Page 36 - Drumul_socialismului_1970_11
P. 36
4
DRUMUL SOCIALISM ULUI • NR. 4928 • MIERCURI 11 NOIEMBRIE 1970
Vizita in ţara noastră a delegaţiei
de partid şi guvernamentale 0 declaraţie a guvernului R.O.G.
a Republicii Populare Polone condusă privind negocierile cu R.F.G.
BERLIN IO (Agerpres) — R FC., ca şi intre R.D.G. şl
Guvernul RD.G. s-a declarat Senatul vest-berlinez, ar re
de WladyslawGomulka cu guvernul R FC. asupra u prezenta contribuţii impor
negocieri
dispus să înceapă
tante la îmbunătăţirea si
tuaţiei, a continuat Walter
nor probleme ale tranzitului
reciproc de persoane şi măr Ulbricht. Asemenea negocieri
mulka, Jozef Cyrankiewicz, pionieri oferă oaspeţilor bu gurile patriei noastre tovară furi. cu condiţia ca în Berli şi acorduri sînt posibile nu
împreună cu tovarăşul Nicolae chete de flori. şilor Wladyslaw Gomulka, Jo nul occidental să înceteze ori mai pe baza respectării drep
Ceauşescu primesc defilarea Tovarăşii Wladyslaw Go zef Cyrankiewicz şi celorlalţi ce activitate a altor state ca turilor suverane ale RD.G. şl
gărzii de onoare. Apoi. con mulka şi Nicolae Ceauşescu membri ai delegaţiei de par re contravine statutului pe a legislaţiei sale. ca şi pe ba
ducătorii de partid şi de stat iau loc apoi Intr-o maşină baza dreptului internaţional za normelor generale ale
trec în revistă garda de o polonezi şi români se în tid si guvernamentale a Re al acestui oraş şi lezează in dreptului internaţional, obiş
noare. deschisă, escortată de moloci- publicii Populare Polone, re teresele RD.G., a declarat la nuite în relaţii între state e
dreaptă spre salonul oficial clişti, îndreptlndu-se spre re prezentanţi ai poporului frate
Oaspeţilor le sînl prezentaţi şedinţa rezervată oaspeţilor. polonez, de care poporul nos televiziunea R.D.G. Walter gale în drepturi şi indepen
apoi şefii misiunilor diploma al aerogării, în aclamaţiile a La intrarea în Capitală, ca tru este legat printr-o priete R. P. POLONA. - In bazinul cuprifer Glogow, provincia Wro Ulbricht, prim-secrelar al dente unul de celălalt".
tice şj persoanele oficiale ro numeroşi bucureşteni veniţi şi pe slrăz.ile Bucureştiului. nie cu tradiţii istorice, rare a claw este in fază de construcţie o fabrica de acid sulfuric. CC. al PS.U.G, preşedintele Walter Ulbricht a spus de
mâne venite în Intîmpinare. pe aeroport să întîmpine pe zeci de mii de cetăţeni salu dobîndit în anii socialismului IN FOTO : Lucrări de asam blare a aparaturii noii fabrici Consiliului de Stal al RD.G. asemenea : „Atentatul crimi
Tovarăşii Wladyslaw Go- înalţii oaspeţi. Un grup de tă cu căldură şi entuziasm pe amploarea si trăinicia confe de acid sulfuric. „Acorduri de acest gen între nal împotriva soldaţilor sovie
tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi rite de comunitatea orânduirii guvernul R.D.G. şi guvernul tici. care îşi fac datoria de
sentinele la Monumentul So
VIZITĂ PROTOCOLARĂ Wladyslaw Gomulka, aclamă sociale, dc unitatea telurilor vietic din Berlinul occidental,
îndelung pentru prietenia rd-
şi aspiraţiilor
fundamentale.
mâno-polonă, pentru alianţa Aceste manifestări de prie arată cît de periculoasă este
Tov arăşul Nicolae Ceauşescu, nislaw' Trepczynski, şef de şi colaborarea dintre partide tenie şi preţuire dau expresie blicităţii, surse ale poliţiei din format pe ambasadorul Jarring situaţia din Berlinul occiden
secretar general al Partidului secţie la C. C. al P.M.U.P., le, ţările şi popoarele noastre. dorinţei şi hotărîrii poporului Montreal au afirmat că a că guvernul său este dispus să tal datorită activităţii organi
Comunist Român, preşedinte Marian Renke, adjunct de Fluturînd stcgnleţe cu însem român de a (dinei alianţa şi fost descoperită o nouă pistă oplice rezoluţia odoptotă zaţiilor fasciste".
