Page 37 - Drumul_socialismului_1970_11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
I V
-%
?

■ Intervenţie românească

în Comitetul pentru proble­

mele politice şi de securitate

al Adunării Generale a U.N.U. j

B Uniunea Egipt-Libia-

Sudan

■ Curier

ANUL XXII. Nr. 4929 JOI 12 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI rftttn ttn irn irn ttrw itrtffrw n frm rtttn irm rn ww/w/»

VIZITA IN ŢARA NOASTRA

A DELEGAŢIEI DE PARTID

Ne găsim in preajma înche­ un premiu II in valoare de
ierii unui cincinal, a unei e­ 200 lei
tape de o deosebită bogăţie Concurs cu tema un premiu III în valoare de
de realizări, de fapte, de creş­ 100 lei Ş l GUVERNAMENTALE A REPUBLICII
teri, de trăiri - părţi constitu­
tive ale marii opere de edificare PENTRU ARTICOLE :
multilaterală a orinduirii noas­ C i un premiu I in valoare de
avem in faţă un viitor plan „Oamenii de lingă noi un premiu II in valoare de POPULARE POLONE
tre socialiste. In acelaşi timp, 500 lei
cincinal, pe care-l vrem mai 400 lei
plin de succese ; în anii lui un premiu III in valoare de
vom transpune in viaţă măre­ 300 lei pra stadiului actual al relaţii­ Vizita în tara noastră a de­
ţul program stabilit de Con­ In uriaşul front al muncii so­ lităţile judeţului. Se poate scrie PENTRU REPORTAJE : Continuarea convorbirilor lor româno-poioneze, relaţii legaţiei de partid şi guverna­
gresul al X-lea al partidului, cialiste, pentru împlinirea cu- despre faptele de muncă, de­ un premiu I in valoare de care cunosc o largă dezvolta­ mentale a Republicii Popu­
de făurire a societăţii socialis­ vintuluî partidului. spre abnegaţia şi hărnicia ce 500 lei re pe plan politic, economic, lare Polone, condusă de tova­
te multilateral dezvoltate pe se depun pentru îndeplinirea un premiu II in valoare de ştiinţific şi cultural, în folo­ răşii Wladyslaw Gomulka,
pâmintul României. Ca martori şi participanţi exemplară a sarcinilor, despre 400 lei oficiale româno-poioneze sul şl interesul ambelor po­ prim-secretar a! Comitetului
însufleţiţi in muncă de viito­ activi la epopeea edificării so­ un premiu III in valoare de poare, al cauzei socialismului Central al Partidului Munci­
rul luminos, mindri de tot ceea cietăţii socialiste multilateral iniţiativele întreprinse Ia fie­ 300 lei şi păcii. S-au discutat, de a­ toresc Unit Polonez, şl Jozef
ce am făcut sub conducerea dezvoltate, avem datoria de a care loc de muncă, despre via­ La Consiliul de Stat au Populare Polone la Bucureşti, semenea, probleme privind e­ Cyrankiewicz, membru al Bi­
partidului, hotârîţi şi fermi să consemna - şl prin cuvintul ţa colectivităţilor, cit şi despre PENTRU FOTOGRAFII: continuat miercuri dimineaţa Stanlslaw Trepczynski, mem­ voluţia în viitor a relaţiilor roului Politic al C. G. aî
îndeplinim exemplar sarcinile scris - implinirile, creşterile, au- oamenii care ne sint apropiaţi un premiu I în valoare de convorbirile oficiale între de­ bru supleant al C.C. al dintre România şi Polonia, ex- P.M.U.P., preşedintele Consi­
ce revin judeţului Hunedoara todepăşirile, reloţiile noi din prin muncă, ţeluri, afinităţi 200 lei legaţia de partid şi guverna­ P.M.U.P., şef de secţie la C.C. primîndu-se dorinţa comună liului de Miniştri al Republi­
colectivitatea în care muncim, profesionale etc. cii (Populare Polone, s-a des­
