţele de terenuri a­ Comitetele executive ale
tăţi raţionale de populaţie. locuit sau care fac corp co­ hectar, faţă de numai 10—20 ferente fiecărei zone s& fie cît consiliilor populare şi comi­
In interiorul limitelor teri­ mun cu acestea. cît există în prezent. In mul­ mai judicios şi raţional folo­ siile locale de sistematizare
toriale ale localităţilor tre­ In schiţele de sistematizare te zone de locuit orăşeneşti site. Tara noastră este prin­ nu trebuie să permită con­
buie să se desfăşoare. sub a localitâţilor urbane şi rura­ s-a ajuns la 4 500 mp supra­ tre primele ţări care au in­ struirea sau reconstruirea clă­
conducerea şi îndrumarea or­ le sînt prevăzute şi zonele faţă construită la hectar, faţă trodus o legislaţie corespun­ dirilor de locuit şl o oricăror
ganelor administrative locale, funcţionale care însumează de numai 2 000—2 500 cît se zătoare pentru protecţia tere­ alte anexe gospodăreşti decît
toate acţiunile de coordonare terenurile pe care se desfă­ realiza cu cîţiva nni în urmă nurilor agricole. Aceasta s-a numai în limitele perimetru­
a activităţii de folosire a te­ şoară o anumită activitate do­ Zona industrială şi de de­ făcut prin Jegea privind n- lui oraşului şi al vetrei satu­
ritoriului în vederea asigură­ minantă. Astfel, zona de lo­ pozitare cuprinde terenurile părarea. conservarea şi folo­ lui. Ele au datoria de a lua
rii unei judicioase amplasări cuit cuprinde terenurile afe­ aferente unităţilor de produc­ sirea terenurilor agricole măsuri pentru desfiinţarea
a construcţiilor industriale, n- rente clădirilor de locuit cu ţie. de aprovizionare ele., iar Consiliile populare şi comisii­ tuturor construcţiilor execu­
grozoolehnice, clădirilor de toate dotările social-culturale zona circulaţiei şi transportu­ le de sistematizare au datoria tate în afara perimetrului o­
locuit şi social-culturale, spa­ şi edilitare etc. In cadrul a­ rilor însumează terenurile a- de a veghea şi lua măsuri ca raşelor şi vetrei satelor, sta­
bilite prin schiţele de siste­
ţiilor plantate, reţelelor de reslei zone trebuie să acor­ ferenle arterelor de circula­ perimetrele conslruibile ale matizare, precum şî pentru
lucrări lehnico-edilîlare şi al­ dăm toată atenţia folosirii in­ ţie, căilor ferate, pasajelor oraşelor şi velrelor de sat să
tor amenajări. -EoWmelrul tensive a terenurilor, adop- denivelate, depourilor. tria­ fie astfel delimitate şi folosi­ sancţionarea celor vinovaţi.
te înrît să poală fi redate a­
jelor. mitogârilor şa. In zona
construibil al oraşului şi nl fînd regimuri de înălţimi co­ spaţiilor verzi şi a amenajă­ griculturii unele suprafeţe de Arh. ION CONSTANTINESCU In ultimul on al actualului plan cincinal patrimoniul tehnico-moterial al I.P.S.P. Deva s-a
respunzătoare, în raport
cu
veti-ei salului delimitează su­ condiţiile naturale şi cu în­ rilor sportive sînt cuprinse teren In ultimii ani au fost orhltec! şef amplificat substanţial prin materializarea unor importante fonduri de investiţii.
prafeţele acestora pe care treaga structură a localităţii terenurile destinate parcuri- construite în mod abuziv, fă­ al judeţului Hunedoaro Foto ; N. GHENA