le Consiliului de Stat al Re şef de secţie la C. C. al colaborarea dintre partidele care ar putea duce la aresta miercuri de Adunareo Genera Subliniind, apoi, că părerea
publicii Socialiste România, a P.M.U.P., şi alte persoane ofi nele de stat ale Poloniei şi Si ţările noastre în interesul rea autorilor răpirii ataşatului lă, core prevede prelungirea cu emisă de unii oameni politici
primit, marţi la amiază, la ciale. României, cetăţenii Capitalei ambelor popoare, al cauzei comercial britanic James Cross trei luni a încetării focului şi din Germania occidentală cu
sediul Comitetului Central al Au participat tovarăşii Emil au urat bun venit pe melea- păcii şi socialismului. In urma informaţiilor furni lonseoză un opel părţilor inte privire la existenta unor „re
PC.R, în vizită protocolară, Bodnaraş. Gheorghe Pană, Ilie zate de Bernord Lortie, crestat resate pentru reluarea convor laţii speciale" între R.D.G. şi
pe tovarăşii Wladyslaw Go- Verdeţ, Janos Fazekas, Cor recent, care şi-o recunoscut birilor sub egida reprezentan R.F.G. nu concordă cu reali
rmilka, prim-secretar al Co nelii) Mânescu, ministrul afa Au început convorbirile porticipareo Io răpire. a 'te tului special al secretarului ge tatea. Walter Ulbricht a de
mitetului Central al Partidu cerilor externe, Bujor Almâ- cinci persoane implicate direct neral al O.N.U. clarat că „opinia publică in
lui Muncitoresc Unit Polonez, Şan, ministrul industriei mi ou fost orestnte. printre care ternaţională s-a putut convin
şi Jozef Cyrankiewicz, mem niere şi geologici, Vasile Vlad oficiale româno-poloneze şi un „suspect important''. HANOI. - Agenţia de presă ge că relaţiile dintre R.D.G.
bru al Biroului Politic al CC. şi Ion Florescu, şefi de secţie Eliberarea anunţă că guvernul şi R.F.G., deci între două sta
al P.M.U.P., preşedintele Con la C.C. al P C R., Nicolae Eco- NEW YORK. - Ministrul a Republicii Democrate Vietnam te suverane, trebuie să fie n-
siliului de Miniştri al Repu bescu, adjunct al ministrului preşedintele Consiliului de Ml- facerilor externe al R.A.U., a Hotărît să acorde un ajutor celeaşi ca renlaţiile R.F.G, sau
blicii Populare Polone. afacerilor externe, Tiberiu Pe- niştri al Republicii Populare MONTEVIDEO. - Poliţia u- Mahmud Riad, o avut o nouă de 40 000 tone orez, 4 milioa R.D.G. cu alte state suvera
La întrevedere au luat par Irescu. ambasadorul Republi Polone. Boleslaw Jaszczuk. întrevedere cu Gunnar Jarring, ne metri de ţesături şi 200 tone ne. independente unul de ce
te Boleslaw Jaszcz.uk. Miec- cii Socialiste România la Var membru al Biroului Politic, ruguayană a confirmat luni reprezentantul special al se de medicamente victimelor re lălalt".
seara c j soţia consilierului a-
zyslav Jagielski, Adam Wil- şovia, şi alte persoane ofi secretar al CC. al P.M.U.P.. cretarului general al O.N.U. centelor inundaţii din provin Din declaraţiile tuturor gu
lmann şi Jaromir Ocheduszko ciale. Stat, Gheorghe Pană. mem Mieczyslaw Jagielski. membru mericon Claude Fly, răpit de pentru Orientul Apropiat. Şe ciile septentrionale ale Vietna vernelor europene — a spus
— membrii delegaţiei de par întrevederea a decurs în- bru al Comitetului Executiv, supleant al Biroului Politic al membrii unei organizaţii ile ful diplomaţiei egiptene l-o in- mului de sud. vorbitorul, referîndu-se la
tid şi guvernamentale a Re tr-o atmosferă caldă, priete al Prezidiului Permanent, se CC. al P.M.U.P, vicepreşedin gale, a primit o scrisoare din •problemele securităţii pe con
publicii Populare Polone. Sta- nească. cretar al C.C. al PC.R.,’ Ilie te a! Consiliului de Miniştri, partea acestuia in care anunţă tinent — reiese că, în fond.
Verdeţ, membru al Comitetu Adam Wîllmann. adjunct al că este perfect sănătos şi că PEKIN. - Continuindu-şi vizita in R.P, Chineză, ministrul nu mai există o poziţie prin
Recepfie în onoarea delegaţiei Permanent al C.C. al P.CR, ministrului afacerilor externe. eliberarea sa este aproape. comerţului exterior al României, Cornel Burtică, a sosit cipială împotriva unei confe
Prezidiului
lui Executiv, al
Din surse ale poliţiei s-o oflot
rinţe de securitate europeană.