din programul adoptat de Personalitatea comuniştilor, un premiu II in valoare de mentală a Republicii Socialis­ a] P.M.U.P., Marian Renke, de a extinde colaborarea şl
Congresul al X-lea, ne anga­ sentimente, confruntări de con­ 150 lei te România şi delegaţia de membru supleant al C.C. al cooperarea multilaterală, de făşurat şi în cea de-a doua zi
jăm plenar să cinstim împlini­ ştiinţă, de etică, adică tot ceea conştiinţa care le conferă un un premiu III in valoare de partid şi guvernamentală a P.M.U.P., adjunct de şef de a adînci prietenia româno-po- sub semnul aceleiaşi primiri
rea unei jumătăţi de secol de ce este semnificativ pentru o mod deosebit de afirmare in 100 lei Republicii Populare Polone. secţie la C.C. a) P.M.U.P. Wla- lonâ. călduroase pe care populaţia
colectivitate, activitatea orga­
la înfiinţarea Partidului Comu­ frescă veridică a zilelor noas­ nizaţiilor de partid pentru mo­ PENTRU DESENE : Din partea română, la con­ dyslaw Napîeraj, director în Convorbirile s-au desfăşurat Capitalei a fâcut-o încă de la
nist Român, cu fapte care să tre. bilizarea şi organizarea mase­ vorbiri au participat tovarăşii: Ministerul Afacerilor Externe. într-o atmosferă prietenească, sosire solilor poporului polo­
ridice prestigiul meleagurilor la indicaţia biroului Comi­ un premiu I în valoare de de deplină înţelegere, stimă nez.
Cele două părţi au efectuat
hunedo rene, al locuitorilor lor. tetului judeţean de partid, re­ lor de oameni ai muncii hu- 400 lei Nicolae Ceauşescu, secretar un larg schimb de păreri asu­ şi respect reciproc. (Continuore In pag. o 4-a)
general al Partidului Comunist
nedoreni pentru întîmpinarea
Pentru oamenii muncii din dacţia ziarului „Drumul socia­ gloriosului eveniment din via­ un premiu II in valoare de Român, preşedintele Consiliu­
judeţul nostru, ca pentru în­ lismului" iniţiază, in perioada ţa partidului şi poporului nos­ 300 lei lui de Stat al Republicii Socia­
tregul popor, acest eveniment 1 decembrie 1970 - 1 Mai tru, constituie, de asemenea, un premiu III in valoare de liste România, Emil Bodnaraş,
de însemnătate istorică consti­ 1971, un larg concurs pentru teme care, bine realizate, au 200 lei. membru ai Comitetului Exe­
tuie Izvor nesecat de noi Izbinzi toţi cititorii, corespondenţii şl un însemnat rol educativ. Scrisorile vor fi trimise prin cutiv, al Prezidiului Perma­ Conducătorii dc partid şi de stat au prezentat
in muncă. Comuniştii, toţi colaboratorii ziarului. Subiecte­ poştâ sau aduse personal la
oamenii muncii - mineri şi si* le Informaţiilor, articolelor, re­ Cele mai valoroase informa­ redacţie, strada Dr. Petru Gro­ nent al C.C. a) PC.R., vice­
derurgişti, constructori şi ener- portajelor ca şl ale fotografii­ ţii, articole, reportaje, fotogra­ za, nr. 35, etajul II, şi vor preşedinte al Consiliului de
geticieni, ţărani cooperatori şf lor şi desenelor ce pot fi tri­ fii, desene vor fi premiate în purta menţiunea „Pentru con­ Stat, Gheorghe Pană, membru
al
al Comitetului Executiv,
intelectuali - români, maghiari, mise ziarului sînt cele pe care bani şi obiecte, astfel : curs". Participanţii sînt rugaţi Prezidiului Permanent, secre­ condoleanţe însărcinatului cu afaceri ad-interim
germani şi de alte naţionalităţi, le oferă munca, viaţa, activi­ PENTRU INFORMAŢII > a indica pe plic numele şi pre­ »
se simt angrenaţi cu toate for­ tatea productivă şi spirituală un premiu I în valoare de numele, locul de muncă, func­ tar al C.C. a) P.C.R., Ilie