prim-vicepreşedinte al Consi Jaromir Ocheduszko, ambasa că fiul lui Fly urmează să so marţi ja Pekin. Lo aeroport, el o fost întîmpinat de Li Cian, Există, de asemenea, o concor
dorul Republicii Populare Po
ministrul adjunct al comerţului exterior, funcţionari supe
poloneze liului de Miniştri, Janos Fa- lone la Bucureşti, Stanîslaw sească in Lhuguay pentru o riori din Ministerul Afoce rilor Externe şi Ministerul Comer dantă de păreri potrivit căreia
zekas, membru a] Comitetului Trepczynski, membru supleant negocio cu răpitorii eliberoreo ţului Exterior. Au (ost prezenţi, de asemenea, Aurel Dumo. toate statele europene trebuie
Seara, Comitetul Central al vernului. conducători de insti Executiv al C.C. al P C.R . vi al C.C. al P.M.U.P., şef de sec tatălui său. ombosodorul României lo Pekin, şi membri oi ambasadei. sâ aibă posibilitatea de a par
Partidului Comunisţ Român şi tuţii centrale şi organizaţii cepreşedinte al Consiliului de ţie la C.C. al P M.U.P., Marian In seara aceleiaşi zile, Li Cian a oferit o masă in cinstea ticipa. de la bun început, cu
Consiliul de Miniştri al Repu obşteşti, oameni de ştiinţă, ar Miniştri, Cornelii) Mânescu, Renke, membru supleant al MONTREAL. - Deşi rezulta* oaspetelui român. drepturi egale, 1h lucrările
blicii Socialiste România au o tă şi cultură. membru al C.C. al P.C.R., mi C.C. al P.M.U.P., adjunct de conferinţei, a spus în încheie
ferit o recepţie in onoarea de Au luat parte membrii de nistrul afacerilor externe, Bu şef de secţie la C.C. al P.M.U.P, tu! cercetărilor nu e dat pu re Walter Ulbricht.
legaţiei de partid şi guverna legaţiei de partid şi guverna jor Almăşan. membru a) C C. Wladyslaw Napieraj, director
mentale a Republicii Populare mentale a Republicii Populare al PC.R., ministrul industriei in Ministerul Afacerilor Ex
Polone, condusă de tovarăşul Polone şi alte persoane oficia miniere şi geologiei, Vasile terne.
Wladyslaw Gomulka, prim-se le care însoţesc delegaţia po Vlad şi Ion Florescu, membri Cele două delegaţii s-au in încetarea din viaţa
cretar al Comitetului Central loneză. supleanţi ai C.C. al PC.R., format reciproc asupra reali Constituirea
al Partidului Muncitoresc U şefi de secţie la C.C. al P C.R., zărilor dobîndite de popoare
nit Polonez, şi tovarăşul Jo Au participat, de asemenea, Nicolae Ecobescu. membru su le român şi polonez în dez Uniunii Socialiste
zef Cyrankiewicz, membru al şefi ai misiunilor diplomatice pleant al CC. al P.C R . ad voltarea economiei, ştiinţei şi A GENERALULUI DE GAULLE
Biroului Politic al C.C. al acreditaţi în România şi alţi junct al ministrului afaceri culturii socialiste. în ridicarea a I ineretului din
P.M.U.P., preşedintele Consi membri ai corpului diploma lor externe, Tiberiu Petrescu, bunăstării celor ce muncesc,
liului de Miniştri al Republi tic. ambasadorul Republicii Socia precum şi asupra preocupări R.S. Cehoslovacă francez la luptă pentru eliberarea serie dc acţiuni dc marc impor
cii Populare Polone. La intrarea în sala de recep liste Romănia la Varşovia. lor actuale şi de perspectivă PARIS 10 (Agerpres). — patriei de sub ocupaţia hitleristă, tanţA iu politica Franţei. El pune
Au luat parte tovarăşii ţie a conducătorilor de partid George Marin, director în Mi ale Partidului Comunist Ro PRAGA 10 - Coresponden Luni seara, fostul preşedinte pentru Independenţa şi onoarea capul rAzbolulul din Algeria. Pre
Nicolac Ceauşescu, Emil Bod- şi de stat români şi polonezi nisterul Afacerilor Externe. mân şî Partidului Muncitoresc tul Agerpres. Eugen lonescu, al Franţei. generalul de ei naţională. „Franţa a pierdut o şedintele dc Gaulle întreprinde ac
ţiuni hotArltc pentru Întărirea in
bătălie — a spus el — dar Fran
naraş, Paul Nicnlcscu-Mizil, au fost intonate imnurile de Din partea poloneză au luat Unit Polonez, pentru asigura tronsmite : Lo Progo se des Gaulle, a încetat din viată in ţa nu a pierdut războiul“. dependenţei politice a Franţei,
acesteia dlu
hotârind retragerea
Gheorghe Pană. Virgil Trofin, stat ale Republicii Populare parte Wladyslaw Gomulka, rea progresului multilateral al făşoară în aceste zile confe urina unei crize cardiace la In perioada următoare, de Gaul organismele mllltnrc integrate ale
Ilie Verdcţ, membri şi mem Polone şi Republicii Socialiste prim-secretar al Comitetului construcţiei socialiste. rinţa naţională de constituire reşedinţa sa personală dc la le a desfăşurat o vastă activitate N.A.T.O. şi lichidarea bazelor mi
bri supleanţi ai Comitetului România. Central al Partidului Munci Convorbirile s-au desfăşurat o Uniunii Socialiste o Tinere Coloinbcy Ies licux Eglises pentru organizarea rezistenţei litare străine de pe teritoriu» fran
franceze împotriva ocupaţiei na
Executiv al C.C. al PC.R. Recepţia s-a desfăşurat în- toresc Unit Polonez, Jozef Cy într-o atmosferă prietenească, tului din R S. Cehoslovacă. Lo ziste, pentru eliberarea ţării dc cez. Dc Gaulle a promovat o po
Charles de Gaullc, una din cele
membri ai C.C. al PC.R, ai tr-o atmosferă caldă, priete rankiewicz, membru al Birou de deplină înţelegere, stimă şi conferinţă participă 900 de mai proeminente personalităţi po cotropitori. El creează mişcarea liticA activă pentru asigurarea u
ne! atmosfere dc destindere In re
Consiliului de Siat şi ai gu- nească. lui Politic al C.C. al P.M.U.P.. respect reciproc delegaţi şi peste 400 de invi litice francezo, f.-a născut la Ljl- „Franţa liberă", iar In 194:» con laţiile Internaţionale şl dezvolta
stituie la Alger Comitetul dc eli
taţi din întreaga ţoră. Cort- 1«, la 22 noiembrie ISilO, Intr-o fa berare naţională care, dijpA un rea colaborării intre toate statele
ferinţo ore drept scop crea milie de intelectuali. In 1012. ab- an, sc trAnsformă Iii guvernul lumii, indiferent dr flnpflu|rcii so
Toastul tovarăşului Toastul tovarăşului tineretului cehoslovac, aoIvA ţcoHln militară din Salnt- provizoriu al Republicii France cială, bazată pc principiile inde
rea unei organizaţii unice o
Cyr. Ca tîriâr ofiţer, participă (a
ze. In Franţa, mişcările de rezls-
pendenţei naţionale şl neameste
du-sc pe cîmpul de luptă.
Referatul cu privire lo ac primul război mondial, distingln- icnţA organizate iu Consiliul Na cului in treburile Interne, avanta
ţional al Rezistenţei sprlJlnA pe
jului reciproc.
Nicolae Ceauşescu Wladyslaw Gomulka tivitatea mişcării de tineret şî şcoala din Salnt-Cyr pentru la generalul dc Gaullc. ţei, el a adus o contribuţie Im-
chemat
este
După război
In calitate de preşedinte al Fran
a
Imediat dupA debarcarea trupe
copii şi lo sarcinile
Uniunii
preda isloria militară. In 1924 este
Socialiste o Tineretului o fost numit la statul major al armatei lor aliate in Normandia, genera portanlA la dezvoltarea colaboră
lul dc Gaullc pleacA, la 14 iunie
rii ţării sale cu state socialiste,
Stimate tovarăşe Gomulka, şi cooperării in producţie, în Dragă tovarăşe Ceauşescu, lăţii noastre, vom obţine noi prezentat de J. Varcholik, pre dc pe Rin, apoi ataşat la Consi 1944, in Franţa, iar la 2S august in 1964, Franţa stabileşte relaţii
soseşte tu Parisul eliberat de miş
liul Superior de RAzboi. Se face
Stimate tovarăşe ştiinţă şi tehnică dintre Româ Stimată asistenţă, succese în lupta împotriva im şedintele Consiliului Federal cunoscut in cercurile militare carea dc rezistenţă. diplomatice cu Chloa. De Gaulle.
Cyrankiewicz, nia şi Polonia. Fără îndoială că perialismului, vom crea o ba al organizaţiei de tineret şl prin teoriile sale eu privire la re Adunarea Constituantă, aleasă întreprinde vizite de prietenie In
u.R.s.s. şl Polonia.