ţele şi capacitatea creatoare de zi cu zi, din toate loca­ 300 lei ţia, adresa. Verdeţ, membru a) Comitetu­
lui Executiv, al Prezidiului
Permanent al C.C. al P.C.R.. al Franţei la Bucureşti, in legătură cu încetarea
prim-vicepreşedintc al Consi­
P len ara extrao r­ liului de Miniştri, Janos Faze-
kas. membru al Comitetului
Executiv al C.C. al P.C.R., vi­
20000 tone oţel peste plan dinara a Consiliului cepreşedinte a) Consiliului de din viată a generalului Charles de Gaulle
‘Miniştri, Corneliu Mânescu,
membru al C.C. al P.C.R., mi­ Miercuri la amiază, tovară­ tin Stâlescu, secretar a] Con­ tului lui Charles de Gaulle $i
Bătălia oţelarilor hunedoreni pentru realizarea unei pro­ nistru) afacerilor externe. Bu­ şul Nicolae Ceauşescu, secre­ siliului de Stat, şi Corneliu au semnat în cartea de con­
ducţii de peste 3 milioane tone de oţel in acest an final Central al U«G*SLR* jor Almâşan, membru al C.C. tar genera) al Partidului Co­ Mânescu, ministrul afacerilor doleanţe.
al cincinalului marchează, în aceste iile de noiem­ al P.C.R.. ministrul industriei munist Român, preşedintele externe, au exprimat condo­ De asemenea, a prezentat
brie, un succes de prestigiu - elaborarea a 20 000 tone miniere şi geologiei, Vasile Consiliului de Stat a] Repu­ leanţe la sediu) ambasadei condoleanţe tovarăşul Stefan
de oţel Martin şi electric peste prevederile planului. Vlad şi Ion Florescn, membri blicii Socialiste România, îm­ însărcinatului cu afaceri ad- Voitec, preşedintele Marii A-
Contribuţia hotâritoare la obţinerea acestui succes re­ In zilele de 10 şi 11 noiem­ at importantele sarcini ce re­ supleanţi al C.C al P.C.R., şefi preună cu tovarăşii Ilie Ver- interim a) Franţei la Bucu­ dunărl Naţionale.
marcabil revine colectivului oţelâriei Martin nr. 2. Prin brie au avut Joc la Bucureşti vin sindicatelor pentru înde­ de secţie la C.C. a] P.C.R., Ni­ deţ, prim-vicepreşedinte al reşti. Bernard Dejean de la ☆
extinderea utilizării oxigenului ca intensificator în proce­ lucrările Plenarei extraordina­ plinirea de către fiecare între­ colae Ecobescu. membru su­ Consiliului de Miniştri, Janos Batic, în legătură cu înceta­ Au mal pi-ezentat condo­
sul de elaborare, întreţine rea mai bună a cuptoarelor şi re a Consiliului Central al U­ prindere a planului de stat pe pleant al C.C. al P.C.R., ad­ Fazekas, vicepreşedinte a) rea din viaţă a generalului leanţe şefi ai unor misiuni di­
perfecţionarea activităţii la turnare, aici se obţin în acest . niunil Generale a Sindicate­ anul 1970, a planului cincinal, junct al ministrului afacerilor Consiliului de Miniştri. Ma­ Charles de Gaulle. fost pre­ plomatice acreditaţi In Repu­
an Indici de utilizare de peste 10 tone de oţel pe metru lor din România, la care au la totl indicatorii, precum şl a externe, Grigore Bârgâoanu, nea Mânescu. vicepreşedinte şedinte al Republicii France­ blica Socialistă România şl
pătrat de vatrâ şl zl calendaristică. Se remarcă faptul luat parte membrii şi mem­ angajamentelor asumate în în­ vicepreşedinte al Comisiei al Consiliului de Stat. Iosif ze alţi membri al corpului di­
că, paralel cu utilizarea intensivă a cuptoarelor, aici s-au brii supleanţi ai Consiliului trecerea socialistă, pentru în­ guvernamentale de cola­ Banc. Mihai Marinescu şi Ion Conducătorii de partid şi plomatic.