Onoraţi oaspeţi, discuţiile pe care Je vom pur Permiteţi-mi să exprim mul ză trainică pentru pacea în copii din R.S. Cehoslovacă. organizarea armatei. Intre cele in noiembrie 1944. confirmă po şe Vizita pe care Charles de Gaul
două războaie publică mal multe
I ta vor oferi prilejul de a ex ţumirile mele cordiale tova lumea întreagă. cărţi şi articole pe teme militare. ful guvernului provizoriu In func lc a făcut-o Iu 1968 In Romănia
ţia sa şi, prin vot unanim, II a-
Este o deosebită plăcere să plora noi posibilităţi şi de a răşului Ceauşescu pentru cu Sîntem convinşi că, în cursul I.a începutul celui de-al doilea cordâ împuterniciri pentru forma a fost un eveniment Istoric pen
vă avem în mijlocul nostru in iniţia noi acţiuni în vederea vintele prieteneşti adresate vizitei noastre în România, război mondial, la cinci zile după rea guvernului. tru adtncirea raporturilor dc prie
tenie dintre poporul român şl po
această seară şi sâ vă adre intensificării colaborării reci partidului, guvernului şi po vom efectua un schimb util Reformă agrară in I invadarea Belgiei şl Olandei, co In ianuarie 1946, nrobţintnd uni porul francez, pentru dezvoltarea
lonelului de Gaullc i se încre
sez., în numele Comitetului proc avantajoase româno-po porului nostru, precum şî Po de păreri în domeniul colabo dinţează comanda unei divizii dc tatea dc acţiune pe care o con colaborării multilaterale economi
Central al Partidului Comu loneze. O contribuţie de cea loniei populare. rării noastre bilaterale şi a al Yemenul de Sud I care blindate ; sub comanda lui sidera necesară pentru înfăptui ce, politice, tehnice, ştiinţifice,
generalul
rea programului său,
nist Român, al Consiliului de mai mare importanţă în evo Am primit cu satisfacţie in tor probleme care interesează dc Gaullc, divizia blindată respin de Gaullc demisionează şl pleacA culturale dintre România şl Fran
Stat şi al guvernului Repu luţia de viilor a relaţiilor vitaţia de a efectua o vizită în în mod vita] ţările noastre. Ne ADEN 10 (Agerpres). — j ge un atac german In apropiere la Colombey Ies Dcux Eglîscs. ţa, pe baza principiilor deplinei
blicii Socialiste România, al multilaterale şi a prieteniei ţara dumneavoastră, în-cursul ' bucurăm că vom putea vizita Consiliul Prezidenţial al j de Laon. Este avansat, la virsta In Iunie 1938, la chemarea pre cgalilAţi In drepturi, a stimei sl
avantajului reciproc.
de 49 de ani, general de briga
întregului nostru popor, un dintre popoarele şi ţările căreia vom semna noul Tra unele întreprinderi industriale Republicii Populare a Ye- ! dă, fiind cel mai iluăr general şedintelui R. Coty, generalul dc La 28 aprilie 1969, după referen
Gaulle formează ultimul guvern
cald salut tovărăşesc. Mani noastre va aduce fără îndo tat de prietenie, colaborare şî din ţara dumneavoastră şi să menului de Sud a promul- \ din armata franceză. In iunie al celei dc-a IV-a Republici, fiind dumul asupra reformei regionale
festările de simpatie şi cor ială Tratatul de alianţă şi a asistenţă mutuală dintre Re ne întîlnim cu muncitorii ro gal o lege cu privire la rc- j 1940 este numit subsecretar de investit dc Adunarea Naţională ca şl Senatului, generalul de Gaulle
dialitate cu care populaţia sistentă mutuală pe care îl publica Populară Polonă şi mâni, ingineri şi activişti eco forma agrară, în virtutea i stat la ¡Ministerul ApArârii Naţio preşedinte al Consiliului de Mi a renunţat la exercitarea funcţiei
de preşedinte al Republicii Fran
niştri. In decembrie 195* este ales
nale şi al Războiului. I» cabine
Bucureştiului v-a întîmpinat vom semna în aceste zile. Republica Socialistă România. nomici. a căror muncă creează căreia toate bunurile şi te- j tul lui Paul Reynaud. preşedintele celei dc-a V-a Repu ceze.
astăzi, dragi oaspeţi, sînt o Preocuparea pentru întări Cei 20 de ani care s-au scurs bogăţiile materiale ale ţării renurile aparţinînd sultani- j La scurt limp după capitularea blici Franceze, funcţie pe care o In aceste 2ile, poporul român
vie expresie a sentimentelor rea prieteniei şi colaborării de la încheierea primului no$- dumneavoastră. Vizita şi con lor, emirilor, şeieilor şi mi- ; Franţei, generalul dc Gaulte plea deţine timp dc zece ani şl Jum ă ImpArtăşcşic durerea opiniei pu
tate fAră întrerupere.
de prietenie şi stimă recipro cu Polonia se înscrie in an tru tratat de alianţă au con vorbirile noastre vor contri niştrilor vechiului regim j că la Londra, unde pronunţă la In aceastA înaltă funcţie, ge blice din Franţa, care a pierdut
radio cunoscutul „Apel din 18 Iu
pe unul dintre cei mal proemi
că ce leagă popoarele român samblul politicii externe a ţâ stituit o perioadă de marî suc bui în mod sigur la adîncîrea sînt confiscate de către stal. I nie“, prin care cheamă poporul neralul dc Gaullc întreprinde o nenţi oameni politici al săi.
şi polonez, o ilustrare a nă rii noastre de dezvoltare a cese în toate domeniile vieţii continuă a relaţiilor priete Sînt transferate, de aseme- j
zuinţei ţârilor noastre socia relaţiilor frăţeşti cu toate ţă sociale, economice şi culturale neşti dintre Polonia şi Româ nea, în proprietatea stătu- i
liste de a consolida continuu rile socialiste. România dez ale ambelor noastre ţâri, o pe nia. lui terenurile care au fost ;
colaborarea lor multilaterală. voltă colaborarea economică, rioadă de dezvoltare favorabi Doresc sâ exprim convinge distribuite de precedentul j
Sinlem bucuroşi să consta politică, militară, lehnico-şti- lă a colaborării polono-româ- rea că noul tratat pe care îl regim ţn perioada octom- j MOSCOVA. - Gu ţiul aerian ol U.R.S.S. vedere regretele expri ture D, Deneli - o a
tăm şi cu această ocazie că inţifică şi culturală cu ţările ne. In condiţiile construcţiei vom semna va inspira dezvol brie 1967 — martie 19G0 j vernul sovietic a hotă- la 21 octombrie 1970, mate de guvernele vut loe lo írontíera so-
relaţiile dintre Romănia şi membre ale C.A.E.R., cu sta socialiste, prietenia polono- tarea continuă a colaborării în Legea cu privire la refor- \ rît să nu defere justiţi venind din Turcia. A- S U.A. şi lurciei. Pre vielo-turcá, ¡n 2Íuo de
Polonia — cu tradiţii înde tele participante la Tratatul romănă a găsit posibilităţi u producţie, ştiinţă, tehnică şi ma agrară stabileşte, totoda- j ei, ci să se limiteze Io nunţînd această ştire, darea militarilor aflaţi 10 noiembrie, oro 7 $¡
lungate în trecutul celor do de la Varşovia, cu toate ţă tile de dezvoltare şi s-a trans cultură, va promova dezvolta tă, o limită a proprietăţii j expulzoteo celor trei agenţia TASS preci la bordul avionului o- 45 de minute. oro
uă ţări, şi care au ca funda rile socialiste, militează neo format într-o directivă traini rea favorabilă a Poloniei popu agricole personale. ; militari americani şi a Moscovei Persoonele
ment durabil comunitatea o- bosit pentru întărirea coeziu că a politicii partidelor şi sta lare şi a României socialiste Se prevede. în acelaşi j militarului turc, care zează că hotărîrea o meriean „U-S" - gene Indicate au fost pre
rînduirii sucial-politice, a as nii şi unităţii sistemului so telor noastre. Putem să con şi va constitui o contribuţie timp, înfiinţarea unor coo- | s-au oflot lo bordul o- fost adoptată pe bazo ralii americonî E. P. date camisarului de
piraţiilor şi ţelurilor funda cialist mondial. statăm că colaborarea noastră importantă Ia întărirea coeziu perative pe terenurile in- ] vîonului omerican ce a unor cercetări minu Scherer şi C.M. Mc frontierá ture din zona
mentale. lupta pentru trium Acţionăm, în, acelaşi timp, în domeniul politic, economic, nii mişcării comuniste şi mun trate în proprietatea stătu- i pătruns ilegal în spa ţioase şi avîndu-se în Warrie, şi colonelul Kors.
ful socialismului şi păcii — pentru lărgirea legăturilor cu tehnico-ştiinţjfic şi cultural a citoreşti internaţionale. Dorin lui, beneficiarii urmînd să i
cunosc o largă dezvoltare pe toate ţările lumii, fără deose duce foloase reciproce şi ser ţa noastră comună este ca a fie muncitorii agricoli.
plan politic, economic, ştiin bire de orînduire social- veşte'bine intereselor ambe cest document pe care îl vom
ţific şi cultural, în folosul şi polilică. La temelia re lor popoare şi ţâri. semna să se transforme în-
interesul ambelor noastre laţiilor cu toate statele a- Legăturile de cooperare tr-un factor creator în reali
popoare, al cauzei celor ce şezâm principiile independen multilaterală unesc, de ase zarea acestor scopuri.