obţinut succese importante In reducerea consumului de Central, preşedinţi ai consilii­ făptuirea măsurilor stabilite borare şi cooperare eco­ Pâţan. vicepreşedinţi ai Con­ de stat au păstrat un» moment
moţai şl îmbunătăţirea calităţii oţelurilor. lor judeţene ale sindicatelor, de partid în vederea ridicării nomică şi tehnică. Tiberiu siliului de Miniştri, Constan- de reculegere în fata portre- (Arerpres). i
cadre cu munci de răspun­ continue a nivelului de trai Petrescu, ambasadorul Repu­
dere din aparatul Consiliului al poporului. Preşedintele blicii Socialiste România la
Central şi al Uniunilor sindi­ Consiliului Central a insistat Varşovia, George Marin, di­ Reprezentantul personal al preşedintelui
catelor pe ramuri profesiona­ asupra necesităţii îmbunătăţi­ rector în Ministerul Afacerilor
LA E.M. DEVA le, reprezentanţi ai presei. rii stilului şi metodelor de Externe Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Emil Bodnaraş,
muncă ale sindicatelor, creş­
Plenara a dezbătut şi apro­
bat Raportul cu privire la ac­ terii exigenţei, răspunderii şi Din partea poloneză au luat
tivitatea desfăşurată de sin­ competenţei tuturor organelor parte tovarăşii Wladyslaw Go-
tetului Central al Partidului a plecat la Paris pentru a participa la cere­
mulka, prlm-sccretar al Comi­
sindicale in vederea participă­
MERSUL DE LA SINE dicate şi sarcinile acestora în rea programului de făurire a Muncitoresc Unit Polonez, Jo-
rii lor maî active la înfăptui­
actuala etapă de dezvoltare a
ţârii noastre La discuţii au
al moniile funerare ale generalului Charles de Gaulle
luat cuvîntu) numeroşi parti­ societăţii socialiste multilate­ zef Cyrankiewicz. membru al
Biroului Politic al C.C.
cipanţi. ral dezvoltate. P.M.UP, preşedintele Consi­
NU POATE DIMINUA rea Congresului Uniunii Gene­ torul a asigurat conducerea liului de Miniştri a) Republicii la, plecînd Ia Paris, reprezen­ prlm-adjunct al ministrului de la Batie, şi alţi membri ai
In numele plenarei, vorbi
la Bucureşti, Bernard Dejean
Plenara a hotârît convoca­
Miercuri a părăsit Capita­
afacerilor externe, şi Constan­
rale a Sindicatelor din Româ­ partidului, personal pe tova Populare Polone. Boleslaw tantul personal al preşedinte­ tin Flitan, ambasadorul Româ­ ambasadei.
Jaszczuk. membru al Birou­
nia în a doua jumătate a lu­ răşul Nicolae Ceauşescu, că lui Politic, secretar al C.C. al lui Consiliului de Stat şl .Re­ niei la Paris. La sosire, pe aeroportul Le
★
sindicatele sînt hotârîte să de
R ÂMlNEREA tN URMĂ nii martie 1971. pună toate eforturile pentru P.M.U.P., Mieczyslaw Jagiels- publicii Socialiste România. Otopenî, au fost prezenţi Ma­ Bourget, delegaţia a fost în­
pe aeroportul
La plecare,
Nicolae Ceauşescu, tovarăşul
In încheierea lucrărilor ple­
kl, membru supleant al Birou­
a-şi aduce o contribuţie spori­
tâmpinată de Y von Bourges,
Emil Bodnaraş, vicepreşedin­
nea Mânescu, vicepreşedinte
narei, a luat cuvîntu! tovară­
şul Florian Dănălache, mem­ tă ja înfăptuirea măreţului lui Politic al C.C. al P.M U.P, te al Consiliului de Stat. pen­ al Consiliului de Stat. pre­ secretar de stat la Ministerul
Exploatarea minieră Deva, că aşa s-a procedat, directo­ bru al Comitetului Executiv program de înflorire a Româ­ vicepreşedinte al Consiliului tru a participa Ia ceremoniile şedintele Consiliului Econo­ Afacerilor Externe al Franţei,
care din acest an are în sub­ rul tehnic ne-a prezentat a­ niei socialiste elaborat de de Miniştri. Adaln Willmann. funerare ale generalului Char­ mic, şi Vasile Gliga, adjunct reprezentantul preşedintelui
ordine, ca secţie de produc­ ceste măsuri. Am notat şi noi al C.C. al PC.R., preşedinte­ Congresul al X-lea al P.C.R. adjunct al ministrului afaceri­ les de Gaulle, fost preşedinte al ministrului afacerilor ex­ Georges Pompidou. Au fost de
ţie, şi mina Muncelu Mic, a cîteva dintre ele Este vorba, le Consiliului Central al lor externe. Jaromir Ochedusz- al Republicii Franceze. Tova­ terne. faţă membri ai Ambasadei
acumulat importante minu­ în primul rînd, de aplicarea U.G.S R. Vorbitorul a sublini- (Agerpres) ko, ambasadorul Republicii răşul Emil Bodnaraş este în­ Erau de fată însărcinatul cu României la Paris.