muncesc dc pretutindeni. ţei şi suveranităţii naţionale, menea, Polonia şi România în In numele delegaţiei noas Salvador Allende despre direcţiile principale ale
Poporul nostru este anRajat egalităţii în drepturi, neames cadrul statelor socialiste mem
tre, vâ mulţumesc încă o da-
cu toate forţele in vastul pro tecului în treburile interne, bre ale CAER. Ritmul mereu • tă în mod cordial pentru ospi
gram de dezvoltare a forţe avantajului reciproc crescînd de industrializare şi talitatea şi primirea călduroa
lor de producţie, a ştiinţei şi Constatăm cu satisfacţie că modernizare a economiei şi să, care constituie o dovadă a
culturii, de construire a so în viaţa politică europeană se progresul tehnic care se dez vitalităţii alianţei dintre po politiei i interne şi externe a guvernului chilian
cietăţii socialiste multilateral dezvoltă curentul favorabil voltă in mod dinamic nece poarele şi statele noastre ş! vă
dezvoltate, trasat de Congre pregătirii şi ţinerii conferin sită perfecţionarea şî adînci- urez, dragi tovarăşi şl prieten!,
sul al X-lea a) Partidului Co ţei genernl-europene care ar SANTIAGO DE CHILE 10 centrul activităţii externe a îşi începe mersul său demo gem spre socialism pe drumul
munist Român. Veţi avea pri putea constitui un moment de rea formelor colaborării reci dumneavoastră, întregului po (Agerpres). — Preşedintele guvernului chilian trebuie să cratic spre socialism, pe pro democraţiei, pluralismului ş\
proce
Colaborarea statelor
por român, noî realizări
în
lejul. stimaţi oaspeţi, ca în seamă în procesul de întări socialiste in cadrul CAER con construcţia socialismului, pre Republicii Chile, Salvador Al se afle colaborarea strînsâ cu pria sa cale, care se bazează libertăţii politice. Acesta es
timpul vizitei dumneavoastră, re a securităţii şi păcii pe stituie o pîrghie indispensabi cum şi noi succese în lupta lende, a expus intr-un inter ţările latino-americane". Re pe tradiţiile şi relaţiile sale. te. intr-un cuvînt, drumul
intîlnindu-vă eu oameni ;u continent. lă a creşterii continu e a for noastră comună pentru pace viu acordat trimisului special laţiile cu Cuba — a spus el Vom construi socialismul nostru, chilian, de transfor
muncii din tara noastră, sâ România, ca şi celelalte ţări al cotidianului iugoslav „Po — vor fi restabilite ,,într-un treptat, a arătat el. prin mare radicală a societăţii".
cunoaşteţi preocupările şi iubitoare de pace, este profund ţei lor economice şî întăririi şi socialism. litika" direcţiile principale a moment pe care îl vom apre transformarea revoluţionară întrebat despre consecinţe
munca lor, prefacerile înnoi interesată în înlăturarea întregii comunităţi, socialiste. Ridic acest pahar pentru le politicii interne şi externe cia oportun, dar fără tergiver a societăţii, credincioşi proce le actului de naţionalizare a
toare care an loc în România, focarelor de război existente Tarile noastre, legate prin dezvoltarea continuă a priete a guvernului său şi conside sări. Nu ascundem că de Cu deului democratic. Putem fi supra relaţiilor dintre Chile
niei şi colaborării dintre Re
în modul dc trai al maselor azi in lume, precum şi a tu tratate de alianţă şi unite prin publica Populară Polonă şi raţiile saie cu privire la dez ba ca şi de celelalte popoare şi fericiţi şi mîndri. a conti şi Statele Unite, preşedintele
Tratatul dc la Varşovia, duc o
populare turor surselor de încordare şi politică de întărire a păcii şi Republica Socialistă România, voltarea internă ulterioară a revoluţionare care luptă pen nuat Allende. că Chile por Allende şi-a exprimat speran
tensiune care exercită o in
In tara noastră sînt cunos fluentă negativă asupra at securităţii pe continentul nos pentru unitatea ţârilor socia tării. „Sîntem o tară inde tru libertate şi progres ne neşte spre socialism evitind ţa că nu vor interveni greu
cute şi se bucură de preţui mosferei politice internaţiona tru. Constatăm cu satisfacţie liste spre binele cauzei păcii şt pendentă. mică şi subdezvol leagă multe sentimente de so războiul civil şi vărsarea sîn- tăţi. „Dorim cele mai bune
re realizările importante do le. periclitînd interesele păcii că această politică aduce în socialismului, pentru Comite tată, care doreşte pace şi lidaritate. Sîntem conştienţi gelui frăţesc, deoarece s-a do relaţii cu toate târîle. pe baza
bîndite de poporul polonez, In încheiere, aş dori, sti ultima perioadă rezultate, vi lui Central al Partidului Co coexistenţă cu toate statele“, de uriaşa importanţă istorică vedit puterea şi capacitatea egalităţii şî respectului reci
sub conducerea Partidului maţi oaspeţi, să reafirm con zibile în domeniul normaliză munist Român şi secretarul a declarat preşedintele Sal a revoluţiei cubaneze pentru instituţiilor democratice exis proc, şi. desigur, şi cu Statele