suri la producţia de metale unor noi metode de exploata­ soţit de George Macovescu, afaceri ad-interim al Franţei (Agerpres).
neferoase. Astfel, planul pe re de mare productivitate Ia
primele 10 luni a fost reali­ mina Deva. care urmăresc
zat în proporţie de 85,3 la mărirea producţiei de mine­
sută la cupru, 89,1 la sută la reu cuprifer. S-a recurs, de
plumb şl 86 la sută pentru asemenea, la o îmbunătăţire
zinc. Cauzele care au adus a aprovl7.lonârll cu materiale Apa potabilă Pină la rezolvarea de perspectivă
exploatarea în această situa­ a locurilor de muncă din '
ţie economică de loc favorabi­ subteran, precum şi a trans­
lă sînt cunoscute. Mina Deva portului din abataj pînă la
a avut necazuri în cursul pri­ uzina de preparare. Peotru în municipiul
mului semestru, perioadă în secţia Muncel, unele din mă­ ■ g~ V ■
care planul de producţie la surile preconizate vizează, în
cupru a fost realizat doar în principal, îmbunătăţirea teh­ o mai buna gospodărire
proporţie de 74,8 la sută. La nologiilor de extracţie pentru D eva
Muncel, punctul nevralgic atragerea în procesul de pre­
l-ar constitui slaba concentra­ lucrare a unor minereuri cu
ţie a metalului din minereul . conţinuturi cît mai bogate.
existent atît In zona centra­ Astfel, se mizează pe începe­ In urmă cu doi ani, atunci tind s-n dat in exploatare Care sint nevoile municipiului şi posibilităţile practic nu se consuma apă din cetăţeni — s8 gospodărească eu
reţea, respectiv noaptea intre
lă cît şi în cea vestică. rea exploatării zăcâmîntului conductn magistrali Ratiz—Deva, factori dc răspundere dc la actuale ale surselor ? grijă apa şi fiecare conducere
. Aşa stînd lucrurile, este de în partea estică, de unde, în consiliul popular municipal şi I.G.C.L. au făcui declaraţii pu­ orele 0,00 şi 4,30, n rezultat o de întreprindere sau instituţie,
pierdere de 452 i/minut, ceea
înţeles de ce investigaţiile acest an, vor trebui extrase blice şl au asigurat cetăţenii ci problema apei este rezolvată Pentru a satisface cerinţele mal mult de jumătate din ne­ ce înseamnă 650 mc In 24 de fiecare cetăţean in parte eă-şi
anchetei noastre le-am cana­ importante cantităţi de mine­ pentru o perioadă îndelungată. Adevărul este însă ci situa­ populaţiei actuale a municipiu­ cesarul actual. Deci este clar ore, sau 19 514 mc pe lună. pună la punct instalaţiile de
lizat asupra problemei : ce se reu. ţia s-a ameliorat doar pentru o scurtă perioadă de timp. In lui cu apă este nevoie de un pentru oricine că nevoile nu apă şi cele sanitare, să înlăture
întreprinde In prezent la cele Nu căutăm ca, In cazul de Deva s-au construit şi se construiesc îo medie 1 000 de apar­ debit de 180,4 litri pe secundă pot îl satisfăcute decît în pro­ Deci, apa potabilă care se pier­ defecţiunile şi risipa.