Muncitoresc Unit Polonez. în vingerea că vizita dumnea rii relaţiilor europene. Nu în general al partidului, tovară vador Allende- „Dorim sâ acest continent Credem că tente şi a fost respectată do Unite ale Amerieii. Trebuie
făurirea unei economii mo voastră în România va marca cape nici o îndoială că, întărind şul Nicolae Ceauşescu, pen contribuim la consolidarea pă reluarea relaţiilor cu Cuba rinţa majorităţii care cere o să spun — a arătat Allende
derne, în creşterea nivelului un moment important în dez unitatea ţârilor socialiste pe tru sănătatea dumneavoastră, cii. la lupta dreaptă a ţări este necesară în interesul pă schimbare radicală a societă — că din partea noaslră nu
de trai al oamenilor muncii, voltarea relaţiilor noastre baza principiilor internaţiona dragi tovarăşi şi prieteni, pen lor în curs de dezvoltare si. cii şi al celor două ţâri. Tn ţii. Forţele noastre republica vor exista piedici în calea co
in edificarea noii nrînduiri prieteneşti. în promovarea co lismului proletar şi sporind tru prosperitatea poporului în consecinţă, sâ promovăm acelaşi timp, am spus şi re ne au reuşit din nou ea. res- laborării, dar trebuie sâ se
socialiste laborării şi cooperării multi forţele economice ale comuni- român ! o politică externă activă". EI petăm că revoluţia cubaneză pectînd şi utilizând tradiţiile înţeleagă că Chile nu va ac
Succesele pe care le obţin laterale româno-poloneze, în a precizat apoi că în relaţiile a avut drumul ei şi că cea şi instituţiile democratice, să ţiona împotriva Amerieii. ci
popoarele noastre în înflori interesul celor două ţări şi pe care Chile le va întreţine chiliană îl are pe al ei pro nu renunţe niciodată la ţe pentru Chile. Vom respecta
rea patriilor lor reprezintă o popoare, a) cauzei socialis Depunerea unei coroane de flori cu toate statele lumii, indife priu. diferit Fiecare revoluţie lurile de bază, să adapteze ac toate contractele noastre. Sin-
contribuţie importantă )n în mului si păcii în lume. rent de orinduirea lor socia poate sâ înveţe de la alta şi ţiunea lor la realitatea noas tem gata sâ colaborăm pe
tărirea sistemului mondial so Permîteţi-mi sâ ridic paharul lă şi politică, guvernul său va aici trebuie sâ se facă şî maî tră istorică şi să găsească dru
cialist. la cauza generală a în sănătatea tovarăşului Go- „cere respectarea principiilor mult simţite prezenta şi gla mul lor spre victorie. In acest plan economic cu S.U.A. In
păcii şi progresului în lumea nuilka : în sănătatea tovară Delegaţia de partid şi guver P.M.U.P., preşedintele Consi autodeterminării, neinterven sul naţiunilor latino-nmerica- fel, a precizat Allende. Chile tr-un cuvînt, viitoarele rapor
contemporană şului ‘Cyrankiewicz ; în sănă namentală a Republicii Popu liului de Miniştri al Republicii ţiei şi suveranităţii tuturor ne“ a arătat lumii că. în anumite turi nu depind de noi şî sîn
tem cata sâ
contribuim la
Totodată, dezvoltarea dina tatea tuturor oaspeţilor noş lare Polone, condusă de tova Populare Polone, a depus o ţărilor. Tată de ce. a arătat Vorbind despre însemnăta condiţii este posibil ca mişca dezvoltarea relaţiilor egale,
mică a economiei ţărilor tri : pentru prietenia şi cola răşii Wladislaw Gomulka. coroană dc flori la Monumen el. vom stabili la momentul tea victoriei mişcării de stin rea anticapitalistă sâ ajungă
noastre, progresele înregistra borarea multilaterală dintre prim-secretar al Comitetului tul eroilor luptei pentru li oportun relaţii cu Republica gă în alegerile prezidenţiale Ia putere prin alegeri libere sâ evităm incidentele Nu vom
bertatea poporului şi a patriei,
te în industrie şi în celelalte partidele, ţările şi popoarele Central a Partidului Munci Populară Chineză, Coreea de care an avut loc recent şi de sî sâ obţină respectarea do face concesii în realizarea
domenii dc activitate au per noastre ; pentru triumful cau toresc Unit Polonez şi Jozef pentru socialism nord, Republica Democrată spre sensul politicii interne a rinţei poporului.. Plecăm de programului nostru. Am dori J
mis diversificarea schimburi zei socialismului, păcii şi prie Cyrankiewicz, membru al Bi (Agerpres) Germană, Vietnam". Preşedin guvernului său. preşedintele la realităţile noastre şî cre ca Washingtonul sâ înţeleagă
lor şi extinderea colaborării teniei între popoare ! roului Politic al CC. al tele a subliniat apoi că „în Allende a declarat că „Chile dem că este posibil să mer acest lucru".
TTT
Redacţia şi admînîilrcţia ziarului: Deva, itr. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane : 12317 fi 11588. Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva, 44065