două mine şi cum acţionează faţă, să găsim nod în papu­ tamente anual. Au fost date în folosinţă noi obiective econo­ — adică 15 575 mc de apă In porţie de 50—60 la sută. Dar de. datorită defecţiunilor la in­ Apa este Intr-adevăr Ieftină,
comitetul de direcţie al ex­ ră. Dar aceste măsuri nu mice şi social-culturale. Astfel că îmbunătăţirile aduse ali­ 24 de ore. Or, cele două surse cum oraşul se dezvoltă, se im­ stalaţiile din blocuri, ar putea dar nu ne dă nlment dreptul
ploatării pentru ca rămîne- şl-au adus din plin contri­ mentării cu apă nu au putut tine pasul cu cerinţele şi» ca pun măsuri hotărîte, de mo­ satisiace nevoile a 3 254 de oa­ s-o risipim. Dimpotrivă, avem
rile în urmă faţă de plan să buţia la revirimentul pe care urmare, cetăţenii de la etajele superioare ale blocurilor nu de la Deva şl Batiz nu furni­ ment şl de perspectivă, pentru meni sau, lulnd în medie 4 obligaţia să o gospodărim cu
fie diminuate. Desigur, acest se sconta atît de mult. Mina nu fn continuare apă, iar unele blocuri (dc exemplu blocu­ zează decît 8 040 mc !n 24 de îmbunătăţirea alimentării cu persoane pe apartament, ar în­ mare chibzuială. Adevărul este
lucru nu poate fi realizat Deva a reuşit să reducă cu rile E şi D din Aleea Patriei) nu au apă nici la parter. ore, ceea ce reprezintă ceva apă. semna alimentarea cu apă po­ că. In timp ce unit fao risipă
prin nici un fel de metodă 30,2 la sută restanţa Ia pro­ — Plătim I.G.C.L.-ului chirie în raport cu gradul dc con­ tabilă a 814 apartamente. Tre­ de apă, alţii 11 simt lipsa. Nu
pompieristică . sau diferite ducţia de cupru din primul fort care este determinat, îndeosebi, de apa curentă — rece Ce eforturi s-au fâcut şi se fac pentru sporirea buie să precizăm că măsură­ ştim cum poate explica Direc­
provizorate, ci prin aplicarea semestru. Pentru plumb şi şi caldă — ne scriu cetăţenii. De asemenea, plătim şi apa pe debitului (a sursele actuale ? torile de care aminteam ,mal ţia judeţeană de poştă şl tele­
linor măsuri energice, bine zinc situaţia râmîne aceeaşi, care noi n-o consumăm. I.G.C.L.. in calitate de proprietar, 6us s-au făcut numai (a un nu­ comunicaţii de ce la palatul
precizate, pentru fiecare pro­ deoarece o seamă de defi­ şi-a asumat obligaţia de n asigura chiriaşilor întregul con­ — La sursa de la Batiz — ne filtrant, necesitînd tot la 2-3 măr de 58 de blocuri, fără insă poştei se consumă lunar 350—
blemă luată în parte. cienţe se menţin şi în conti­ fort, aşa cum stipulează contractele. între care un loc de pri­ spunea ing. Ion Munteanu. di­ luni lucrări de deeolmatare. Şl a se lua fn calcul cele la care 400 mc apă ? Această Întreba­
— In cadrul exploatării s-a nuare. mă importantă şi necesitate 11 constituie apa. fn situaţia de rectorul I.G.C.L. s-a amenajat cum I.G.C.L nu dispune de for­ pierderile sint sub un litru pe re poate fi pusă de fapt tutu­
trecut, încă din luna august, — Pînă Ia sfîrşitul anului fa|ă. I.G.C.L. incasează de mu)(i ani bani pentru servicii pe un canal deschis, care Înles­ ţe şl mijloace suficiente, a­ minut Deci, pierderile sînt cu ror conducerilor întreprinderi­
la stabilirea unor măsuri ca­ — ne spunea ing. Toan Vai- care ar trebui, dar nu le prestează. Şi cum nu prestează a­ neşte pătrunderea apel prin ceastă operaţie durează mult mult mai mari şi înlăturarea lor şl Instituţiilor de pe terito­
re trebuiau ca, în perioada doş, directorul exploatării — ceste servicii, încasează banii pe nedrept. straturile filtrante spre puţuri. timp. Tot aici se vor executa lor ar duce. fără îndoială, la riul municipiului.
imediat următoare, să fie r- vom reuşi să reducem cu în­ Cetăţenii au Întrebat şi întreabă : Dacă plătim de ce nu A crescut astfel debitul cu două filtre, prin care se va satisfacerea în mai bune con­ In legătură cu aceste proble­
plicate cît mai judicios — că 7,8 la sută minusul la cu­ ni se asiguri confortul cuvenit ? De In I.G.C.L. li s-a răspuns: 10—12 litri pe secundă. Cana­ trece apa direct din Strei diţii a populaţiei cu apă. Dc a­ me, em solicitat tovarăşului Ing.
ne-a relatat ins. loan Di nes, pru. celelalte două sortimen­ Cine nu vrea si plătească, să facă o cerere şi trimitem oa­ Scontăm ca fn acest fel să semenea, depistarea şi Înlătu­ Munteanu să ne spună ce mă­
directorul tehnic cu produc­ te rămînînd nerealizate meni să sigileze robinetele. Aşa rezolvare mni rar! lul are Insă un inconvenient : mal obţinem un spor .'e 2fl rarea pierderilor şi risipei care suri s-au luat pentru Înlătu­
ţia la Centrala minereurilor Programul înaintat centra­ „Plătim, dar opă nu primim" — spun cetăţenii. „Aşa este se depune mii pe fundul şi pe­ l/secundă, dar aceasta, precl- se face la instituţiile publice, rarea pierderilor ş1 a risipei.
neferoase Deva. In oarie, ele lei prevedea însă o diminuare — zic cei dc la I.G.C.L. Dar apă tot consumaţi de undeva. reţii lui şl, astfel, se reduce ze':, nu va rezolva problema, cit şi a acelora din reţeaua de Anchetă realizată de
nu fost respectate. Recent nm mult mai substanţială In me­ Fără apă nu pute|i trăi. Aşa că nu plătiţi chiar degeaba". mult permeabilitatea stratului rt doar va ameliora situaţia. distribuţie, ar mări mult posi­ NICOLAE BADIU
revenit din nou cu alte mă­ tal. in specia) la cupru. Da. oamenii iau apă dc pe unde pot. Dc la vecinii care lo­ bilităţile de îmbunătăţire a si­ ION CIOCLEI
suri, avînd In vedere şi pro­ — Acest lucru nu a fost în- cuiesc Ia parterul blocurilor şi de la cişmelele publice. Apă înlăturarea pierderilor - o cerinţa imperioasa tuaţiei existente Se impune NICOLAE STANCIU
punerile pornite de la specia­ rece iau de undeva, vorba celor dc la I.G.C.L.. dar apă caldă deci ca I.G.C.L. să facă ordine
liştii celor două mine, care dc unde să ia? Dc justificări nu se duce lipsă. Ha, potrivit înlăturarea pierderilor şl mai In urma unor măsurători fă­ în această privinţă şi să ia mă­
vizează tocmai problema re­ unora, ar trebui să credem că cctă|enii sînt vinovaţi că nu buna gospodărire a apei se im­ cute de I.G.C.L. la căminele de suri prin cnrc să determine pe
cuperării restanţelor. (Contirtuoié în .pag. a 2*aJ au apă. Să descifrăm deci „cheia" acestor mistere, răspun- pun ca cerinţe de prim or­ racord al canalizării blocurilor, (oţi consumatorii dc apă — în­ •continuare ; in paa a 2*aJ
Câutînd să ne demonstreze zînd astfel numeroaselor sesizări ale cetăţenilor. din. ta por lo a da în care fa mod treprinderi, Instituţii publice şi